Bugetul statului
I. Din punct de vedere juridic,bugetul public este un document prin care sunt prevazute si aprobate, în fiecare an , veniturile si cheltuielile publice.
De-a lungul timpului,pe lâng 747q1612h 9; bugetul de stat si bugetele locale, bugetul de stat a ajuns sa cuprinda si bugete anexe de stat, bugete extraordinare si fonduri banesti speciale, ceea ce face necesara trecerea de la notiunea de buget de stat la cea de buget public.
În România, notiunea de buget public national a fost introdusa prin constitutie în 1991 si cuprinde :
- bugetul de stat
- bugetul asigurarilor de stat
- bugetele locale.
În prezent, gestiunea resurselor financiare se realizeaza în România printr-un sistem unitar de bugete , care în afara bugetului public national contine si alte componente.:
- fonduri speciale
- bugetul trezoriei statului
- bugetul institutiilor publice
- bugetul fondurilor provenite din credite externe
- bugetul fondurilor externe nerambursabile.
Prin cumularea veniturilor si cheltuielilor sistemului bugetar, dupa ce s-au eliminat transferurile de suma dintre bugetele componente(evitându-se astfel dubla evidentiere a acestora) se obtine bugetul general consolidat.
Bugetul general consolidat reflecta dimensiunile efortului financiar public pe anul respectiv si starea de echilibru sau dezechilibru a finantelor publice.
II. Din punct de vedere economic,bugetul public reflecta repertitia resurselor financiare publice pentru acoperirea nevoilor sociale, în concordanta cu obiectivele urmarite de politica economica sociala sau financiara a fiecarei perioade.
Abordarea economica a conceptului de buget pune în evidenta relatiile existente la nivel macroeconomic, între nivelul veniturilor si cheltuielilor publice si evolutia PIB, precum si rolul de instrument de politica economica a statului pe care îl joaca bugetul public.
În contextul actual, bugetul nu mai reprezinta un simplu document , ci este un plan financiar macroeconomic, prin care se revizioneaza veniturile si cheltuielile atât pe termen scurt la nivelul unui an, cât si pe terman mediu cu ajutorul bugetelor program, mai ales pentru investitiile publice.
Principiile bugetare
Actualitatea bugetarii monetare , care are doua semnificatii:
- se refera la perioada de timp pentru care se întocmeste si se aproba bugetul;
- se refera la perioada de timp în care se încaseaza veniturile si se efectueaza
cheltuielile bugetare aprobate de parlament.
De regula, bugetul este adoptat si elaborat pe o perioada de 12 luni(un an).
Anul bugetar poate sa coincida cu anul calendaristic, dar sunt si tari în care anul bugetar difera de cel calendaristic.
În practica, perioada de timp în care este se realizeaza executia bugetara, poate sa coincida sau nu cu perioada pentru care a fost aprobat bugetul.Exista posibilitatea prelungirii acestei perioade dupa expirarea anului bugetar.
Exista doua modalitati de executie a bugetului:
a) sistemul de gestiune bugetara , care presupune ca la finele anului respectiv sa se închida în mod automat bugetul. În contul de încheiere a exercitiului bugetar sunt înscrise doar veniturile încasate si cheltuielile efectuate în cursul anului respectiv.
Dezavantajul acestui sistem: nu pot fi cunoscute ,cu exactitate, veniturile si
cheltuielile anului bugetar încheiat.
b) sistemul de exercitii bugetare care presupune existenta unei perioade de 36 de luni(3 ani) din
momentul expirarii anului bugetar pâna la încheierea contului de exercitiu bugetar,
timp în care se continua încasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor.
Dezavantajul acestui sistem consta în functionarea în paralel a doua bugete , ceea ce creeaza dificultati în privinta sistemului de evidenta si control.
În România se aplica sistemul de gestiune bugetara .
Universalitatea bugetului . Aceasta cere ca veniturile si cheltuielile publice sa fie înscrise în buget în sumele lor totale , fara omisiuni si compensari reciproce.
Ideea care sta la baza acestui principiu este ca un buget alcatuit pe baza tuturor veniturilor si cheltuielilor anuale, permite cunoasterea exacta a obiectivelor politicii financiare pentru fiecare an si permite exercitarea unui control temeinic asupra practicii bugetare pe termen legislativ. Aplicarea stricta a acestui principiu confera bugetului public caracterul de buget brut.
În practica însa, acest principiu se respecta partial,în locul bugetelor brute trecându-se la întocmirea unor bugete mixte( veniturile si cheltuielile publice se înscriu în sume totale, iar altele figureaza numai cu soldul).
3. Principiul unitatii bugetare cere ca veniturile si cheltuielilor publice sa fie înscrise într-un singur document pentru a asigura monitorizarea fondurilor publice.
Desi a fost respectat riguros în trecut, astazi principiul unitatii bugetare a fost adaptat cerintelor moderne prin acceptarea unor derogari care faciliteaza fenomenul de bugetizare(scoaterea unor cheltuieli din bugetul de stat si acoperirea lor din surse alternative).
Derogarile de la acest principiu se refera la utilizarea aferenta a unor bugete anexe, a bugetelor autonome, a fondurilor speciale de trezorerie extraordinare. Derogarile se aplica în caz de:
- neefectuarea veniturilor bugetare
- specializarea bugetara si unitatea monetara
- echilibrul bugetar
- publicitatea bugetului.
Procesul bugetar reprezinta un ansamblu de masuri întreprinse de institutiile abilitate ale statului în vederea aplacarii politicii financiare prin intermediul bugetului public.
Etapele parcurse în procesul bugetar
- elaborarea proiectului de buget;
- aprobarea bugetului , care se face de catre parlament;
- executia bugetului, care se face de catre guvern pe parcursul anului bugetar
- încheierea executiei bugetului , când se elaboreaza conturile de executie
bugetara
- controlul executiei bugetului la Curtea de Conturi;
- aprobarea executiei bugetului, care se face de catre Parlament
|
