Functiile auditului financiar
Perceperea activitatii de audit financiar ca principal atribut al managementului unei entitati economice consta īn conceptia conform careia acceptarea exercitarii acesteia repreyinta una dintre formele de manifestare a democratiei autentice īn cadrul functiei economico-organizatorice a statului de drept.
Realizarea practia a activitatii de audit financiar īn calitatea acesteia de pīrghie la dispozitia conducerii unei entitati economice pentrui realizarea obiectivelor acesteia este efectuata printr-o serie de functii generale si specifice dintre care mentionam:
1. Functia de cunoastere si evaluare se realizeaza prin determinarea rezultatelor economice proprii unei entit 22222c212w 59;ti patrimoniale si evaluarea acestora prin raportarea la un sistem de criterii prestabilit īn vederea determinarii masurilor de intrare īn legalitate si, deasemenea, de īmbunatatire a rezultatelor activitatii verificate.Functia are atāt actiune preventiva, cāt si post-operativa prin stabilirea tendintelor de abatere de la prevederile si normele legale de reglementare si dispunerea masurilor de desfasurare a activitatii īn cadrul legal strict al acestora.
Prin aceasta functie auditul financiar se manifesta īn primul rānd ca factor de prevenire a elementelor perturbatoare ale unei activitati economice, situatie care daca nu ar fi fost astfel reglementata ar necesita decizii de corectie si ar implica costuri materiale, financiare si de timp.
Caracterul post-operativ al functiei de cunoastere-evaluare se manifesta prin ansamblul informatiilor referitoare la activitatile economice supuse analizei care, īn acest context se constituie si īn principalele surse de informatii pentru fundamentarea, dispunerea si aplicarea deciziilor necesare remedierii abaterilor constatate si intrarea īntr-un regim normal de legalitate.
Prin functia de cunoastere-evaluare se realizeaza o percepere exacta, reala si completa a starii fenomenelor, proceselor sau a activitatilor supuse auditului financiar, stare care se constituie īn principala sursa de informatii necesara dispunerii si aplicarii deciziilor de conducere.
2. Functia de īndrumare se realizeaza prin efectul formativ-stimulativ si de generalizare a unor bune practici dibāndite pe parcursul si ca urmare a desfasurarii activitatii de audit financiar atāt de catre cei care executa auditul cāt si de personalul unitatii auditate.
Caracterul formativ al actiunii de audit este pus īn evidenta prin activitatea de īndrumare de catre auditorul financiar desfasurata concomitent cu activitatea supusa verificarii an legatura cu unele abateri constatate, ce pot fi remediate chiar īn aceasta perioada ca si īn legatura cu modul de rezolvare de catre alti operatori economici a cauzelor care au guvernat aceste abateri.
Caracterul formativ mai consta si īn activitatea de prelucrare de catre auditorul financiar a unor reglementari legale nou aparute de care, din diverse motive,lucratorii unitatii auditate nu au luat cunostinta la data efectuarii verificarii.
Generalizarea experientei se manifesta īn sugestiile si propunerile facute de auditorii financiari īn legatura cu realizarea unora dintre obiectivele unitatii auditate avānd īn vedere experienta dobāndita din alte actiuni similare sau nu, efectuate la alte entitati economice.
Atāt caracterul formativ cāt si cel privind generalizarea experientei devin opertionale, cu conditia ca cei īnvestiti cu transmiterea acestora sa posede la rāndul lor un anumit grad de pregatire si credibilitate īn care sa-si desfasoare activitatea.
Caracterul operativ al functiei de īndrumare se manifesta īn activitatea desfasurata de auditorii financiari īn sensul īnsusirii teoretice si legislative a aspectelor care reglementeaza activitatile relizate de catre unitatea auditata si deasemenea, prin generalizarea unor experiente pozitive ale unor unitati īn domenii precum: īmbunatatirea stilului de munca, stimularea initiativelor benefice, cultivarea spiritului de raspundere a lucratorilor fata de gama problematicii cu care se confrunta colectivul din care fac parte, instituirea unui regim de exigente fata de modul de realizare a activitatilor ce revin fiecarui membru al colectivului.
3. Functia de constrāngere rezulta din prevederile legale care reglementeaza obiectivele si sfera de activitate ale auditului financiar si se realizeaza prin complexul da masuri administrative, civile sau penalece se propun sau se dispun īn sarcina celor care se fac vinovati de nerespectarea acestor norme īn raport cu gradul de implicare al fiecaruia.
Īn cadrul competentelor prevazute de lege, masurile de constrāngere nu se stabilesc direct de catre structurile de audit financiar ci la propunerea acestora de catre structurile ierarhic superioaresau de catre structurile statului īnvestite cu aceasa putere.Desi la o prima analiza s-ar parea ca functiile de īndrumare si de constrāngere se exclud, īn realitate ambele actioneaza ca un tot unitar subordonat scopului general, acela al realizarii obiectivelor auditului, subordonate la rāndul lor realizarii caracterului de pārghie la dispozitia conducerii īn vederea realiyarii programelor unei entitati economice.
Realizarea eficitena a celor doua functii presupune īnsa respectarea unui anuit echilibru īn efectuarea atāt a activitatii de īndrumare, cāt si a celei de constrāngere, conditie care presupune evaluari si rationamente prin care sa fie dimensionate īn mod concret, real si corect conditiile obiective si subiective de desfasurare a activitatii auditate.
Īn cadrul acestor limite auditul financiar realizeaya prin personalul desemnat sa īl exercite ambele functii prin activitatea de īndrumare si solutionare a unor probleme cu care se confruna fenomenele sau activitatile economice care, din diferite motive, exced posibilitatilor unitatilor controlate concomitent cu stabilirea si propunerea sanctiunilor pentru acte sau fapte efectuate īn afara prevederilor legale. Rezulta din cele spuse ca manifestarea eficienta a celor doua functii aparent opuse este posibila numai īn conditiile perceperii activitatii de audit ca o manifestare a unei democratii autentice, plasata īn conceptul general a functiei economice organizata a statului de drept.
Īn afara acesto trei functii de baza auditului financiar īi mai sunt specifice si altele, dintre care mentionam:
4. Functia de reglare a activitatii economice desfasurate de catre o structura manifestata prin eliminarea factorilor perturbatorii īn scopul mentinerii unui echilibru economic si social si al asigurarii functionarii acesteia la parametrii programati.
5. Functia de prevenire se manifesta prin efectul de preīntāmpinare a unor abateri ca urmare a exercitarii activitatii de audit .
Prevenirea abaterilor este mult mai benefica desfaturata īn regim de eficienta a unei activitati economice decāt, actiunea de corectie ulterioara care implica mult mai multe costuri, atīt de munca cāt si materiale si financiare.
Functia preventiva a auditului financiar rezulta īn primul rānd din faptul ca aceasta activitate are ca prim obiectiv dirijarea proceselor economice, a obiectivelor majore ale acestora īntr-o ordine de prioritate logice, rationale si privite numai din perspectiva realizarii īn conditii care sa asigure eficienta programata.
Pentru realizarea obiectivelor generale a unei structuri economice, functiile auditului financiar, īn special īn calitate acestuia de pārghie a managementului general, trebuie sa se comleteze si interconditioneze īn permanenta.
Alte functii : functii referitoare la masurarea abaterilor planificate, diagnosticarea abaterilor financiare etc.
|
