GESTIUNEA LICHIDITĂŢII si a SOLVABILITĂŢII INSTITUŢIILOR DE CREDIT
Introducere
Când vorbim despre lichiditatea unei institutii de credit avem totdeauna în vedere capacitatea
acesteia de a efectua în mod neîntrerupt operatiuni de încasari si plati în conturile clientilor, dar si
pentru activitatea proprie. În activitatea bancara, asa cum am vazut, se lucreaza cu un mare numar de
clienti, carora li se efectueaza multiple operatiuni si li se ofera o gama diversificata de produse.
Evolutia si perform 555c21f anta sistemelor informatice actuale fac posibila o gestiune în timp real a activelor si
pasivelor bancii ce se afla într-o dinamica permanenta.
Bancile românesti actioneaza, înca, într-un mediu economico-financiar imprevizibil, volatil cu
consecinte asupra comportamentului clientilor care, decid uneori sa efectueze operatiuni
neasteptate: retrageri premature de disponibilitati, convertirea monedei nationale în valuta, întârzieri
la plata datoriilor catre banca etc.
Ca atare, gestiunea lichiditatii bancii reprezinta, poate, cea mai sensibila parte a management-ului
bancar, în general. În baza prevederilor legale "institutiile de credit trebuie sa-si organizeze întreaga
activitate în conformitate cu regulile unei practici bancare prudente si sanatoase"
În acest scop, sunt reglementate aspecte esentiale privind:
o Nivelul si structura fondurilor proprii; gradul adecvat de capitalizare;
o Cadrul privind atragerea resurselor de la clientela;
o Reguli de functionare a pietei monetare si valutare;
o Sistemele de plati prin virament si a platilor cu numerar în conditii de siguranta si
operativitate;
o Limitarea expunerilor pe un client sau grup de clienti etc.
În cele ce urmeaza vom examina aspecte concrete privind asigurarea respectarii cerintelor normative
ale BNR, dar si modalitati practice privind controlul lichiditatii în activitatea bancara.
) Ordonanta de urgenta privind institutiile de credit si adecvarea capitalului nr.99/6.12..2006, M.Of.nr. 1027/27.12.2006, art.101 (2)
9.1. Notiuni de baza privind lichiditatea institutiilor de credit
În baza reglementarilor emise de Banca Nationala , bancile tin seama de clarificarile aduse unor
termeni specifici cu care se opereaza în gestiunea lichiditatii. Amintim pe cei mai relevanti:
Grup de clienti aflati în legatura - doua sau mai multe persoane fizice si/sau juridice care
constituie, potential, un risc de lichiditate, deoarece una dintre persoane detine direct sau
indirect, controlul si drept urmare actiunile acestei persoane pot influenta comportamentul
celorlalti din grup: retrageri de depozite, închideri de conturi, utilizarea angajamentelor
primite de la banca etc.
Risc mare de lichiditate este riscul de lichiditate fata de o persoana sau fata de un grup de
clienti aflati în legatura, a carei valoare reprezinta cel putin 10% din valoarea datoriilor - altele
decât împrumuturile - si a angajamentelor de finantare date de banca evidentiate în afara
bilantului;
Durata ramasa de scurs, semnifica durata de viata reziduala a activelor, a datoriilor si a
angajamentelor din afara bilantului primite sau acordate de institutiile de credit. De exemplu:
un depozit pe termen de 6 luni constituit la 1aug.2009, în analiza indicatorilor de lichiditate
efectuata la data de 30 nov.2009, are o durata ramasa de scurs de 2 luni, adica 60 de zile.
}arile din categoria A sunt statele membre ale Uniunii Europene si tarile ce au statut de
membre depline ale Organizatiei de Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE).
Excedent/Deficit de lichiditate - diferenta pozitiva/negativa dintre lichiditatea necesara,
determinata pe diferite benzi de scadenta/maturitati. Vorbim despre lichiditate efectiva, de
pilda pe un interval de 30 de zile, atunci când însumam pozitiile din activul bilantier si
extrabilantier ce se pot transforma în lichiditati/disponibilitati în decurs de maximum 30 de
zile. Exemplificam: numerarul din casieriile bancii, disponibilitatile din conturile curente
deschise la BNR sau la alte banci comerciale corespondente, depozitele la vedere sau/si cele
cu durate de pâna la 30 de zile etc. Dimpotriva, toate obligatiile institutiei de credit, tot pe
intervale de scadenta, constituie lichiditatea necesara sau, cu alte cuvinte, ce are de platit
banca deponentilor sau altor creditori în cadrul acestor scadente.
Normele nr.1/2001 privind lichiditatea bancilor, publicate în M.Of. al României nr.201/20.04.2001, cu modificarile si completarile ulterioare
Deficit de rezerve, reprezinta diferenta, în minus, dintre soldul mediu al contului curent deschis la
BNR si limita minima a necesarului de rezerve obligatorii solicitat de Banca Centrala într-o perioada
determinata, de regula 30-31 de zile.
9.2. Cerintele gestiunii eficiente a lichiditatii institutiilor de credit
Pentru a face fata cerintelor curente de lichiditate, bancile trebuie sa detina suficiente active sub
forma de numerar, conturi de disponibilitati, dar si alte plasamente ce pot fi transformate rapid în
lichiditati (ex.: titlurile de stat). Aceste eforturi se traduc, însa, si în obtinerea unor venituri mai
reduse, cunoscând ca activele lichide au dobânzi reduse, iar numerarul nu aduce niciun venit. O
activitate echilibrata pe toate palierele de gestiune a resurselor si plasamentelor se asigura, de regula,
cu respectarea unor cerinte de baza, dintre care vom mentiona pe cele mai importante:
Suficienta resurselor atrase, în sensul atragerii de la clientela a cât mai multor disponibilitati -
printr-o oferta bogata de depozite si conturi de economii - dar si printr-o activitate sustinuta
pe piata monetara: limite de lucru cu cât mai multe banci, acorduri de finantare interbancare
si cu bancile-mama etc. Bancile trebuie sa manifeste suficienta flexibilitate pe piata
interbancara pentru ca, în caz de nevoie, cerintele temporare de lichiditati sa fie gasite relativ
usor pe aceasta piata.
Diversitatea resurselor atrase presupune ca institutia de credit sa atraga resurse de la diferite
categorii de clienti carora sa le ofere produse adecvate, astfel încât solicitarile simultane de
retrageri anticipate sa fie cât mai usor gestionate. Practic orice banca universala urmareste
prin strategia sa, expunerea pe o paleta extrem de larga de clienti ce asigura o baza solida de
lichiditati. În cadrul acestui subpunct evocam si necesitatea diversificarii scadentelor cu
accentul pe termene mai lungi. Practica noastra bancara ilustreaza faptul ca, în România,
majoritatea resurselor atrase de la clientela o reprezinta depozitele pe termene de pâna la 90
de zile. Este adevarat ca în cea mai mare parte aceste depozite se reînnoiesc periodic,
asigurând o stabilitate pe termen mediu si lung, dar privind strict din punct de vedere al
gestiunii lichiditatii acest aspect reprezinta un punct vulnerabil.
Modul de efectuare a plasamentelor bancare în sensul corelarii cu scadentele resurselor
atrase, a diversificarii activelor si a clientilor debitori. Se urmareste si gradul în care un activ
poate fi transformat în lichiditati, în caz de nevoie, cunoscând ca titlurile de stat îndeplinesc
usor aceasta cerinta. Asigurarea activelor cu grad ridicat de lichiditate si cu randamente mai
scazute, se coreleaza cu nevoia unor plasamente pe termene mai lungi, cu dobânzi mai mari.
Soliditatea relatiilor cu clientela printr-o cunoastere adecvata a acesteia, permite institutiei
de credit sa studieze comportamentul clientilor debitori si creditori, sa evite fenomenul de
neîncredere reciproca si retrageri anticipate de resurse în mod nejustificat. Relatia de
parteneriat pe termen lung cu clientul este un principiu esential în activitatea bancara si aduce
beneficii solide ambilor parteneri: banca si client. Bancile depun eforturi sustinute în
comunicare si cauta sa asigure transparenta în relatiile cu clientii, consolidând astfel capitalul
de încredere atât de necesar într-un mediu macroeconomic volatil.
Suportul actionarilor semnificativi în cazul unor crize de lichiditate, asigura institutiei de credit
mijloacele necesare de a face fata obligatiilor asumate, dar si de a restabili încrederea
clientilor, când este cazul. În cazul bancilor românesti, o mare parte a acestora este detinuta
de capitalul bancar strain care asigura într-adevar necesarul suplimentar de finantare pentru
continuarea creditarii agentilor economici, a populatiei si a statului, mai ales acum când
deficitul bugetar se apropie de 7-8% anual. Amintim ca expunerea bancilor straine în
economia româneasca - prin intermediul sistemului bancar românesc - depaseste 30 miliarde
euro, cu posibilitatea de crestere în viitor, pe masura ce cresterea economica va fi reluata.
În sfârsit mai evocam si faptul ca între cerintele amintite se numara si asigurarea
profitabilitatii activitatii bancare, în limite rezonabile, printr-o buna gestionare a dobânzilor la
resurse si plsamente, în contextul asigurarii continue a lichiditatii necesare.
În concluzie, management-ul lichiditatii bancare se efectueaza cu prudenta si flexibilitate, cu
profesionalism si încredere, astfel încât relatiile cu clientela sa se consolideze si activitatea clientelei
bancare sa se desfasoare în conditii normale.
75
9.3. Supravegherea lichiditatii bancare
În activitatea curenta monitorizarea riscului de lichiditate se realizeaza, în primul rând, de catre
fiecare institutie de credit. În acest scop, management-ul bancii este responsabil de elaborarea unei
strategii anuale de lichiditate - ce se transmite ca document oficial la BNR - dar si de asigurarea
cadrului organizatoric si normativ intern. Departamentele de trezorerie si risc sunt organizate în mod
adecvat pentru procesarea în timp real a informatiilor privind resursele si plasamentele, operatiunile
de piata monetara si valutara, evolutia soldului conturilor curente deschise la BNR etc.
Rigoarea activitatii bancare impune alinierea la orele de închidere a operatiunilor bancare zilnice, a
operatiunilor interbancare si cu BNR, în vederea optimizarii sumelor de plasat sau de împrumutat din
piata.
Pe de alta parte, BNR are prin lege atributii privind supravegherea indicatorului de lichiditate ce se
raporteaza lunar si trebuie sa fie cel putin 1, pe fiecare banda de scadenta. Formularistica necesara
este redata în anexele la prezentul capitol si, în cele ce urmeaza, vom examina etapele necesare
pentru a ajunge sa determinam acest indicator.
Repartizarea activelor bilantiere pe scadente - anexa 1a
În aceasta etapa activele bilantiere se repartizeaza pe benzile de scadenta, în functie de durata
ramasa de scurs. Astfel, activele cu scadenta la vedere, cum sunt: sumele în casieriile bancii,
disponibilitatile în contul curent deschis la BNR si în conturile de corespondent deschise la alte
institutii de credit, depozitele la vedere, credite de pe o zi pe alta acordate institutiilor financiare
etc., se înscriu pe prima banda de scadenta la valoarea contabila. În acelasi mod se înscriu si
dobânzile (creantele atasate) aferente acestor active. Titlurile de stat, precum si alte titluri cu
venit variabil sau cu venit fix se înscriu tot în prima banda de scdenta la valoarea ajustata,
reprezentând între 60-95%din valoarea lor repartizate pe benzi de scadenta în functie de durata
ramasa de scurs, la valoarea contabila ajustata, dupa caz, cu anumiti coeficienti.
76
Repartizarea obligatiilor bilantiere pe scadente - anexa 1b
Astfel, datoriile cu scadenta la vedere, cum sunt: disponibilitatile din conturile curente ale clientelei,
din conturile de corespondent ale institutiilor de credit, depozitele la vedere, împrumuturi
interbancare pe termene de pâna la 30 zile etc. se trec pe prima banda de scadenta. Datoriile privind
depozitele la termen sunt repartizate pe benzi de scadenta în functie de durata ramasa de scurs, la
valoarea contabila ajustata, dupa caz. În mod similar se repartizeaza si dobânzile aferente acestor
datorii (creante atasate). Precizam ca toate aceste informatii se prelucreaza automat, bancile utilizând
sisteme informatice complexe cu posibilitati de verificare/reconciliere automate.
În mod similar se vor repartiza si angajamentele extrabilantiere primite (anexa 1c) sau
angajamentelor date în favoarea clientelei (anexa 1d), la valori contabile ajustate în functie
de gradul de executare a acestora.
În aceasta categorie intra angajamente de finantare primite/date în favoarea bancii/altor banci sau
clientelei nebancare, precum si angajamente de garantie: cautiuni, avaluri etc., date/primite.
În final - anexa 2 - avem calculul pentru determinarea indicatorului de lichiditate, pe fiecare
banda de scadenta, în baza urmatoarei formule:
Il
Le
Ln
Il = Indicatorul de lichiditate
Le = Lichiditatea efectiva
Ln = Lichiditatea necesara
Lichiditatea efectiva este data de însumarea valorilor corespunzatoare activelor si angajamentelor în
afara bilantului primit, pe fiecare banda de scadenta, preluate din anexele 1a si 1c.
Lichiditatea necesara se obtine prin însumarea obligatiilor bilantiere si a angajamentelor în afara
bilantului date, pe fiecare banda de scadenta, preluate din anexele 1b si 1d.
În final obtinem cele doua informatii de sinteza ce caracterizeaza lichiditatea institutiei de credit,
respectiv:
77
Excedentul sau deficitul de lichiditate pe fiecare banda de scadenta
Indicatorul de lichiditate, în mod similar.
Daca institutia de credit înregistreaza valori subunitare ale indicatorului de lichiditate, BNR îi solicita
sa ia masurile necesare într-o perioada de timp stabilita epntru a intra în normalitate.
9.4. Gestiunea solvabilitatii în activitatea bancara
Potrivit prevederilor Legii bancare "în scopul asigurarii stabilitatii si sigurantei activitatii desfasurate
si/sau a îndeplinirii obligatiilor asumate, fiecare institutie de credit trebuie sa mentina un nivel adecvat
al fondurilor sale proprii"
Cu alte cuvinte bancile trebuie sa aiba asigurate întotdeauna un nivel de solvabilitate corespunzator.
Reglementarile BNR, date în aplicarea legii, stabilesc cu rigurozitate elemente ce intra în calculul
fondurilor proprii si, ce riscuri trebuie sa fie acoperite, ca de exemplu:
riscul de credit
riscul de diminuare a creantei
riscul pozitiei de schimb
riscul de decontare/livrare
riscul valutar
riscul operational
Noul Acord de Capital sau Reglementarile Basel II statueaza un model mai extins de calcul
1) Idem, art.123
al fondurilor proprii precum si cuantificarea riscurilor acoperite, astfel incât institutiile de credit sa fie
mult mai în masura sa raspunda unor riscuri în crestere si sa fie protejate interesele actionarilor pe
termen lung.
Gestiunea prudenta si sanatoasa a activitatii bancare prin prisma solvabilitatii presupune
o evaluare corecta a fiecarei categorii de risc, folosind metode standard sau avansate;
78
determinarea cerintei de capital pentru acoperirea riscurilor amintite;
respectarea cerintelor privind expunerile mari stabilite prin reglementarile BNR;
respectarea limitelor maxime privind participatiile calificate, respectiv acele participatii directe
sau indirecte într-o entitate diferita de o institutie de credit care reprezinta cel putin 10% din
capitalul acelei entitati; o asemenea participatie nu trebuie sa depaseasca 15% din fondurile
proprii ale institutiei de credit, iar totalul acestor participatii sa nu depaseasca 60% din
fondurile proprii ale acesteia;
institutiile de credit trebuie sa dispuna de strategii si procese interne formalizate, solide,
eficiente si complete de evaluare a nivelului fondurilor proprii functiei de riscurile la care
acestea sunt expuse.
În cadrul procedurilor interne, bancile trebuie sa-si determine profilul de risc al fiecarui câmp de
activitate, gradul de risc asumat si asigurarea cu fonduri proprii la un nivel adecvat. În general, se
accepta un profil scazut sau mediu pe o activitate sau alta, iar pe ansamblul activitatii sale institutia de
credit trebuie sa nu depaseasca un profil de risc mediu. În cadrul activitatii de supraveghere, BNR
analizeaza si verifica profilul de risc al institutiilor de credit, adecvarea capitalului si dispune masuri
de redresare în situatiile de risc ridicat sau neacoperire corespunzatoare cu fonduri proprii. Analizele
BNR se fac pe baza raportarilor periodice ale institutiilor de credit, dar si ca urmare a unor inspectii la
fata locului. În acest din urma caz verificarile BNR sunt mai complexe si analitice, iar concluziile si
masurile dispuse entitatii controlate vizeaza redresarea, dupa caz, a activitatii sau diminuarea
expunerii în activitati cu un profil de risc ridicat. În conformitate cu prevederile Acordului Basel II
institutiile de credit sunt obligate sa asigure un nivel minim al solvabilitatii de cel putin 8%.
Având în vedere efectele actualei crize economico-financiare, BNR a solicitat, începând cu finele
anului 2008, ca în România, acest nivel sa fie de min.10%. Prin deteriorarea unei parti a portofoliului
de credite, a cresterii riscurilor valutare si operationale s-a ajuns ca bancile sa fie nevoite sa constituie
provizioane mai mari si, în acelasi timp, sa suplimenteze si capitalurile proprii prin aportul direct al
actionarilor.
Mentionam si faptul ca în România bancile înca nu aplica Standardele Internationale de Raportare
Financiara (IFRS) în determinarea provizioanelor, care sunt mai permisive si tin cont de calitatea
garantiilor. Sistemul românesc actual este mult mai strict, iar provizioanele de risc determinate pe
aceasta baza sunt cu mult mai mari. În urma recentelor acorduri
79
încheiate de Guvernul României cu FMI, Comisia Europeana si Banca Europeana de Investitii s-a
prevazut trecerea la aplicarea integrala a IFRS la începutul anului 2012.
Potrivit datelor BNR, sistemul bancar românesc avea la 30.09.2009, un nivel mediu al solvabilitatii de
13,7% si nicio institutie de credit nu se situa cu acest indicator sub 10%, demonstrând ca efectele
crizei au fost absorbite cu bine prin capitalizarea corespunzatoare a bancilor.
Gestiunea lichiditatii si a solvabilitatii institutiilor de credit reprezinta o preocupare de prim ordin a
management-ului acestora, care trebuie sa asigure:
elaborarea strategiei necesare si adaptarea sa permanenta la evolutiile pietei;
organizarea structurilor corespunzatoare în centrala si în reteaua teritoriala de urmarire si
raportare a modului cum sunt gestionate resursele bancii si riscurile aferente;
perfectionarea pregatirii profesionale a personalului ce lucreaza în aceste structuri si
înzestrarea cu logistica necesara, îndeosebi în domeniul informaticii;
respectarea competentelor în angajarea fondurilor institutiei de credit, a normelor si
procedurilor în materie de lichiditate si solvabilitate.
În conditiile actuale de criza, aceste responsabilitati devin si mai importante, iar institutiile de credit
devin cu atât mai constiente ca trebuie sa îmbine prudenta cu asumarea unor riscuri controlabile si
gestionabile.
80
Data raportarii:
Anexa 1 a
- RON -
ACTIVE
Cod
poz
DURATA RAMASA DE SCURS
D 1 luna
<D
3 luni <D 6 luni
<D
12 luni Total
1luna 3 luni 6 luni 12 luni < D
OPERATIUNI DE TREZORERIE SI
OPERATIUNI INTERBANCARE
A1
Casa si alte valori A2
Cont curent la banci centrale A3
Depozite la vedere la banci
centrale
A4
Depozite la termen la banci
centrale
A5
Creante atasate A6
Conturi de corespondent la banci A7
Creante atasate A8
Depozite la vedere la banci A9
Depozite la termen la banci A10
Creante atasate A11
Credite de pe o zi pe alta
acordate bancilor
A12
Credite la termen acordate
bancilor
A13
Credite financiare acordate
bancilor
A14
Creante atasate A15
Valori primite In pensiune de pe o
zi pe alta
A16
Valori primite In pensiune la
termen
A17
Creante atasate A18
Valori de recuperat A19
Creante atasate A20
Creante comerciale A21
Creante atasate A22
Creante restante A23
Dobînzi restante A24
Creante atasate A25
81
OPERATIUNI CU CLIENTELA A26
Creante comerciale A27
Creante atasate A28
Credite de trezorerie A29
Creante atasate A30
Credite pentru export A31
Creante atasate A32
Partea utilizata aferenta angajamentelor de finantare trase va fi inregistrata pe scadente functie de durata
ramasa de scurs plecînd de la coloana corespunzatoare duratei de amortizare a acesteia.
DURATA RAMASA DE SCURS
ACTIVE Cod D 1 luna
<D
3 luni <D 6 luni
<D
12 luni Total
poz 1luna 3 luni 6 luni 12 luni < D
Credite pentru echipament A33
Creante atasate A34
Credite pentru bunuri
imobiliare
A35
Creante atasate A36
Alte credite acordate clientelei A37
Creante atasate A38
Credite de pe o zi pe alta
acordate clientelei financiare
A39
Credite la termen acordate
clientelei financiare
A40
Creante atasate A41
Valori primite In pensiune de
pe o zi pe alta
A42
Valori primite In pensiune la
termen
A43
Creante atasate A44
Conturi curente debitoare A45
Creante atasate A46
Valori de recuperat A47
Creante atasate A48
Creante restante A49
Dobînzi restante A50
Creante atasate A51
OPERATIUNI CU TITLURI A52
Titluri primite In pensiune
livrata
A53
82
Creante atasate A54
Titluri de tranzactie A55
Titluri de plasament A56
Titluri de investitii A57
Titluri date cu Imprumut
-titluri de tranzactie A58
-titluri de plasament A59
-titluri de investitii A60
Creante atasate A61
Conturi de decontare privind
operatiunile cu titluri
A62
Creante atasate A63
Alte stocuri si asimilate A64
Valori primite la incasare A65
VALORI IMOBILIZATE A66
Credite subordonate la termen A67
Creante atasate A68
TOTAL A69
REPARTIZAREA OBLIGATIILOR BILANTIERE PE SCADENTE
Anexa 1 b
RON
OBLIGATII BILANTIERE
Cod
poz.
DURATA RAMASA DE SCURS
D 1 luna
<D
3 luni <D 6 luni
<D
luni
Total
1luna 3 luni 6 luni 12 luni < D
OPERATIUNI DE TREZORERIE +I
OPERATIUNI INTERBANCARE
P1
imprumuturi de refinantare de
la banci centrale
P2
Datorii atasate P3
Conturi de corespondent ale
bancilor
P4
Datorii atasate P5
Depozite la vedere ale bancilor P6
Depozite la termen ale bancilor P7
Datorii atasate P8
imprumuturi de pe o zi pe alta
primite de la banci
P9
imprumuturi la termen primite
de la banci
P10
83
imprumuturi financiare primite
de la banci
P11
Datorii atasate P12
Valori date in pensiune de pe o
zi pe alta
P13
Valori date in pensiune la
termen
P14
Datorii atasate P15
Alte sume datorate P16
Datorii atasate P17
OPERATIUNI CU CLIENTELA P18
imprumuturi de pe o zi pe alta
de la clientela financiara
P19
imprumuturi la termen de la
clientela financiara
P20
Datorii atasate P21
Valori date in pensiune de pe o
zi pe alta
P22
Valori date in pensiune la
termen
P23
Datorii atasate P24
Conturi curente creditoare P25
Datorii atasate P26
Conturi de factoring P27
Datorii atasate P28
RON
DURATA RAMASA DE SCURS
OBLIGATII BILANTIERE Cod
poz.
D 1 luna
<D
3 luni <D 6 luni
<D
luni
Total
1luna 3 luni 6 luni 12 luni < D
Depozite la vedere P29
Depozite la termen P30
Datorii atasate P31
Certificate de depozit, carnete
si librete de economii
P32
Datorii atasate P33
Alte sume datorate P34
Datorii atasate P35
84
OPERATIUNI CU TITLURI P36
Titluri date in pensiune livrata P37
Datorii atasate P38
Datorii constituite prin titluri
-titluri de piata interbancara P39
Datorii atasate P40
-titluri de creante negociabile P41
Datorii atasate P42
-obligatiuni P43
Datorii atasate P44
-alte datorii constituite prin
titluri
P45
Datorii atasate P46
Conturi de decontare privind
operatiunile cu titluri
P47
Datorii atasate P48
Varsaminte de efectuat privind
titlurile
P49
CREDITORI P50
Alti creditori diversi P51
Datorii atasate P52
Conturi indisponibile privind
valori la incasare
P53
DATORII SUBORDONATE P54
Datorii subordonate la termen P55
Datorii atasate P56
TOTAL P57 0 0 0 0 0 0
Conducatorul bancii, Director Contabilitate Generala intocmit,
85
Data raportarii: Anexa 1c
REPARTIZAREA PE SCADENTE A
ANGAJAMENTELOR PRIMITE, EVIDENTIATE in AFARA BILANTULUI
RON
ANGAJAMENTE iN AFARA
BILANTULUI PRIMITE
Cod
poz
DURATA RAMASA DE SCURS
D 1 luna
<D
3 luni <D 6 luni
<D
12 luni Total
1luna 3 luni 6 luni 12 luni < D
ANGAJAMENTE DE FINANTARE EP1
Angajamente primite de la alte
banci
EP2
Angajamente primite de la
clientela financiara si institutiile
administratiei publice
EP3
ANGAJAMENTE DE GARANTIE EP4
Cautiuni, avaluri si alte garantii
primite de la alte banci
EP5
ANGAJAMENTE PRIVIND
TITLURILE
EP6
Titluri de livrat EP7
TOTAL EP8
Pentru angajamentele de finantare primite se vor reflecta si graficele de rambursare aferente
obligatiilor ce ar rezulta in urma transformarii angajamentelor de finantare primite in elemente
bilantiere, prin repartizarea cu semnul minus a ratelor de rambursat aferente obligatiilor potentiale in
benzile de scadenta corespunzatoare, stabilite in conformitate cu prevederile contractuale. in cazul in
care angajamentele contractuale incheiate nu prevad graficele de rambursare aferente obligatiilor
bilantiere ce ar rezulta din angajamentele de finantare primite, rambursarea acestora se va inregistra
prin evidentierea cu semnul minus, a intregii sume, in ultima banda de scadenta.
Conducatorul bancii, Director Contabilitate Generala intocmit,
86
Data raportarii: Anexa 1d
REPARTIZAREA PE SCADENTE A
ANGAJAMENTELOR DATE, EVIDENTIATE in AFARA BILANTULUI
RON
ANGAJAMENTE iN AFARA
BILANTULUI DATE
Cod
poz
DURATA RAMASA DE SCURS
D 1 luna
<D
3 luni <D 6 luni
<D
12 luni Total
1lun
a
3 luni 6 luni 12 luni < D
ANGAJAMENTE DE
FINANTARE
EA1
Angajamente In favoarea altor
banci
EA2
Angajamente In favoarea
clientelei
EA3
ANGAJAMENTE DE GARANTIE EA4
Cautiuni, avaluri si alte garantii
date altor banci
EA5
Garantii date pentru clientela EA6
ANGAJAMENTE PRIVIND
TITLURILE
EA7
Titluri de primit EA8
TOTAL EA9
1. in cazul liniilor de credit pentru care nu sunt prevazute grafice estimative de trageri angajamentul
existent in sold la data pentru care se intocmeste raportarea se va evidentia pe prima banda de
scadenta.
2. Pentru angajamentele de finantare si de garantie date se vor reflecta si graficele de rambursare
aferente activelor ce ar rezulta din transformarea angajamentelor de finantare si de garantie date in
elemnte bilantiere, prin repartizarea cu semnul minus a ratelor de rambursat aferente creantelor
potentiale in benzile de scadenta corespunzatoare, stabilite in conformitate cu prevederile contractuale.
in cazul in care angajamentele contractuale incheiate nu prevad graficele de rambursare aferente
activelor bilantiere ce ar rezulta din angajamentele de finantare date, rambursarea acestora se va
inregistra prin evidentierea cu semnul minus, a intregii sume, in ultima banda de scadenta.
Conducatorul bancii, Director Contabilitate Generala intocmit,
87
Data raportarii:
CALCULAREA INDICATORULUI DE LICHIDITATE
Anexa 2
Indicatori
Benzi de scadenta
D 1
luna
1 luna
< D
3 luni 6 luni 12 luni
< D
Total
3 luni < D < D
6 luni 12 luni
Total active (formularul Anexa 1a,
rd.Total, col.2÷7)
Total angajamente In afara bilantului
primite (formular Anexa 1c, rd.Total,
col.2÷7)
Lichiditatea efectiva
rd.3col.3÷6srd.1col.3÷6+rd.2col.3÷6+r
d.7col.(n*-1),
rd.3 col.2,7srd.1col.2,7+ rd.2 col.2,7
Total obligatii bilantiere (formularul
Anexa 1b, rd.Total, col.2÷7)
Total angajamente In afara bilantului
date
(formular Anexa 1d, rd.Total, col.2÷7)
Lichiditate necesara rd.6srd.4+rd.5 6
Excedent de lichiditate (de reportat
pe coloana urmatoare)
rd.7srd.3 - rd.6, daca rd.7>0
- X X
Indicator de lichiditate rd.8srd3/rd.6
Total obligatii bilantiere (formularul
anexa 1b, rd. Total, col. 2-7), fara
ajustarea prevazuta la art. 20
n poate lua valori de la 3 la 6
Conducatorul bancii,
Director Contabilitate
Generala
intocmit,
În cazul în care rd.4 (rd.5, dupa caz) col.x <0 si rd.8 col.x 0, la rd.11(rd.12, dupa caz) col.x se va trece
ca rezultat valoarea 0.
În cazul în care rd.4 (rd.5, dupa caz) col.x s0 si rd.8 col.xs0, la rd. 11(rd.12, dupa caz) col.x se va trece ca
rezultat valoarea 1.
În cazul în care rd.4 (rd.5, dupa caz) col.x >0 si rd.8 col.x<s0, la rd. 11(rd.12, dupa caz) col.x se trece ca
88
rezultat valoarea 1.
În cazul în care rd.4 (rd.5, dupa caz) col.xs0 si rd.8 col.x<0, la rd. 11(rd.12, dupa caz) col.x se trece ca
rezultat valoarea 1.
În cazul în care rd.4 (rd.5, dupa caz) col.x<0 si rd.8 col.x<0, rd. 11(rd.12, dupa caz) col.xsrd.8 col.x / rd.4
(rd.5, dupa caz) col.x.
Col.x reprezinta oricare dintre coloanele de la 2 la 6
|
