IMPOZITELE DIRECTE
“Daca poti evalua un lucru la care te refer si il poti
exprima in cifre, pori spune ca stii ceva despre el,
daca nu il poti evalua sau exprima in cifre, cunoas-
terea ta este saraca si nesatisfacatoare; poate fi in-
ceputul dar ai facut doar un pas mic, in conceptiile
tale catre, stadiul de stiinta.”
(Lordul Kelvin)
1.Caracterizarea generala a impozitelor directe
Impozitul este plata baneasca obligatorie, generala si definitiva, efectuata de persoane fizice si juridice la bugetul statului sau la bugetele locale in vederea acoperirii cheltuielilor publice.
Impozitele constituie componentele importante ale vietii economice prin intermediul carora se acumuleaza resurse financiare la dispozitia statului, reprezentand de fapt fundamentul si motivatia pe care este constituita fiscalitatea.
Constitutia Romaniei prevede: “Impozitele si taxele si orice venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc prin lege.Impozitele si taxele locale se stabilesc de consiilile locale sau judetene, in limitele si conditiile legii”
Instituirea impozitelor si a celorlalte venituri bugetare este un drept exclusiv al statului, exercitat de organele puterii centrale prin Parlament, si in unele cazuri, de catre Guvern.
Impozitul este o problema obligatorie fara contraprestatie si nerambursabila, efectuate de catre administratia publica pentru satisfacerea necesitatilor de interes general.
Asezarea si perceperea impozitelor si taxelor se poate realiza numai prin utilizarea si punerea in functiune a unui sistem fiscal, a unor metode, tehnici si instrumente fiscale prin aplicarea carora sa fie respectate principiile fiscale.
Doua ipostaze justifica in mod obisnuit utilizarea impozitelor in scopuri de alocare: existenta efectelor externe si dorinta tutelara a statului.Existenta efectelor externe comnstituite un obstacol in calea alocarii optimale e resurselor.In cazul unor efecte externe negative generatoare de divergente intre costurile private si costurile sociale, i 131f55b mpozitul corecteaza acest esec al pietei restabilind preturi optimale.Impozitul selectiv asupra vanzarilor de anumite bunuri poate fi justificate prin necesitatea de a internaliza efectele externe negative provocate prin consumatorii lor, pretul de vanzare reflecta atunci adevaratul lor cost social.Internalizarea efectelor externe prin intermediul impozitului este preconizat in materie de politica a mediului inconjurator.Utilizarea resurselor naturale colective si nemarfare de catre agentii economici angajeaza costuri sociale; redeventa poluarii, de exemplu, constituie un caz de impozitare particulara prin intermediul caruia, cei care polueaza se obliga sa ia in considerare costul de utilizare a acestor resurse.Restabilirea adevaratelor preturi permite realizarea alocarii lor optimale.Abandonul voluntar la neutralitatii impozitului in scopuri de eficacitate este, de asemenea, pus in evidenta in cadrul functiei de regularizare a statului.
Impozitul constituie, impreuna cu cheltuielile publice, o variabila a politicii bugetare.Politicile care privilegieaza actiunea asupra cererii globale utilizeaza ca un mijloc de stabillizare conjuncturala.In aceasta topica, de inspiratie keynesiana, o scadere discretionala a impozitelor este destinata, prin intermediul cresterii, venitului disponibil al agentilor economici, a provoca un efect multiplicator care sa stimuleze activitatea.O crestere a impozitului exercita un efect invers.
A. Laffer ramane celebru pentru ideea pe care a demonstrat-o cu ajutorul unei curbe care-i poarta numele, potrivit careia de la un anumit prag orice crestere a presiunii fiscale provoaca o scadera a sumei obligatorii incasate de puterea publica.
Conform acestei curbe, suma prelevarilor obligatorii este functie crescatoare a ratei presiunii fiscale, dar numai pana la un prag maximal, ce corespunde nivelului maxim al curbei, dupa care devine o functie descrescatoare a acestei rate, ea mergand chiar pana la anulare daca rata ar atinge nivelul teoretic de 100%.Aceasta se explica dupa Laffer prin faptul ca prelevarile oligatorii foarte mari distrug asieta.Se provoaca astfel fenomene de rezistenta si de reducere a efortului productiv (dezintegrare a muncii, a economiilor si a investitiilor) care ating o asemenea amploare incat determina scaderea sumei lor totale.
Laffer ca si ceilalti economisti ai “ofertei” estimeaza, ca atunci cand pragul maximal al incasarilot este depasit si ar urma o scadere a presiunii fiscale, aceasta ar fi de natura sa conduca la crestera randamentului prelevarilor obligatorii, redinamizand economia, adica furnizand munca, economii si investitii.
Modul de impunere si percepre a impozitului cuprinde masurile si metodele succesive folosite de organele financiare pentru stabilirea, constatarea, evaluarea materiei impozabile, determinarea cuantumului impozitului si perceperea sau incasarea impozitului.
Experienta financiara a mai multor tari confirma ca materie impozabila sa poate fi evaluata fie prin metoda evaluarii indirecte, care se bazeaza pe prezumtie, fie prin metoda evaluarii directe, cand se folosesc diferite probe, registre, acte fie prin metode normativa, cand materia impozabila este evaluata de insasi legea impozitului respectiv.
Fiecare persoana fizica sau juridica este obligata sa-si achite obligatiile fiscale fata de stat la termenele stabilite.Platitorii sunt raspunzatori de respectarea stricta a prevederilor cuprinse in legislatia privitoare la veniturile impozabile.
Impozitele directe au caracteristic faptul ca se stabilesc nominal in sarcina unor persoane fizice sau juridice, in functie de veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor de impozit prevazute in lege.
Intrucat impozitele directe sunt nominative, reglemantate in functie de natura si marimea venirului sau averii au termene de plata stabilite si cunoscute in prealabil, ele sunt preferabil impozitelor indirecte.
2.Clasificarea impozitelor
Impozite directe:
I.Impozitul pe profit
II.Impozitul pe salarii
III.Impozitul pe venit:
1. din activitati independente,
2. din salarii,
3. din cedarea folosintei bunurilor,
4. din dividente,
5. din dobanzi,
6. din pensii,
7. din jocuri de noroc, premii si din
prime in bani si natura
8. din trasferul dreptului de proprietate asupra valorilor imobiliare si
vazarea partilor sociale
9. din valorificarea sub orice forma a dreptului de proprietate intelectu-
Ala,
10. venituri realizate de persoane fizice nerezidente,
1. din activitati agricole,
IV.Alte impozite directe:
1.impozit pe venit realizate de
persoane juridice nerezidente,
2.impozit pe profit obtinut din activitati comerciale ilicite sau din
nerespctarea legii privind protectia consumatorilor,
3. impozite pe dividente de la societatea comerciala,
4.cote din taxe de scolarizare.
V.Contributii:
1.pentru pensia suplimentara,
2.ale agentilor economici pentru persoane-
le cu handicap.
Impozitele directe pot fi:
1. reale
2.personale.
1.IMPOZITELE REALE se caracterizeaza prin aceea ca se stabilesc asupra obiectelor materiale, precum pamant, cladiri, mijloace de transport etc, fara sa se tina cont de situatia personala a subiectului impozabil.
In evolutia societatii omenesti, primele impozite care s-au introdus au fost cele pe obiectele materiale, pe ceea ce detinea o persoana sau o familie ca bun material.Cum primul bun material cel mai sigur de identificat -l-au detinut oamenii a fost pamantul, este usor de inteles ca si primul impozit care s-a introdus a fost impozitul pe pamant, numit impozit funciar.
Deci impozitul funciar este denumirea arhaica (veche iesita din uzul curent) a impozituluipe teren.
Este foarte important sa nu se face confuzie intre impozitul pe pamant, respectiv impozitul pe teren agricol si impozitul pe venit agricol.
Intrucat la stabilirea impozitelor reale nu se are in vedere nici un fel de criteriu de echitatie fiscala, adica nu se tine cont de situatia personala a celui care detine aceste bunuri, de posibilitatile reale de plata ale acestuia, ele mai sunt cunoscute si sub denumirea de impozite obiective; altfel spus, caracterul de impozit “obiectiv” provine de la faptul ca impozitul se stabileste in corelatie directa, nemijlocita, cu produsul, cu materia supusa impozitarii, fara a se tine cont de situatia materiala a detinatorului acestor bunuri, de posibilitatile sale reale de plata.
Impozitele reale privesc numai averea materiala, nu si veniturile sau cheltuielile sub forma baneasca.
Spre exemplu, la o persoana care detine o casa si o anumita suprafata de teren in proprietate, i se stabileste impozitul pe cladire si impozitul pe teren, fara a se tine cont de faptul ca aceasta persoana este singura, bolnava, fara nici un fel de venit si fara nici un fel de posibilitati de plata a acestor impozite.
Impozitele reale cuprind:
1) impozitul pe teren,
impozitul pe cladiri,
impozitul asupra mijloacelor de transport.
Pentru impunerea persoanelor care se ocupa cu plasarea capitalurilor banesti de care dispuneau in operatii speculative, s-a introdus impozitul pe capitaluri banesti.Unele impozite de tip real se practica si in prezent in diferite tari in curs de dezvoltare, precum si in tarile dezvoltate.Dezavantajul lor este ca la impunere nu se ia in calcul produsul net real al obiectelor impozitate, ci produsul brut sau cel mediu prezumat, ceea ce este in defavoarea micilor producatori si in favoarea marilor producatori care au conditii pentru a realiza un venit mai mare decat cel mediu.
Treptat, majoritatea impozitelor reale au fost inlocuite cu impozitele de tip personal.
2.IMPOZITELE PERSONALE privesc in mod direct persoana contribuabilului care se impune fie pe baza venitului sau global, fie pe diferitele sale surse de venituri grupate in clase, cu luarea in cazul impozitelor personale se face distinctia intre ceea ce se incaseaza si ceea ce are de plata ca subiect impozabil.
Trecerea de la impozitele reale la cele personale a fost reclamata de mai multe cauze.Astfel, deoarece muncitorii nu puteau fi supusi la plata impozitelor pentru ca nu detineau funciare, cladiri sau capitaluri mobiliare si pentru ca impozitele indirecte erau tot mai apasatoare pentru cei cu venituri mici, s-a procedat la o anumita diferentiere a sarcinii fiscale, in functie de marimea veniturilor sau a averii si de situatia personala a fiecarui platitor.
3.IMPOZITUL PE VENIT
Venitul este plusul efectiv pe care il obtine un agent economic din activitatea sa la sfarsitul unei perioade; plusul de bunuri economice se exprima in bani si constituie puterea de contributie a platitorului de impozit.
Impozitele pe venit au fost instituite in perioadele in care s-a inregistrat o suficienta diferentiere a veniturilor realizate pe diferite categorii sociale.Practic, legiferarea acestui impozit a avut loc atunci cand muncitorii si functionarii realizau venituri, cand industrasii, comerciantii si bencherii realizau venituri si anume profituri, iar proprietarii funciari realizau rente. Initial exista un numar restrans de platitori, iar cotele de impozit erau foarte mici, cu timpul a crescut numarul platitorilor, iar cotele de impozit s-au majorat.Impozitul pe venit a fost stabilit in mod diferentiat pe persoane fiyica sipe persoana juridica.
3.Paralele intre impozitele directe si impozitele indirecte
Impozitele, taxele si celelalte venituri bugetare se prezinta ca structura dupa cum urmeaza:
1.impozite provenite din venituri curente,
2.impozite provenite din venituri de capital,
Veniturile se impart in:
1. venituri fiscale, cuprinzand impozitele directe si pe cele indi-
recte
2. venituri nefiscala, provenite din profitul net al regiilor auto-
Nome varsaminte de la institutiile publice.
Din categoria impozitelor indirecte fac parte:
1.taxa pe valoare adaugata,
2.accize,
3.taxe vamale,
4.impozitul pe spectacole.
Impozitele apar ca forma de prelevare a unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice la dispozitai statului in vederea acoperirii cheltuielilor sale.Aceasta prelevare se face in mod obligatoriu, cu titlu neranbursabil si fara contraprestatie din partea statului.In practica financiara se intalneste o diversitate de impozite care se deosebesc nu numai ca forma, dar si din punct de vedere al continutului.Clasificate dupa trasaturile de fond si de forma impozitele sunt: directe si indirecte.
De exemplu, in Franta, in instructiunile Adunarii Constituante, din 8 ianuarie 1970, se facea distinctie clara intre impozitele directe si cele indirecte.Contributia directa se referea la impozitarea funciara sau personala, adica impozitare directa pe terenuri, iar contributia indirecta era reprezentata de impozitele instituite pe fabricatie, vanzari, transport, comert si consum, acele impozite ce nu sunt suportate, dar indirect platite de consumator.
Principale dinstinctie dintre impozitele directe si cele indirecte o reprezinta criteriul incidentei.Daca unele impozite sunt suportate de cei care le platesc, altele nu cad in sarcina celor ce le platesc, decat intr-un mod intermediar.Incidenta impozitelor este un fenomen complex, influentat de date structurale si situatii conjuncturale care nu se pot servi unei clasificari riguroase.
Din punct de vedere al criteriului faptului generator, impozitul direct atinge periodic situatia avand un anumit caracter de permanenta cum ar fi: posesia anumitor bunuri producatoare de venituri sau exercitarea unei activitati lucrative in timp ce, impozitul indirect se refera la transferuri de proprietate sau la intrebuintarea in materie de inregistrare, la tranzactii comerciale in materie de taxe asupra ciferi de afaceri.Acestea constituie faptul generator in materie de impozite indirecte.
Se poate afirma ca impozitele directe se pot exprima prin verbul “ a fi”, iar cele indirecte se pot exprima prin verbul “a face”.
Distinctia facuta pe baza faptului generator nu este lipsita de interes.Ea se verifica adeseori in practica si se prezinta o anumita utilitate in plan administrativ.
O alta diferenta: impozitele directe vizeaza situatiile stabilite sau reinnoibile periodic si astfel este posibila alcatuirea unei liste a contribuabililor, a unui document cu titlu executoriu, care va putea fi trimis celui ce se ocupa cu perceperea de impozite.In cazul impozitelor indirecte operatiile sunt cvasiconcomitente -de exemplu in cazul impozitului pe bauturi, impozitul este platit in principui, pe masura vanzarii.
Insa teoria faptului, generator, in care primeaza interesul juridic, nu cuprinde toate situatiile.
Impozitele directe au caracteristic faptul ca se stabilesc nominal in sarcina unor persoane fizice sau juridice in functie de veniturile acestora sau averea lor, pe baza cotelor de impozit prevazut de lege si se incaseaza de la subiectul impozitului, direct la anumite termene dinainte stabilite.
Impozitele indirecte se percep cu prilejul vanzarii unor bunuri si prestari de servicii (transport, spectacole) ceea ce inseamna ca ele vizeaza cheltuielile.Calitatea de subiect al mpozitului de asta data i se atribuie altei persoane fizice sau juridice, alta decat suportatorul.
In tari ca Marea Britanie, Belgia, impozitele indirecte se numesc accize.In tarile dezvoltate, de regula aportul impozitelor indirecte la formarea veniturilor fiscale este mai mic decat cel al impozitelor directe si al contributiilor pentru asigurarile sociale luate impreuna.
In tarile in curs de dezvoltare, ponderea impozitelor indirecte o devanseaza pe cea a impozitelor directe, in totalul veniturilor fiscale ale statului, din cauza nivelului redus al veniturilor realizate de tarani, muncitori etc.In conditiile in care aceste venituri sunt adesea neregulate ori greu de cunocut cu precizie, iar tinerea corecte a veniturilor si cheltuielilor de catre toti intreprinzatorii este dificila, randamentul impozitelor pe venit este scazut.Daca la toate acestea adaugam comoditatea si costul relativ redus al perceperii taxelor de consumatie si a altor impozite indirecte, gasim explicatia ca preferinta acestor tari este impozitul indirect.
In Romania, in bugetul public pe anul 2004, impozitele si taxele indirecte au detinut o pondere de 52-53% din veniturile fiscale.Devansarea ponderii impozitelor indirecte de catre cea a impozitelor directe poate fi interpretata ca expresie a doritei revigorari a activitatii economice, dar nu este exclusa nici o crestere a presiunii fiscale directe.
Repartizarea impozitelor indirecte pe subiect impozabil are loc nu pe baza veniturilor realizate, ci in functie de consumul personal al fiecarui membru al societatii.S-a constatat ca impozitele indirecte au un pronuntat caracter regresiv si ca persoanele cu venituri mici si mijlocii suporta de fapt greul acestor impozite (cu cat o persoana obtine venituri mai mici, este mai saraca, cu atat suporta un impozit indirect relativ mai mare deoarece fiecare persoana are nevoie aproximativ de aceleeasi produse).
Caracterul inechitabil al impozitelor indirecte rezulta si din faptul ca ele nu prevad un nimin de venit impozabil, nu cuprind inlesniri pentru cei care au copii sau alte persoane in intretinere (in urma acestui caz impozitul indirect suportat este mai mare, deoarece au nevoie de mai multe produse).
Economistii au subliniat faptu ca impozitele indirecte avantajeaza pe cei cu venituri mari care pentru existenta lor nu cheltuiesc intregul venit si realizeaza economii ce nu sunt impozabile.
In concluzie, se poate spune ca aceste impozite afecteaza bunurile de consum necesare populatiei, diminuand veniturile celor saraci si avantajandu-i pe cei bogati.
Impozitele indirecte se vireaza la bugetul statului, de catre industiasi, comercinati, insa sunt suportate de catre consumatori, fiind cuprinse in pretul marfurilor si serviciilor.Atat impozitele directe cat si cele indirecte duc la o scadere a nivelului de trai al cetatenilor astfel impozitele directe au ca efect scderea veniturilor nominale ale populatiei, iar cele indirecte micsoreaza veniturile reale, reducand puterea de cumparare a cetatenilor.
Impozitele directe sunt cunoscute de catre platitori in timp ce impozitele indirecte sunt “ascunse” in preturi.
Conform unor teorii fiscale, impozitele indirecte ar avea un caracter benevol, voluntar, in sensul ca cetatenii ar avea posibiliatatea sau nu sa plateasca impozitele respective.Practic, insa, aceste impozite nu pot fi evitate, deoarece cetatenii au nevoie de marfurile de larg consum strict necesare vietii lor.Numai daca impozitle indirecte ar avea doar obiectele care sunt cu adevarat de lux, atunci impozitele aferent ar putea fi evitat.
Consideram ca impozitele directe sunt mai necesare dar si mai chitabile si deci, mai de preferat decat impozitele indirecte, intrucat pot fi considerate un stabilizator financiar care tinde sa atenueze pana la un anumit punct orice fluctuatie care afecteaza economia nationala.Ele reprezinta parghia de influentare a activitatii ecomonice, capabile sa stimuleze cresterea.
4.IMPOZITUL PE VENIT
Pana la introducerea impozitului pe venit s-a practicat un sistem cedular de impunere care presupunea un tratament fiscal diferentiat al veniturilor, in sensul existentei in cadrul acestui sistem de impunere si cote de impozitare diferite
Acest sistem presupune o noua asezare a impozitului, care va permite asigurarea unui tratament fiscal mai echitabil diferitelor categorii de contribuabili si eliminarea discriminarilor in tratamentul fiscal al acestora, deoarece ia in considerare capacitatea contributiva reala a fiecarui contribuabil.
Impozitul pe venit global reprezinta un impozit direct care se stabileste asupra veniturilor cumulate realizate de o persoana fizice, intr-o perioada de un an, atat in tara, cat si in strainatate, indiferent de sursa de provenienta, si se incaseaza ca venit la bugetul de stat.
1.Obiectul impozitarii
Categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit sunt:
a) venituri din activitati independente;
b) venituri din salarii;
c) venituri din cedarea folodintei bunurilor;
d) venituri din dividente si dobanzi;
e) venituri din pensii, pentru suma ce depaseste 2.000.000 lei pe luna;
f) alte venituri.
In categoriile de venituri prevazute mai sus, se includ atat veniturile in bani, cat si echivalentul in lei al veniturilor in natura.
2.Platitori
Este subiect al impozitului pe venit persoana fizica rezidenta, denumita in continuare contribuabil:
a) persoane fizica romana, cu domiciliul in Romania, pentru veniturile obtinute atat in Romania, cat si din strainatate intr-un an fiscal;
b) persoana fizica romana, fara domiciliu in Romania, pentru veniturile obtinute din Romania, prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul Romaniei sau intr-o perioada ce depaseste in total 183 de zile, in orice perioada de 12 luni, incepand sau sfarsind in anul calendaristic vizat;
c) persoana fizica straina, pentru veniturile obtinute din Romania, prin intermediul uani baze fixe situate pe teritoriul Romaniei sau intr-o perioada ce depaseste in total 183 de zile, in orice perioada de 12 luni, incepamd sau sfarsind in anul calendaristic vizat.
Sunt, de asemena, contribuabili persoane fizice romane fara domiciliu in Romania, precum si persoane fizice straine, care realizeaza venituri din Romania in alte conditii decat cele mantionate la art.2 aliniatul (1) lit.b) si c) din Ordonanta Guvernului nr.73/1999 cu modificarile si completarile ulterioare, si potrivit conventiilor de evitare a dublei impuner, dupa caz.
3..Determinarea veniturilor
Reguli comune pentru categoriile de venituri:
1.Avantajele in bani sau in natura primite de o persoana fizica, cu titlu gratuit sau cu plata partiala, precum si folosirea in scop personal a bunurilor si drepturilor aferenta desfasurarii activitatii, includ folosinta in scop personal a vehiculelor de orice tip, hrana, cazarea, personalul pentru munci casnice, diferenta dintre dobanda practicata de aceeasi banca la imprumuturi si dobanda preferentiala, reduceri de preturi sau de tarife, in cazul cumpararii unor bunuri sau prestari de servicii, gratuitati de bunuri si servicii, inclusiv sume acordate pentru distractii sau recreere, precum si altelel asemenea, si se includ in categoria veniturilor impozabile.
2.In vederea determinarii venitului net ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile aferente deductibile, pentru cheltuieli se aplica urmatoarele reguli:
a. cheltuieli aferenta venitului sunt acele cheltuiele efectuate in cadrul activitatilor desfasurate in scopul realizarii acestuia, justificate prin documente;
b. sumele sau bunuri utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale nu sunt cheltuieli aferente venitului;
c. cheltuielile recunoscute ca deductibile sunt cele aferenta venitului, in limitele prevazute de legislatia in vigoare, dupa caz.Cheltuieli cu perisabilitatile si cheltuielile de reclama si publicitate sunt deductibile in conditiile si in limitele stabilite de legislatia in vigoare pentru persoanele juridice.Cheltuielile privind amortizarea sunt deductibile in conditiile in care calculul se efectueaza conform legislatiei in materie;
d. cheltuielile corespunzatoare veniturilor ale caror surse se afla pe teritoriul Romaniei sau in stainatate, care sunt neimpozabile sau sunt scutite de impozit pe venit, nu sunt cheltuieli deductibile;
e. impozitul pe venit datorat conform prezentei Ordonante, precum si impozitului pe venit realizat in strainatate nu sunt cheltuieli deductibile;
f. cheltuieli cu bunuri din patrimoniul afacerii, utilizate si in scop personal, precum si cu bunurile din patrimoniul personal al contribuabilului sau asociatilor, utilizate pentru afacere, sunt deductibile in limitele stabilite prin hotarare a Guvernului.
3.Venitul net obtinut din bunuri si drepturi de orice fel, detinute in comun, este considerat ca fiind realizat de proprietari, uzufructuari sau detinatori lege, inscrisi intr-un document oficial, si se atribuie proportional cu cotele-partii pe care acestia le detin in acea proprietate sau in mod egal, in situatia in care acestea nu se cunosc.
4.Contribuabilii, persoane fizice romane cu domiciliul in Romania au dreptul le deducerea din venitulanual global a unor sume sub forma de deducere personala de baza si deduceri personale suplimentare, acordate, pentru fiecare luna a perioadei impozabile.
Deducera personala suplimentara, acordata pentru persoanele aflate in intretinerea contribuabilului, se calculeaza in functie de deducerea personala de baza, astfel:
a) 0,6 inmultit ce deducerea personala de baza pentru sotia/sotul aflat/a in intretinere;
b) 0,35 inmultit cu deducerea personala de baza, pentru fiecare din primii doi copii si 0,20 inmultit cu deducerea personala de baza, pentru fiecare din urmatorii copii aflati in intretinere;
c) 0,2 inmultit cu deducerea personala de baza, pentru alt membru de familie aflat in intretinere.
Contribuabilii mai beneficiaza de reduceri personale suplimentare, in functie de situatia proprie sau a persoanelor aflate in intretinere, in afara sumelor rezultate din calcul, potrivit aliniatului (2) si (3) de mai sus, astfel:
a) 0,1 inmultit cu deducerea personala de baza, pentru invalizii de gradul I si pentru persoanele cu handicap grav;
b) 0,5 inmultit cu deducerea personala de baza, pentru invalizii de gradul II si persoanele cu handicap accentuat.
Deducerea personala de baza si cele suplimentare se actualizeaza semestrial, in functie de indicele de inflatie realizat.
Nu sunt considerate persoane aflate in intretinera acele persoane ale caror venituri (impozabile, neimpozabile si scutite) depasesc sumele reprezentand deduceri personale suplimentare.In cazul in care o persoana este intretinuta de mai multi contribuabili, suma reprezentand deducerea personala a acesteie se imparte in parti egale intre contribuabili, exceptand cazul in care ei se inteleg asupra unui alt mod de impartire a sumei.Copiii minori ai contribuabililor sunt considerati intotdeauna intretinuti, iar suma reprezentand deducerea personala suplimentara pentru fiecare copil se acorda integral unuia dintre parinti/tutori, conform intelegrii acestora.Deducerea personala suplimentara se acorda pentru persoanele aflate in intretinerea contribuabilului pentru acea perioada impozabila din anul fiscal in care acestea au fost intretinute.Perioada se rotunjeste la luni intregi in favoarea contribuabilului.
Nu sunt considerat persoane aflate in intretinere:
persoane fizice care detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10.000 mp, in zonele colinare si de ses si peste 20.000 mp, in zonele montane;
persoanele fizice care obtin venituri din cultivare si din valorificarea florilor, a legumelor si zarzavaturilor in sere, in solarii amenajate in acest scop si in sistem irigat, arbustilor si plantelor decorative, a ciupercilor si din exploatarea pepinierilor viticole si pomicole, indiferent de suprafata.
Veniturile agricole, obtinute din crestera animalelor de persoanle fizice aflate in intretinere, se vor evalua de catra autoritatile locale pe baza limitelor minime ale veniturilor care se pot dobandi din cresterea si valorificarea animalelor si pasarilor, precum si din valodificarea altor bunuri realizate in gospodarie, aprobate, potrivit legii, pentru acordarea ajutorului social, precum si a criteriilor prorpii elaborate de consiliile locale in acest scop.
Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente sunt obligati sa organizeze si sa conduca evidenta contabila in partida simpla, cu respectarea reglementatilor in vigoare privind evidenta contabila, completand Registrul-jurnal de incasari si de plati, Registrul-inventar si alte documente contabile stabilite prin norme.
Contribuabilii care desfasoara activitati pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit nu au obligatia sa organizeze si sa conduca evidenta contabila in partida simpla pentru activitatea respectiva.
Contribuabilii care obtin venituri din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala, la care venitul net se determina prin deducerea din venitul brut a unei cota forfetare de cheltuiele, au obligatia, pentru activitatea respectiva, sa completeze Registrul-jurnal de incasari si plati.
Reguli speciale de determinare a veniturilor
A.Venituri din activitati independente
Definirea venitului:
Veniturile din activitati independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii liberale si veniturile din drepturile de proprietate intelectuala, realizate in mod individual si intr-o forma de asociere, inclusiv din activitati adiacente.
Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comert ale contribuabililor, din prestari de servicii, precum si din practicarea unei meserii.
Constituie venituri din profesii liberale veniturile obtinuta din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, expert-contabil, contabil autorizat, consultant de plasament in valori mobiliare, arhitect sau alte profesii asemanatoare, desfasurate in mod independent in conditiile legii.
Veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin din brevete de inventie, desene si modele, mostre, marci de fabrica si drepturi conexe dreptului de autor si altele asemenea.
METODE DE DETERMINARE:
Venitul net din activitati independente se determina in sistem real, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla.Venitul net din activitati independente se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile aferenta deductibile.Venitul brut cuprinde sumele incasate si echivalnetul in lei al venituriloe in natura.
Nu sunt considerate venituri brute sumele primite sub forma de credite, sumele primite sub forma de mecenat, sponsorizari, aporturi facute de intreprinzatori la inceputul activitatii.
B.Venituri din salarii
Definirea veniturilor din salarii:
Sunt considerate venituri din salarii, denumite in continuare salarii, toate veniturile in bani sau in natura, obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca, indiferent pe perioada la care se refera, de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca, de maternitate si pentru concediul privind ingrijirea copilului de pana la 2 ani.
Sunt asimilate salariilor in vederea impunerii:
a. indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica, stabilite potrivit legii;
b. drepturile de solda lunara, indemnizatii, prime, premii, sporuri si alte drepturi ale cadrelor militare, acordate potrivit legii;
c. indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societati nationale, societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome;
d. sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite
prin subscriptie publica ;
e. veniturile realizate din incadrarea in munca ca urmare a incheierii unei conventii civile de prestari de servicii;
f. sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in
consiliul deadministratie si in comisia de cenzori ;
g. sumele primite de reprezentantii in organisme tripartite, conform legii;
h. alte drepturi si indemnizatii de natura salariala.
Determinarea venitului din salrii:
Venitul brut din salarii reprezinta suma veniturilor realizate de salaraite pe fiecare loc de realizare a venitului.
Venitul net din salarii se determina prin deducerea din venitul brut, a urmatoarelor cheltuiel, dupa caz:
a) contributii obligatorii datorate, potrivit legii, pentru pensia suplimentara, pentru protectia sociala a somerilor, pentru asigurarilor sociale de sanatate, pentru asigurarile sociale de stat, precum si alte contributii obligatorii stabilite prin lege, dupa caz;
b) o cota de din deducerea personala de baza, acordata cu titlu de cheltuieli profesionale, o data cu deducerea personala de baza la acelasi loc de munca.
Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar reprezentand plati anticipate, care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitori de venituri.
Obligatiile platitorilor de venituri si ale contribuabililor:
Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni, la data platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat la termenul stabilit pentru ultima plata a drepturilor salariale, efectuata pentru fiecare luna, dar nu mai tarziu de data 25, inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se cuvine aceste drepturi.
Calculul impozitului pe veniturile din salarii se face pe baza informatiilor cuprinse in fisa fiscala.
C.Venituri din cedarea folosintei bunurilor
Definirea venitului:
Veniturile din cedarea folosintei bunuriloe sunt veniturile in bani sau in natura, provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile, obtinute de catre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal.
Veniturile din cedarea folosintei bunurilor se stabilesc pe baza contractului incheiat intre parti, in forma scrisa si inregistrat la organul fiscal component in termen de 15 zile de la data incheierii acestuia.
Determinarea venitului net din cedare folosintei bunurilor:
Venitul brut reprezinta totalitatea sumelor in bani sau echivalentului in lei al veniturilor in natura, realizate de proprietar uzufructuar sau alt detinator legal.
Venitul brut anual din cedarea folosintei bunurilor se stabileste pe baza chiriei sau a rendei prevazute in contractul incheiat intre parti pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul platii chiriei sau a arendei.
Venitul net din cedarea folosintei bunuriloe se determina prin deducerea din venitul brut a unei cote de cheltuiel de 30% aplicata la venitul brut, reprezentand cheltuieli deductibile aferente venitului.
D.Venituri din dividente si dobanzi
Definirea venitului:
Dividentul este orice distribuire de o persoana juridica, in bani sau in natura, in favoarea actionarilor sau asociatilor, din profitul stabilit pe baza bilantului contabil anual si a contului de profit si pierderi.
Se cuprind in aceasta categorie de venit, in vederea impunerii, si sumele primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile inchise de investitii.
Veniturile sub forma de dobanzi sunt venituri obtinute din titluri de creante de orice natura si orice fel de sume cuvenite pentru folosirea banilor imprumutati, precum si din titluri de participare la fonduri deschise de investitii, pentru care pretul de rascumparare este mai mare decat pretul de cumparare.Este asimilata dobanzii si acea parte a sumelor asigurate obtinute din asigurari de viata prin produsele care au la baza principiul economisirii pure.
Sunt scutite de impozit, dobanzile aferente titlurilor de stat, depozitelor la vedere, precum si obligatiunilor Agentie Nationale pentru Locuinte.
Metode de determinare:
Veniturile sub forma de dividente distribuite, precum si sumele primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile inchise de investitii se impun cu o cota de 5% din suma acestora.
Veniturile sub forma de dobanzi se impun cu o cota de 1% din suma acestora.
Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe veniturile sub forma de dividente revine persoanelor juridice o data cu plata dividentelor de catre actionari sau asociati.In cazul dividentelor distribuite, dar care nu au fost platite actionarilor sau asociatilor pana la sfarsitul anului in care s-a aprobat bilantul contabil, termenul de plata a impozitului pe dividente este pana la 31 decembrie a anului respectiv.
Pentru veniturile sub forma de dobanzi, impozitul se calculeaza si se retine de catre platitorii de astfel de venituri in momentul calculului acestora si se vireaza de catre acestia, lunar pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se face calculul dobanzii.
Impozitul retinut conform prezentului articol este impozit final.
E. Alte venituri
Definirea venitului:
In aceasta categorie se cuprind veniturile obtinute din jocuri de noroc, din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare si partilor sociale, din premii si prime in bani sau in natura, altele decat cele acordate angajatilor sau elevilor si studentilor la concursuri interne si internationale, precum si diverse venituri care nu se regasesc, in mod expres, mentionate in prezenta Ordonanta.
Sunt scutite de impozit veniturile obtinute din jocuri de noroc, din premii si prime in bani sau in antura, sub valoarea de 3.000.000 lei pentru fiecare castig realizat, de la acelasi organizator sau platitor intr-o singura zi.Nivelul de 3.000.000 lei se actualizeaza semestrial, la indicele de inflatie realizat.
Metode de determinare
Veniturile obtinute din jocuri de noroc, din premii si prime in bani sau in natura, prevazute mai sus, se impun prin retinerea la sursa cu o cota de 10%, aplicata le venitul brut.
Obligatia calcualrii, retinerii si virarii impozitului revine platitorului de venituri, impozitul fiind final.
In cazul transferului dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare si partilor sociale, impozitul se calculeaza prin retinerea la sursa, aplicandu-se cota de 1% la valoarea tranzactiei.Pentru tranzactiile derulate prin intermediari, cota de 1% se aplica asupra diferentei dintre valoarea tranzactiei si comisionul retinut de intermediari.Impozitul astfel calculat, retinut si varsat de platitorul de venit este final.
Impozitul calculat si retinut de platitorii de venituri in momentul platii venitului se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care a fost retinut.
Pentru veniturile din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare si partilor sociale, impozitul se calculeaza prin aplicarea unei cota de 1% asupra castigului de capital din vanzarea valorilor mobiliare, precum si asupra castigului din vanzarea partilor sociale.
Veniturile care nu se regasesc in mod expres mentionate in prezenta Ordonanta se supun impunerii cu o cota de 10% aplicata asupra veniturilor brute, impozitul fiind final.
Impozitul se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri si se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 a lunii urmatoare realizarii venitului.In functie de natura venitului care se incadreaza in aceasta categorie, Ministerul Finantelor, prin ordin al ministrului financtelor, poate stabili alte termene de plata.
F.Venituri din pensii
Este impozabila totalitatea veniturilor nete, incasate cu titlu de pensie de catre contribuabili, platite atat din fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurare sociala, cat si cele primite cu titlu de pensie finantata de stat, potrivit legii, pentru partea care depaseste suma de 2.000.000 lei pa luna.
Venitul net din pensie reprezinta diferenta dintre venitul brut din pensie si contributia pentru asigurari sociale de sanatate.
Venitul brut din pensie reprezinta sumele platite cu titlu de pensii de asigurari sociale de stat, si dupa caz, pensii platite din bugetul de stat, pensii suplimentare, inclusiv majorarea acordata pentru asigurari sociale de sanatate.
Venitul impozabil lunar din pensii se determina prin deducerea din suma veniturilor nete din pensii a unei sume fixe neimpozabile lunare de 2.000.000 lei, nivelul care va fi actualizat semestrial, in functie de indicele de inflatie realizat.
Impozitul pe veniturile din pensii se calculeaza lunar de unitatile platitoare a acestor venituri, prin aplicarea aceluiasi barem lunar, utilizat pentru impunerea veniturilor din salarii, asupra venitului impozabil lunar din pensii.
Impozitul calculat se retine la data efectuarii platii pensiei si se vireaza la bugetul de stat la unitatea fiscala pe raza careia isi au sediul platitorii de venituri din pensii, pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se face plata pensiilor, impozitul fiind final.
4.Aspecte fiscala internationale
Venitul este considerat din Romania, daca locul de provenienta a veniturilor persoanei fizice, a exercitarii activitatii sau locul de unde aceasta obtine venit se afla pe teritoriul Romanie, indiferent daca este platit in Romania sau din strainatate.Venitul care nu este din Romania este venit din strainatate.
Contribuabilii, persoane fizice romane, cu domiciliul in Romania, care pentru acelasi venit si in decursul aceleiasi perioade impozabile sunt supusi impozitului pe venit atat pe teritoriul Romaniei, cat si in strainatate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat in Romania a impozitului platit in strainatate, denumit credit fiscal extern.
Contribuabilii, persoane fizice straine sau persoane fizice fara domiciliu in Romanie, care realizeaza venituri din Romania in calitate de artisti de spactacole, cum sunt artistii de teatru, de film, de radio sau televiziune, ori ca interpreti muzicali sau sportivi, din activitatile lor personale desfasurate in aceasta calitate, precum si cei care realizeaza vemituri din drepturi de proprietate intelectuala, se impuna cu o cota de 15%, aplicata la venitul brut, prin retinere la sursa, impozitul fiind final.
Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri, beneficiarul venitului va prezenta organelor fiscale din Romania, ceritficatul de rezidenta fiscala, in original, eliberat de organul fiscal din tara de rezidenta, prin care sa se ateste ca este rezident al statului respectiv si ca ii sunt aplicabile prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri.
In situatia in care cotele de impozitare din legislatia interna sunt mai favorabile decat cele din conventiile de evitare a dublei impuneri, se aplica cotele de impozitare mai favorabile.
5.Reguli privind asociatiile fara personalitate juridica
Pentru fiecare asociatie fara personalitate juridica constituita potrivit legii, asociatii au o obligatia sa incheie contracte de asociere in forma scrisa, la inceperea activitatii, care sa cuprinda inclusiv date referitoare la:
a) partile contractante;
b) obiectul de activitate si sediul asociatiei;
c) contributia asociatiilor in bunuri si drepturi:
d) cota procentuala de participare a fiecarui asociat la veniturile sau pier-
derile din cadrul asociatiei ;
e) desemnarea asociatului care sa raspunda pentru indeplinirea obligatii-
lor asicatiei fata de autoritatile publice ;
f) conditiile de incetare a asocierii.
Asociatiile au obligatia sa depuna la organul fiscal competent declaratii anuale de venit, conform modelului stabilit de Ministerul Finantelor, care vor cuprinde si venitul net/pierderi pe asociati.
Venitul/pierderea anual/anuala, realizate in cadrul asociatie, se distibuie asociatilor proportional cu cota procentuala de participare, conform contractului de asociere.
Contributiile asociatilor, conform contractului de asociere, nu sunt considerate venituri pentru asociatie.
6.Determinarea venitului global
Venitul anual impozabil este format din suma veniturilor nete realizata din activitati independente, din salarii si din cedarea folosintei bunurilor, si a veniturilor de aceeasi natura, obtinute de persoane fizice romane din strainatate, in ordine, pierderile fiscale reportate si deducerile personale.
Pierderea fiscala anuala inregistrata din activitati independente se poate compensa cu rezultate pozitive ale celorlalte categorii de venituri cuprinse in venitul anual, altele decat cele din salarii si asimilate salariilor, obtinute in cursul aceluiasi an fiscal.Pierderea care ramane neimponsata in cursul aceluiasi an fiscal devine pierdere reportata.
Impozitul pe venit anual global datorat este calculat de organul fiscal, pe baza Declaratiei de venit global, depusa de contribuabil, prin aplicarea cotelor pe impunere asupra venitului anual global impozabil.
Impozitul anual se calculeaza prin aplicare asupra venitului anual global impozabil a unui barem global de impunere.
7.Obligatiile declarative
Contribuabilii au obligatia sa completeze si sa depuna la organul fiscal in raza caruia isi au domiciuliul o declaratie de venit global, precum si declaratii speciale.
Declaratiile speciale se completeaza pentru fiecare categorie de venit si pe fiecare loc de realizare a acestuia si se depun la organul fiscal unde se afla sursa de venit.
Contribuabilii, precum si asociatiile fara personalitate juridca, care incep o activitate in cursul anului fiscal, sunt obligate sa depuna la organul fiscal competent o declaratie referitoare la veniturile si cheltuielile estimate a se realiza pentruanul fiscal, in termen de 15 zile de la data producerii evenimetului.Fac exceptie de la prevederile acestui aliniat contribuabilii care realizeaza venituri pentru care impozitul se percepe prin retinerea la sursa.
8.Plata impozitului pe venit
Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente si din cedarea folosintei buburilor sunt obligati sa efectueze plati anticipate cu titlu de impozit, in baza deciziei de impunere emise de organul fiscal comlpetent, exceptandu-se cazul retinerilor la sursa.
Platile anticipate se efectueaza in patru rate egale, pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare semestru.
Organul fiscal are dreptul de a stabili din oficiu platile anticipate, in urmatoarele cazuri:
a) contribuabilul nu a depus Declaratia de venit global pentru anul fiscal incheiat;
b) contribuabilul nu conduce o evidenta contabila sau datele din contabi-
litatea condusa nu sunt certe ;
c) contribuabilul nu a furnizat date referitoare la venitul estimat.
9.Sanctiuni
Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit Legii penale, sa constituie infractiuni:
a) nerespectarea de catre platitorii de salarii si venituri asimilate salariilor a obligatiilor privind completarea si pastrarea fiselor fiscale;
b) netransmiterea fiselor fiscale si a formularului prevazu la art. 67 din Ordonanta Guvernului nr.73/1999 la organul fiscal competent la termenul prevazut de prezenta Ordonanta.
Contraventiile prevazute mai sus se sanctioneaza cu amenda de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei.
10.Bugetul la care se varsa
Impozitul pe venit devine venit al bugetul de stat.
5.IMPOZITUL PE VENITUL AGRICOL
Impozitul pe venit agricol reprezinta un impozit direct, constituie venit al bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale si este utilizat pentru acoperirea cheltuielilor care se infiinteaza de la bugetele comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor.
1.Obiectul impozitarii
Este reprezentat de terenurile agricole aflate in proprietatea contribuabililor, situate in municipii, orase si comune.
2.Platitorii
Sunt persoane fizice, asociatiile agricole constituite potrivit legii, persoanele juridice, cu exceptia celor supuse impozitului pe profit si a institutiilor publice, precum si unitatile de cult, detinatoare de terenuri agricole.
3.Modul de calcul
Impozitul pe venit agricol se calculeaza asupra venitului determinat pe baza normelor de venit stabilite pe hectar, diferentiate pe zone de fertilitate, zone de favorabilitate si categorii de folosinta a terenurilor, atat pentru terenurile cultivate, cat si pentru cele necultivate.Normele de venit, stabilite prin lege se pot corecta, in functie de rata de inflatie, anual, prin hotarare a Guvernului, cu 3 luni inaintea inceperii anului fiscal urmator.
Venitul impozabil se reduce in situatia de pierdere-recolte din cauza calamitatilor naturale, proportional cu ponderea productiei calamitate, determinata prin raportarea acesteia la productia medie realizata in ultimii 3 ani, cu productii normale in unitatea administrativ-teritoriale respectiva.
Impozitarea veniturilor obtinute din cultivarea si valorificarea florilor, a legumelor si a zarzavaturilor in sere, in solarii amenajate in acest scop si in sistem irigat, a arbustilor si a plantelor decorative, a ciupercilor, precum si din exploatarea pepinierilor viticole si pomicole se face pe baza venitului net obtinut, rezultat prin scaderea din venitul brut a cheltuielilor legate de realizarea venitului respectiv, inclusiv cheltuielile cu amortizarea.
Veniturile determinate pe baza de norme si veniturile nete obtinute din cultivarea terenurilor de catre contribuabili se impun anual cu cota de 15%.
4.Perioada impozabila
Impozitul pe venitul agricol este anual.
5.Scutiri
Sunt scutiti de la plata impozitului pe venit agricol veteranii de razboi, vaduvele de razboi nerecasatorite.Scutirea se acorda pentru impozitul pe venitul agricol aferent terenurilor care reprezinta bunuri proprii si in proportie de 50% pentru terenurile care reprezinta bunuri comune ale sotilor, in cazurile in care unul dintre soti beneficieaza de scutire.
Scutirea de impozit se acorda incepand cu luna urmatoare celei in care persoanele in cauza prezinta actele doveditoare prin care se atesta situatia respectiva.
De asemenea, contribuabilii sunt scutiti de impozit pe venitul agricol pentru veniturile obtinute din crestera animalelor si a pasarilor, din apicultura si sericicultura, precum si din valorificarea fructelor si a ciupercilor de padure, a plantelor medicinale din flora spontana si a altor produse culese din natura.
Incepand cu 1 ianuarie 1997 si pana la 1 ianuarie 2001, impozitul pe venitul agricol a fost suspendat.
6.Inlesniri la plata
Impozitul pe venitul agricol se reduce cu 50%, in cazul contribuabililor invalizi de gradul I sau II, pentru persoanele handicapate, asimilabile graduluiI sau II de invaliditate si pentru persoanele fizice in varsta de peste 65 de ani.Aceste reduceri se acorda pentru impozitul pe venitul agricol aferent terenurilor care reprezinta bunuri proprii si in proportie de 50% pentru care reprezinta bunuri comune ale sotilor, in cazul in care unul dintre soti beneficiaza de reducere.
Reducerea se acorda incepand cu luna urmatoare celei in care persoanele in cauza prezinta actele doveditoare prin care se atesta situatia respectiva.
Consiliile locale pot acorda, de la caz al caz, pentru motive temeinic justificate, esalonari la plata in cel mult 12 rate lunare, amanari de plati pana la sfarsitul anului calendaristic, precum si reduceri sau scutiri de majorari de intarziere aferente impozitului neachitat.
7.Obligatiile platitorilor
Contribuabilii care obtin venituri din cultivarea si valorificarea florilor, legumelor si a zarzavaturilor in sere, in solarii amenajate in acest scop si in sistem irigat, a arbustilor si a plantelor decorative, a ciupercilor, precum si din exploatarea pepinierilor viticole si pomicole depun anual, pana la 1 aprilie pentru anul anterior, declaratii de impunere.
Contribuabilii impusi pe baza venitului net obtinut sun obligati sa evidentieze veniturile si cheltuielile, prin inregistrarea productiei valorifcate, sumei incasate, precum si a cheltuielilor legate in mod efectiv de realizarea productiei si valorificarea ei.
Membrii de familie care locuiesc si gospodaresc impreuna cu contribuabilul, persoana fizica, pe numele caruia s-a calculat impozitul si care beneficiaza impreuna de veniturile realizate in gospodarie, precum si mostenitorii aflati in indiviziune, raspund solidar in ceea ce priveste obligatiile prevazute privind impozitul pe venitul agricol.
Membrii asociatiilor agricole, indiferent de modul de constituire a acestora, raspund fiecare de indeplinirea obligatiilor privind impozitul pe venit agricol, in raport cu suprafata de teren adusa in asociatie, in cazul cand acestea nu sunt indeplinite de asociatie.
Pentru inscrierea in evidentele fiscale, contribuabilii au obligatia declararii pe propria raspundere a datelor necesare.
8.Obligatiile organelor fiscale
Impunerea se stabileste de catre organele fiscale de la locul unde contribuabilii sunt inscrisi in documentele de evidenta funciara ori in localitatea in care asociatiile agricole isi desfasoara activitatea sau, dupa caz, isi au sediul principal.
In scopul organizarii impunerii, consiliile locale comunale, orasenesti, municipale si ale sectoarelor.Municipiul Bucuresti va asigura intocmirea si tinerea la zi a documentelor de evidenta funciara.
Incadrarea terenurilor pe zone de fertilitate si pe zone de favoribilitate se poate efectua de catre consiliile locale si judetene, dupa caz, prin unitatile de specialitate cu atributii in acest domeniu, conform dispozitiilor legale si cu aprobarea Ministerului Agriculturii.
Totodata, organele fiscale au obligatia de a intocmi si de a comumica anual contribuabililor instiintari de plata, cu impozitul datorat, cel tarziu pana la 30 iunie inclusiv.
Impozitul se calculeaza de catre organele fiscale, pe numele contribuabilului, pa baza datelor din documentele de evidenta funciara si pentru asociatiile agricole pe numele acestora, cand constituirea lor este atestata printr-un inscris sau pe numele asociatilor,persoane fizice, in celelalte cazuri.
Modificarile de orice natura, intervin in cursul anului in ce priveste marimea suprafetelor de teren, se vor opera de catre organele fiscale in vederea stabilirii noilor obligatii fiscale, incepand cu data la care s-au produs.
In cazul unor calamitati, ale caror pagube produse nu pot fi constatate in termen de 10 zile, reprezentantii Directiilor Generale ale Finantelor Publice si Controlul Financiar de Stat Judetene vor stabili termenul in care se va efectua constatarea, in functie de perioada in care aceasta operatiune devine posibila.
9.Termene de plata
Impozitul pe venit agricol se plateste astfel:
50% pana la 1 septembrie inclusiv;
50% pana la 15 noiembrie inclusiv.
Impozitul sau diferenta de impozit ce rezulta din faptul ca impozitul pe venitul agricol nu a fost stabilit la timp ori datele declarate nu corespund realitatii, se plateste in termen de 30 de zile de la data comunicarii.
10.Majorari de intarziere
Pentru neplata in termen a impozitului pe venit agricol se datoreaza majorari de intarziera, conform dispozitiilor legale in materie.
In situatia in care impozitul pe venit agricol datorat nu a fost stabilit la timp ori datele declarate nu corespund realitatii, stabilirea sau modificarea impozitului, dupa caz, se face pe 3 ani anteriori celui in care s-a efectuat constatarea, exceptand perioada de scutire prevazuta de Legea fondului funciar nr 18/1991.
Termenul de prescriptie pentru dreptul de a cere executarea silita este de 3 ani.
11.Contraventii
Constituie contraventii urmatoarele fapte daca, potrivit Legii penale, nu sunt considerate infractiuni:
a) nedepunerea declaratiilor de impunere de catre contribuabilii care obtin venituri din cultivarea si valorificarea florilor, a legumelor si a zarzavaturilor in sere, in solarii amenajate in acest scop, a ciupercilor, precum, si din exploatarea pepinierilor viticole si pomicole;
b) sustragerea de la impunere a unor surse de venit prevazute prin lege.
Contraventiile mentionate la lit a) si b) se sanctioneaza cu amenda de la 300.000 lei la 1.000.000 lei.
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre organele specializate din Ministerul Finantelor si din unitatile fiscale teritoriale.
Sanctiunile pot fi aplicate si persoanelor juridice.
12.Contestatii
Obiectiunile, contestatiile si plangerile formulate la actele de control sau de impunere se solutioneaza, conform dispozitiilor legale in materie.
13.Bugetul la care se varsa
Impozitul pe venitul agricol, stabilit prin lege, constituie venit al bugetelor locale.
6. IMPOZITUL PE PROFIT
1.Subiectii si obiectul impunerii
Urmatoarele persoane sunt obligate la plata impozitului pe profit, in conformitate cu prevederile Legii privind impozitul pe profit:
a) persoanele juridice romane, pentru profitul impozabil obtinut din orice sursa, atat din Romania, cat si in strainatate;
b) persoane juridice straine care desfasoara activitati printr-un sediu permanent in Romania, pentru profitul impozabil aferent aceluiasi sediu permanent;
c) persoane juridice sau fizice nerezidente care desfasoara activitati in Romania ca beneficiari ori parteneri impreuna cu o persoana juridica romana intr-o asociere sau o alta entitate ce nu da nastere unei persoane juridice, pentru profitul realizat in Romania;
d) persoane juridice romane si persoane fizice rezidente, pentru veniturile realizate atat in Romania, cat si in strainatate din asocieri care dau nasteri unei persoane juridice.In acest caz, impozatul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica;
2.Contribuabilii
A.Persoanele juridice romane, pentru profitul impozabil obtinut din orice sursa, atat in Romania, cat si in strainatate.
B.Persoanele juridice straine care desfasoara activitati printr-un sediu permanent in Romania, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu permanet.
Sediu permanent, in intelesul prevederilor Ordonatei de Guvern nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, republicata, cu modificarile ulterioare, inseamna locul prin intermediul caruia orice activitate a unei persoane fizice sau juridice straine este, in intregime sau in parte, condusa direct sau prin intermediul unui agent depedent.
C.Persoanele juridice si fizice staine care desfasoara activitati in Romania ca parteneri intr-o societate ce nu da nastere unei persoane juridice, pentru toate veniturile rezultate din activitati desfasurate in Romania;
D.Asocierile dintre persoanele fizice romane si persoanele juridice romane care nu dau nastere unei persoane juridice, pentru veniturile realizate atat in Romania, cat si in strainatate;
E.Institutiile publice, pentru veniturile extrabugetare din activitati economice desfasurate in conditiile legii.
3.Scutiri
Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit:
a) Trezoreria Statului;
b) instituiile publice, pentru fondurile publice constituite, inclusiv pentru veniturile extrabugetare si disponibilitatile realizate si utilizate potrivit Legii nr. 72/1996 privind finantele publice si a Legii nr, 189/1998 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare, daca legea nu prevede altfel;
c) organizatiile de nevazatori, de invalizi si alte persoane cu handicap, pentru profiturile realizate de unitatile economice fara personalitate juridica ale acestora, protejata potrivit Legii speciale de organizare si functionare privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap;
d) cooperative care functioneaza ca unitati protejate ale persoanelor cu
handicap, special organizate potrivit Legii de organizare si functionare
privind protectiei sociale si incadrarea in munca a persoanelor cu
handicap;
e) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, potrivit Legii nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult, si pentru veniturile obtinute din chirii, cu conditia utilizarii sumelor respective pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru lucrarile de construire, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice, pentru invatamant si pentru actiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despagubiri sub forma baneasca, obtinute ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate;
f) institutiile de invatamant particular acreditate, precul si cele autorizate, pentru veniturile utilizate, potrivit Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonatei de Urgenta a Guvernului nr. 174/2001 privind unele masuri pentru imbunatatirea finantarii invatamantului superior;
g) asociatiile de proprietate constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, potrivit Legii locuintei nr. 114/1996, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, pentru veniturile obtinute din activitatile economice care sunt sau vor fi utilizate pentru imbunatatirea confortului si a eficientei cladirii, pentru intetinerea si repararea proprietatii comune.
Persoanele juridice romane fara scop patrimonial sunt exceptate de la plata impoztiului pe profit pentru urmatoarele categorii de venituri:
a) cotizatiile membrilor ;
b) contibutiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor;
c) taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatie prin sponsorizari;
d) donatiile si sumele sau bunurile primite prin sponsorizari;
e) dobanzi si diviente btinute din plasarea disponibilitatilor rezultate
din asemenea vebituri ;
f) venituri pentru care se datoreaza impozit pe spectacole;
g) resurse obtinute de la bugetul de stat si bugetele locale;
h) veniturile din actiuni intamplatoare realizate de organizatii sindicale
patronale utilizate in scop social sau profesional, potrivit statului de
organizare si functionare;
i) veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea persoanelor juridice fara scop patrimonial, altele decat cele care sunt saua u fost folosite in activitatea economica.
4.Cotele de impozitare
Impozitul pe profit se aplica asupra profitului impozabil este de 25%, cu urmatoarele exceptii:
1.In cazul Bancii Nationale a Romanie, cota de impozitare este de 80% si se aplica asupra veniturilor ramase dupa scaderea cheltuielilor deductibile si a fondului de rezerva, potrivit legii;
2.Contribuabilii care obtin venituri din activitati desfasurate pe baza de licenta in zona libera platesc o cota de impozit pe profit de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri, pana la data de 31 decembrie 2004.In cazul contribuabilor care isi desfasoara activitatea in zonele libere, pentru realizarea din export se aplica cota cea mai favorabila,
3.Contribuabilii care au incasat printr-un cont bancar din Romania venituri in valuta din exportul bunurilor si al prestarilor de servicii, realizate din activitatea proprie, direct sau prin contract de comision, platesc o cota de impozit pe profit de 6% pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii acestor venituri in volumul total al veniturilor.
Suma aferenta reducerii cotei de impozit pe profit de la 25% se repartizeaza la sfarsitul anului ca sursa proprie de finantare, in limita profitului ramas dupa inregistrarea cheltuielii cu impozitul pe profit.Prestarile de servicii pentru care se aplica cota de impozit redusa sunt cele pentru care benificiarul prestarii este in strainatate.Incepand cu data de 1 ianuarie 2004, cota de impozit pe profit este de 25%.
4.In cazul contribuabililor care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, a cluburiloe de noapte, a discotecilor si a cazinourilor, impozitul pe profit datorat, aferent acestor activitati, nu poate fi mai mic de 5% din veniturile realizate din aceste activitati.In situatia in care impozitul pe profit este mai mic de 5% din veniturile acestor activitati, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% aplicat asupra acestora venituri realizate.
Anul fiscal al unui contribuabil este anul calendaristic
In cazul unei persoane care devine contribuabil sau inceteaza sa mai fie contribuabil pe parcursul unui an calendaristic, anul fiscal este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.
5.Baza de impozitare si reguli de determinare
Baza de impozitare o reprezinta profitul impozabil determinat ca diferenta intre veniturile obtinute din livrarea bunurilor mobile, serviciilor prestate si a lucrarilor executate, din vanzarea bunurilor imobiliare, inclusiv din castiguri din orice sursa, si cheltuieli efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuieli nedeductibile.
Profitul impozabil pentru un an fiscal este diferenta dintre veniturile impozabile pentru acel an fiscal si cheltuielile deductibile pentru anul fiscal, la care sa adauga cheltuielile nedeductibile determinate potrivit legii.
Veniturile impozabile ale unui an fiscal sunt veniturile si castigurile realizate pe parcursul acelui an fiscal din orice sursa, altele decat veniturile si castigurile care nu sunt impozabile.
Veniturile, castigurile cheltuielile si pierderile aferente unui an fiscal se determina utilizand metode contabile care sunt folosite pentru reportarea financiara, cu exceptiile prevazute in lege (nu se ia in calcul efectele schimbarii politicilor contabile in cazul in care nu sunt cerute de lege si nici diferentele rezultate ca urmare a utilizatii unor politici contabile diferite de regulile fiscale aplicabile elementelor de natura veniturilor si cheltuielilor).
In cazul bunurilor mobile si imobile produse de catre contribuabil si valorificate in baza unui contract de vanzare cu plata in rate, contribuabilul poate opta pentru inregistrarea valorii ratelor la venituri impozabile, pe masura ce sumele devin scadente conform contractului.Cheltuielile corespunzatoare acestor venituri sunt deductibile la aceleasi date, proportional cu valoarea ratei inregistrate in valoarea totala a contractului.Optiunea se va exercita in momentul livrarii bunurilor si este irevocabila.
Veniturile si cheltuielile reprezentand dobanzi sau penalitati prevazute in contractele comerciale pentru neefectuarea platilor la data scadentei, determinate pe baza dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei si a evolutiei cursului unor valute, sunt venituri impozabile, respectiv cheltuieli deductibile, la data incasarii sau platii acestora.
Venituirle neimpozabile
Sunt considerate venituri neimpozabile urmatoarele venituri:
a) dividentele primite de catre o persoana juridica romane de la o alta persoana juridica romana;
b) castigurile inregistrate in scopuri de raportare financiara determinate de diferentele favorabile de valoare ale titlurilor de participare, cu exceptia celor determinate de transferul titlurilor de participare (diferentele favorabile de valoare ale titlurilor de participare inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile la persoana juridica la care se detin participatiile);
c) veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile sau din rambursarea pierderilor nedeductibile (veniturile realizate din anularea datoriilor care au fost considerate cheltuieli nedeductibile, precum si din anularea provizioanelor pentru care nu s-au acordat deducere sau a veniturilor realizate din recuperarea unor cheltuieli nedeductibile);
d) alte venituri neimpozabile, prevazute expres in acte normative speciale (de exmplu, veniturile realizate din aplicarea unei inventii brevetate in Romania, inclusiv din fabricarea sau aplicarea procedeului, pe o perioada de 5 ani de la prima aplicare a inventiei).
Elemente de calcul al profitului impozabil:
VENITURILE sunt sume sau valori incasate care includ: veniturile din exploatare, veniturile financiare, veniturile exceptionale, asa cum sunt inregistrate in contabilitatea contribuabilului.
CHELTUIELILE sunt sume sau valori platite sau de platit care includ: cheltuiel de exploatare, cheltuiel financiare, cheltuieli exceptionale, asa cum sunt inregistrate in contabilitatea contribuabilului.
La stabilirea profitului impozabil se vor lua in calcul numai cheltuieli care concura direct la realizarea veniturilor si care se regasesc in costul produselor si serviciilor, in limitele prevazute de legislatia in vigoare.
6.Aspecte fiscale internationale
Venitul este aferent unei activitati desfasurate in Romania daca este:
a) atribuibil unui sediu permanent din Romania al unei persoane juridice nerezidente;
b) platit persoanelor juridice sau fizice nerezidente, pentru serviciile prestate in Romania;
c) obtinut din sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania, inclusiv inchirierea in scopul utilizarii unei asemenea proprietati si castiguri obtinut prin instrainarea unui drept asupra unei astfel de proprietati;
d) platit ca urmare a exploararii resurselor naturale localizate in Romania, inclusiv castigul obtinut din vanzarea unui drept aferent unor asemena resurse naturale;
e) obtinut din instrainarea unui drept de proprietate;
f) obtinut din instrainarea de catre un rezident roman, persoane juridice, a unei proprietati situate in strainatate alta decat activele aferente desfasurarii unei activitati in afara teritoriului Romaniei;
g) obtinut din dobanda, in cazul in care: datoria este garantata cu proprietati imobiliare situate in Romania; creditul se refera la o afacere desfasurata in Romania.
Orice alt venit care nu este mentionat la literele de mai sus este venit realizat pe teritoriul Romaniei, daca este platit de un rezident roman, de sau prin intermediul unui sediu permanent in Romania.
Persoanele juridice straine care nu desfasoara activitati printr-un sediu permanent in Romania si persoanele fizice straine platesc, pentru veniturile brute realizate in Romania, impozit prin retinere la sursa, conform legislatiei in vigoare.
In situatia in care cotele de impozitare din legislatia interna sunt mai favorabile decat cele din conventiile de evitare a dublei impuneri, se aplica cotele de impozitare mai favorabile.
Persoana juridica romana are dreptul de a i se deduce din impozitul pe profit datorat Romania o suma echivalenta cu impozitul pe venit din sursa externa platit direct sau prin retinere la confirmare de autoritatile fiscale straine.
7.Plata impozitului
Contribuabilii au obligatia de a plati impozitul pe profit, trimestrial pana la data de 25 inclusiv, a primei luni urmatoarei trimestrului pentru care se calculeaza impozitul, cu urmatoarele exceptii:
Banca Nationala a Romaniei si bancile au obligatia de a plati impozitul pe profit lunar pana la data de 25 inclusiv, a lunii urmatoare celei pentru care se calculeaza impozitul;
organizatiile nonprofit au obligatia de a plati impozitul pe profit anual, pana la data de 24 ianuarie inclusiv, a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul;
contribuabilii ce obtin venituri din cultura cerealelor si plantelor tehnice, pomicultura si viticultura au obligatia de a plati impozitul pe profit pana la data de 25 ianuarie, inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul, pentru partea de impozit ce corespunde proportiei acestor venituri in veniturile totale ale contribuabilului.
Profitul impozabil si impozitul pe profit sunt calculate si inregistrate trimestrial, dar profitul impozabil si impozitul pe profit se stabilesc utilizand rezultatele cumulate de la inceputul anului fiscal.
Pentru ultimul trimestru al fiecarul an fiscal, contribuabilii altii decat Banca Nationala a Romaniei si bancile vor plati impozit pe profit in aceeasi suma cu impozitul pe profit ce s-a platit pentru trimestrul trei al aceluiasi an fiscal.
Pentru luna decembrie a fiecarui an fiscal, Banca National a Romaniei si bancile au obligatia de a plati impozitul pe profit in aceeasi suma ca si impozitul pe profit ce s-a platit in luna noiembrie a aceluiasi an fiscal.
Regularizarea finala si plata impozitului pe profit pentru un an fiscal se vor face pe baza datelor din bilant pana la data stabilita ca si termen-limita pentru depunerea situatiilor financiare ale contribuabilului 31 martie din anul urmator celui fiscal, inclusiv, respectiv 30 aprilie pentru societatile comerciale care aplica IAS.
Daca un contribuabil finalizeaza incheierea anului fiscal inainte de 25 ianuarie a anului urmator, atunci impozitul pe profit ce trebuie platiti pentru al patrulea trimestru al anului fiscal se stabileste pe baza rezultatelor reale din anul fiscal respectiv.
O persoana care inceteaza sa mai fie contribuabil va plati impozit pe profit si va depune declaratia de impozit pana la prima dintre urmatoarele date:
a) a 25-a zi din luna urmatoare celei in care persoana inceteaza sa mai fie contribuabil;
b) o data anterioara cu 10 zile datei la care persoana inainteaza notificarea de incheiere a activitatii la Registrul Comertului.
Impozitul pe profit, dobanzile, penalitatile de intarziere si amenzile aferente constituie venituri ale bugetul de stat; impozitul pe profit, penalizarile de intarziere si amenzile aferente platiti de regiile autonome subordonate consiliilor locale si judetene constituie venituri ale bugetelor locale respective.
Incepand cu data de 1 ianuarie 2003, cota de impozit este de 12,5 pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii veniturilor incasate din export in totalul veniturilor.
Incepand cu data de 1 ianuarie 2004, cota de impozit de 25% va fi aplicabila intregului profit impozabil.
8.Obligatii ale contribuabililor:
obligatia calcularii si evidentierii profitului impozabil si a impozitului pe profit, lunar, in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, republicata, cu modificarile ulterioare;
obligatia de a depune Declaratia de impunere pana la termenul de plata a impozitului, inclusiv, urmand ca dupa definitivarea impozitului pe profit pe baza datelor din bilantul contabil anual, sa depuna Declaratia de impunere pentru anul fiscal expirat pana la termenul prevazut pentru depunerea bilantului contabil;
plata la termenele legale a sumelor reprezentand impozit pe profit, datorat.
9.Obligatii si drepturi ale organelor fiscale
OBLIGATII:
constatarea, controlul, urmarirea si incasarea impozitelor reglementate de Ordonata de Guvern nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, republicata, cu modificarile ulterioare;
pastrarea secretului asupra informatiilor pe care le detin, urmare, a
exercitarii atributiilor de serviciu referitoare la contribuabil;
alte obligatii care revin, conform prevedrilor legale in vigoare.
DREPTURI:
accesul inspectorului fiscal in orice incinta de afaceri a contribuabilului sau in alte incinte deschise publicului, fara o instiintare prealabila, in scopul determinarii obligatiilor fiscale ale acestuia sau al colectarii impozitelor datorate si neplatite la termen:
in scopul determinarii obligatiei fiscale a contribuabilului sau al incasarii impozitelor datorate si neplatite la termen, accesul inspectorului fiscal, autorizat in acest sens, iar in lipsa consimtamantului, in baza unei hotarari judecatoresti pronuntate de instanta judecatoreasca, la cererea conducerii unitatii fiscale care este obligata sa motiveze necesitatea accesului in locuinta;
.Termene de plata.Dobanzi si penalitati
Impozitul anual datorat se plateste in 4 rate egale, pana la 28 (29) februarie, 15 mai, 15 august si respectiv 15 noiembrie, inclusiv.
Diferentele de impozit stabilite in plus de catre organele fiscale, ca urmare a controlului efectuat asupra venitului declarat, se plateste in termenul stabilit prin Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, in functie de data comunicarii instiintarii de plata.Impozitul definitiv datorat de reprezentantele care isi inceteaza activitatea in cursul anului se plateste in termen de 5 zile de la data comunicarii instiintarii de plata.
In cazul in care impozitul sau diferentele de impozit nu sunt platite la termenele scadente, reprezentantele sunt obligate la plata majorarilor de intarziere/dobanzilor, incepand cu ziua urmatoare expirarii termenului de plata si pana in ziua de platii inclusiv.
10.Cai de atac
Impotriva actelor de control incheiate de organele din subordinea Ministerului Finatelor se pot exercita urmatoarele cai de atac:
a) administrative:
depunerea obiectiunilor, in termen de 5 zile lucratoare, la organul care a incheiat actul de control;
depunerea contestatiilor impotriva hotararii pentru solutionarea obiectiunilor, in termen de 15 zile de la data comunicarii hotarariilor.Contestatia se solutioneaza de catre Directia generale a finatelor publice si controlului financiar de stat judeteana sau a Municipiului Bucuresti, dupa caz;
plangere la Ministerul Finatelor, in termen de 15 zile de la comunicarea dispozitiei directorului general pentru solutionarea contestatiei.
b) la instantele judecatoresti:
in termen de 15 zile de la comunicarea deciziei Ministerului Finantelor se poate introduce actiune la Curtea de Apel in a carei raza teritoriala isi are sediul contribuabilul;
impotriva hotararii Curtii de Apel, in termen de 15 zile de al comunicarea, se poate face recurs la Curtea Suprema de Justitie.
111.Bugetul la care se incaseaza
Bugetul de stat sau bugetele locale, dupa caz.
|
