INFLUENTA TVA ASUPRA REZULTATELOR SI TREZORERIEI INTREPRINDERII

INFLUENTA TVA ASUPRA REZULTATELOR SI TREZORERIEI INTREPRINDERII

TVA – notiuni generale

Pentru a-si desfasura activitatile, statul are nevoie de venituri pe care si le asigura din impozite prelevate atat de la persoanele fizice cat si juridice. Dupa trasaturile de fond si forma, impozitele se impart in impozite directe si impozite indirecte.

Impozitele indirecte se percep cu prilejul vanzarii unor bunuri si prestarii de servicii, importului si exportului etc. Printre cele mai importante impozite indirecte este taxa pe valoarea adaugata.

Taxa pe valoarea adaugata a fost introdusa in Romania prin Ordonanta de Guvern nr. 3/1992, aprobata prin Legea nr.130 din decembrie 1992, si fiind un impozit platit atat de persoanele fizice cat si juridice a capatat o importanta foarte mare.

Impozitele indirecte reflectate in situatiile financiare constituie, in general, costuri ale agentilor economici, exceptie facand taxa pe valoare adaugata care este echivalentul unei taxe asupra consumului, bazata pe o tehnica de acoperire specifica. Astfel, modul de asezare si percepere a taxei se bazeaza pe dreptul de deducere, ca principiu fundamental al taxei pe valoarea adaugata.

Din punct de vedere economic valoarea adaugata este un indicator care permite masurarea valorii nou create de intreprindere in urma activitatii sale.

Valoarea adaugata poate fi definita ca diferenta intre valoarea bunurilor si serviciilor produse de intreprindere si cea a serviciilor si bunurilor utilizate pentru realizarea lor – numite consumuri intermediare.

Valoarea adaugata permite remunerarea factorilor: forta de munca (salarii), stat (prin impozite, taxe varsate la stat), creditari prin dobanzi varsate si proprietarii intreprinderilor private (prin beneficii).

In al doilea rand, TVA poate avea un cost pentru intreprindere, deoarece elaborarea declaratiilor privind decontul de TVA si tinerea unei contabilitati detaliate necesita forta de munca deloc neglijabila.

Literatura de specialitate il defineste ca un cost de gestiune pentru intreprindere. Datorita modului defectuos de incasare a facturilor pentru intarzierea lor, intreprinderea poate sa aiba un cost legat de gestiunea trezoreriei, deoarece intreprinderea recupereaza TVA deductibila pe cumpararile de bunuri si servicii cu un decalaj mare de timp. Aceeasisituatie apare si in cazul avansurilor pentru contractele ce urmeaza sa fie realizate ulterior de furnizori.

TVA este deci un impozit pe consum suportat de consumatorul final. Intreprinderile au rolul de a colecta impozitul in contul fiscalitatii si de a vira diferenta dintre TVA colectata si TVA deductibila la bugetul de stat.

Este un impozit care stimuleaza modernizarea intreprinderilor (prin reduceri de taxe pentru achizitii de echipamente industriale s. a.), scutiri de TVA pentru intreprinderile cele mai modeste sau prin reduceri de cote in functie de cifra de afaceri, de numarul de salariati sau activitatea de export.

2. Implicatiile taxei pe valoare adaugata asupra rentabilitatii intreprinderii

2.1. Taxa pe valoare adaugata in raport cu rezultatele intreprinderii

Taxa pe valoare adaugata este neutra pe plan economic, in raport cu gestiunea intreprinderii, doar daca agentul economic intra in sfera de plata a T.V.A., sau a optat pentru plata T.V.A. prin cerere aprobata de organul fiscal unde agentul economic respectiv este inregistrat ca platitor de taxe

Exista cazuri in care agentul economic se incadreaza in situatia de mai sus, dar, potrivit activitatii pe care o desfasoara, livreaza si bunuri scutite de T.V.A. Diferenta nedeductibila nu mai poate fi neutra din punct de vedere contabil, deci ea va afecta contul de rezultate prin cresterea cheltuielilor de exploatare.

Din punct de vedere contabil, taxa pe valoare adaugata este neutral pentru intreprindere, daca operatiunile desfasurate intra in sfera de aplicare, iar deductibilitatea este de 100%. Aceasta neutralitate este efectiva in ceea ce priveste contul de rezu 252h78c ltate, iar dispozitiile Planului de Conturi General obliga intreprinderea sa inregistreze cumparaturile si vanzarile la valoarea

lor neta, fara a fi inglobat TVA.

Pentru ca agentul economic platitor de TVA sa aiba posibilitatea inregistrarii in contabilitate a tarii, din punct de vedere fiscal, trebuie sa inregistreze pe baza de facturi atat in Registrul pentru Vanzari cand livreaza bunuri sau efectueaza prestari de servicii, iar atunci cand achizitioneaza bunuri pe baza de facturi sau alte documente inlocuitoare, evidentiaza in Registrul de cumparari, toate intrarile de bunuri supuse TVA.

Se apreciaza ca TVA implica doua categorii de raporturi fata de rentabilitatea intreprinderii:

raport neutral, pentru agentii economici supusi acestui impozit, care livreaza bunuri si servicii impozabile si au prin efectul legii prorata de 100%, astfel nefiind afectata rentabilitatea intreprinderii. Intreprinderea este obligata la plata TVA pentru cumpararile efectuate si de a solicita, prin facturare, clientilor sai TVA conform legislatiei. Astfel, intreprinderea intervine ca un colector de impozit pentru TVA.

Pentru agentul economic platitor de TVA, care efectueaza operatii impozabile TVA, reprezinta o degajare de cheltuiala lasand contul de rezultate nemodificat. In aceste situatii se apreciaza ca intre contabilitate si fiscalitate se creeaza un raport neutral, informatia contabila fiind folosita ca obiect si ca suport pentru calcularea ei si decontarea TVA. Astfel, TVA nu genereaza probleme pentru amortizarea celor doua categorii de interese, contabil si fiscal.

Raportul neutral al TVA asupra contului de rezultate se schimba in raport integrat fata de gestiunea fiscala a intreprinderii, implicit in contabilitate, numai in masura in care mobilizeaza agentul economic platitor de TVA la un comportament inscris in costul optim fiscal.

raport integrat, influenteaza rentabilitatea intreprinderii, TVA intrand in costul de achizitie pentru agentii economici neplatitori. Contribuabilii supusi acestui impozit ce livreaza bunuri si servicii care prin efectul legii sunt scutite de TVA, majoreaza cheltuielile de exploatare,

Implicand costuri suplimentare de gestiune si costuri de trezorerie.

Raportul integral al TVA asupra rentabilitatii intreprinderii este determinat de intersectia intre interesul contabil si cel fiscal. In cazul acestor intersectii apar dezacorduri intre principiile contabile si cele fiscale si, in consecinta, ele trebuie armonizate sau conciliate.

In cazul TVA se pune problema evaluarii patrimoniului determinat de masurarea activelor si pasivelor cheltuielilor si veniturilor. Fiscalitatea si-a insusit unul dintre principiile contabilitatii, si anume metodele de evaluare ale patrimoniului trebuie sa fie aceleasi in tot cursul exercitiului financiar si de la un exercitiu la altul. Daca in cazuri justificate se schimba metodele,

trebuie calculate influentele asupra situatiei patrimoniale si financiare, precum si asupra nivelului contului de rezultate.

TVA genereaza costuri pentru intreprindere in calitatea sa de colector fiscal. Aceste costuri pot fi determinate de urmatoarele categorii: costuri directe, costuri de gestiune si costuri de trezorerie.

Costurile directe intervin in cazul in care TVA nu este deductibila in totalitate, partea nedeductibila fiind cuprinsa in costul de achizitie al bunului respectiv si in situatia in care intreprinderea este ea insasi asimilata consumatorului final.

Daca agentul economic este scutit de TVA si nici nu a facut optiunea de platitor de TVA si se aprovizioneaza cu materii prime sau servicii de la terti care au o valoare relativ mare, incarca costul bunului respectiv si cu valoarea TVA, riscand sa fie exclus de pe piata prin concurenta furnizorilor. Pentru a-si lua in calcul dimensiunea fiscala a afacerilor, agentul economic trebuie sa-si analizeze foarte bine obiectul de activitate. Daca consumurile intermediare, ca participante la valoarea adaugata, sunt mari, atunci poate sa aprecieze luarea in considerare a capacitatii fiscale si este decizia sa normala de optiune ca platitor de TVA.

Pentru un agent economic, al carui obiect de activitate il constituie prestarile de servicii, prin analize, consultatii, evaluare, proiectare si in general exploatarea inteligentei, consumurile intermediare vor fi mai mici. In asemenea situatii, intreprinderea nu va opta pentru o gestiune eficienta, pentru plata TVA, deoarece aceasta va fi suportata de client, iar in concurenta cu alte intreprinderi neplatitoare de TVA, va renunta la serviciile sale, chiar daca calitatea lucrarilor prestate este de nivel inalt. Daca agentul economic platitor de TVA efectueaza atat operatii impozabile, dar si scutite de TVA, el este obligat la calculul proratei TVA.

Cresterea costului de achizitie prin includerea taxei fiscal nedeductibile conduce implicit la cresterea cheltuielilor de exploatare si micsorarea rezultatului contabil.

Costurile de gestiune sunt generate de rolul intreprinderii de colector fiscal privind TVA. In acest scop, trebuie intocmite documentele justificative si registrele privind TVA. De asemenea, trebuie organizata o evidenta contabila riguroasa, detaliata, complexa pentru a dispune de timp si

de informatiile necesare intocmirii decontului de TVA, necesitand o forta de munca deloc neglijabila. Colectarea TVA se deruleaza, nu in putine cazuri, pe fondul riscului de insolvabilitate al clientilor si al litigiilor ce pot interveni in relatiile cu furnizorii. Costurile de gestiune implica forta de munca suplimentara si deci, cresterea cheltuielilor cu munca vie.

Costurile de trezorerie sunt determinate de intervalul de timp intre creantele asupra bugetului de stat privind TVA deductibila la intrare si datoriile fata de bugetul de stat privind TVA colectata la iesire. TVA genereaza creditul clienti si creditul furnizori. Aceste diferente sunt regularizate pana la data de 25 a lunii urmatoare. TVA de plata se achita pe baza decontului TVA depus. In schimb, TVA de recuperat se ramburseaza selectiv pentru anumiti agenti economici, in termen de maximum 30 de zile de la depunerea decontului, a cererii de rambursare si a documentatiei justificative.

Pentru alti agenti economici, TVA de recuperat se compenseaza cu TVA de plata in lunile urmatoare. In situatia in care, pe o durata de trei luni, TVA de recuperat nu este compensata integral de TVA de plata, diferenta se ramburseaza de organul fiscal in termen de 30 de zile de la depunerea decontului aferent lunii a treia si a cererii de rambursare.

TVA angajeaza un cost legat de gestiunea trezoreriei pentru avansurile incasate de la clientii creditori. Din punct de vedere fiscal, avansurile sunt purtatoare de TVA si se factureaza. Daca in luna respectiva, agentul economic nu are consumuri intermediare, deci TVA deductibila sau marimea sa este nesemnificativa, furnizorul de bunuri are obligatia de a vira un buget integral TVA aferenta avansurilor incasate. Prin suma virata la buget se creeaza la unitatea furnizoare o reducere de disponibilitati banesti, suma ce nu se poate recupera decat in lunile urmatoare. Aceasta situatie poate conduce intreprinderea furnizoare in intarzieri la plata unor obligatii scadente. Exista si posibilitatea ca derularea operatiunii pentru care s-a incasat avansul sa nu se mai realizeze, avansul urmand a fi restituit integral clientului.

Intrucat virarea la buget a TVA calculata pentru avansurile incasate a avut loc, recuperarea urmeaza a se realiza in lunile urmatoare de la alte operatiuni sau prin rambursarea de la buget. Este de preferat renuntarea inregistrarii TVA asupra avansurilor incasate /platite.

O situatie deosebita intre relatiile comerciale ale agentului economic o reprezinta pierderea, deprecierea sau distrugerea bunurilor pe timpul transportului catre client. Stabilirea taxei datorate se face in stransa corelatie cu prevederile contractuale. Daca bunurile s-au pierdut pe timpul transportului catre client si contractul il face responsabil pentru orice pierdere inregistrata dupa predarea bunului, furnizorul datoreaza taxa aferenta bunurilor respective, clientul avand drept de deducere a taxei cuprinse in factura furnizorului in masura in care bunurile erau destinate realizarii de operatii impozabile.

Pentru bunurile destinate unor operatii, scutite de taxe sau cheltuieli care nu au legatura directa cu activitatea firmei, TVA aferenta bunurilor pierdute pe timpul transportului nu poate fi dedusa.

Daca contractul il face responsabil pe furnizor pentru pierderile intervenite inainte de predarea la client, exista doua posibilitati de solutionare:

a. in situatia in care furnizorul nu a emis factura, atunci nu datoreaza TVA, deoarece se considera ca nu s-a efectuat livrarea lor. In situatia inversa se datoreaza taxa inclusa in factura.

b. Daca clientul refuza plata facturii deoarece nu a primit marfa, problema se reglementeaza prin emiterea unei noi facturi, in rosu, pentru taxa de scazut. Legea nr. 345/2002 privind TVA nu permite deductibilitatea TVA pentru bunuri lipsa, pierdute pe timpul transportului, depreciate calitativ, constatate pe baza de inventariere peste normele legale neimputabile.

Exista situatii in care beneficiarii bunurilor sau serviciilor sunt declarati insolvabili prin hotarari judecatoresti definitive, iar furnizorii si prestatorii de servicii beneficiaza de dreptul de deducere prin restituire de la bugetul statului a TVA corespunzatoare sumelor ce nu pot fi incasate.

2.2. Impactul T.V.A. asuprea situatiei financiar-patrimoniale si

a fluxurilor de trezorerie

Analiza impactului TVA asupra situatiei financiar-patrimoniale si asupra fluxurilor de trezorerie se refera la influenta acesteia asupra pozitiei financiare si a indicatorilor echilibrului financiar.

In situatia in care agentul economic are de plata la bugetul de stat TVA, aceasta suma trebuie achitata in data de 25 a lunii urmatoare, rezulta ca agentul respectiv beneficiaza de un surplus de trezorerie pentru 25 de zile, cu conditia ca suma pentru vanzarile efectuate sa fie incasata de la terti pana la data de intai a lunii urmatoare. In caz contrar se reduce proportional

cu numarul de zile aferente neincasarii contravalorii facturilor emise.

Daca clientii intarzie la plata facturii cu peste 25 zile atunci firma este pusa in situatia de a apela la un credit bancar sau sa-si sisteze platile scadente catre terti, pentru a-si putea onora datoria fata de bugetul de stat. In situatia in care vanzarile raman constante si termenul de scadenta nu se modifica, societatea beneficiaza din partea statului de un credit constant in valoare de 44000 mii lei pe luna, caz in care societatea realizeaza un profit suplimentar determinat de rata dobanzii practicata de bancile comerciale, pentru creditul bancar neangajat.

2.3 Influenta cheltuielilor de exploatare angajate de TVA

asupra rezultatelor intreprinderii

Potrivit prevederilor Codului fiscal, intreprinderile care inregistreaza o cifra de afaceri sub o anumita limita legala[3] pot solicita inregistrarea ca neplatitori de TVA.  Aceste intreprinderi vor inregistra costuri de achizitie mai mari decat cele reale cu 19%,  reprezentand contravaloarea TVA aferenta  tranzactiei  respective,  iar pentru vanzarile efectuate nu va aplica  TVA,  ceea  ce  va  reduce  pretul  de  vanzare  total  al  produselor  cu  19%. Astfel,  se  face  ca  intreprinderea  va inregistra costuri de exploatare mai mari.

Cresterea cheltuielilor de exploatare implica modificarea soldurilor intermediare de gestiune. Pentru agentii economici supusi platii TVA, care livreaza bunuri si servicii impozabile si au prin efectul legii prorata de 100%, situatia generala nu este afectata si nici rentabilitatea intreprinderii.

Pentru agentii economici supusi platii TVA, care livreaza bunuri si servicii impozabile si nu au prorata 100%, situatia generala este afectata influentand rentabilitatea intreprinderii. TVA conduce la cresterea costurilor.

Pentru cei care livreaza bunuri si servicii care prin efectul legii sunt scutite de plata TVA, se majoreaza cheltuielile de exploatare. Astfel, marja comerciala se va diminua in cazul unui raport integrat al TVA asupra rentabilitatii intreprinderii, cu TVA nedeductibila aferenta livrarilor de bunuri scutite. Aceasta va conduce la diminuarea valorii adaugate, excedentul brut din exploatare, rezultatului exploatarii, rezultatului curent si rezultatului exercitiului cu valoarea corespunzatoare TVA nedeductibila.

La aplicarea proratei mai mica de 100%, se va diminua excedentul Brut din exploatare si implicit, rezultatul exploatarii, rezultatul curent si rezultatul exercitiului.

In  situatia  anterioara,  un  rol  important  il  joaca  si  obiectul  de  activitate  al  firmei.  Astfel,  pentru  intreprinderile prestatoare de  servicii, unde consumurile  intermediare  sunt  relativ  reduse,  se  recomanda optiunea pentru statutul de neplatitor de TVA. Motivatia o reprezinta faptul ca nivelul  redus al consumurilor intermediare nu antreneaza majorari la costurile de achizitie, in timp ce la vanzari se inregistreaza un pret mai mic, ca urmare a scutirii de TVA. Astfel, o decizie fiscala poate aduce si alte   beneficii economice ca diminuarea preturilor de vanzare si sporirea numarului de clienti.

In  situatia  in  care  intreprinderea  inregistreaza  consumuri  intermediare mari,  este  o  decizie  favorabila  intreprinderii aceea de a opta pentru calitatea de platitor de TVA, intrucat in acest fel TVA aferenta achizitiilor se inregistreaza ca TVA deductibila, fiind recuperata ulterior prin deducere. In acest mod se evita majorarea costurilor de exploatare.

2.4 Impactul TVA aspra pragului de rentabilitate

si intervalului de siguranta

Cunoasterea pragului de rentabilitate si intervalului de siguranta prezinta importanta in activitatea practica deoarece pot fi adoptate decizii care sa anihileze influentele negative ale unor factori conjuncturali.

Pragul de rentabilitate se calculeaza dupa formula:

Q F/(1 V/ F) , unde:

Q - pragul de rentabilitate

F - suma cheltuielilor fixe

V - suma cheltuielilor variabile

Intervalul de siguranta se calculeaza dupa cum urmeaza:

Is = (1 - Q/CA)x100 , unde:

Is – intervalul de siguranta

CA – cifra de afaceri

Cu cat intervalul de siguranta este mai mare, cu atat este mai bine pentru intreprindere.

In cazul in care TVA determina un raport neutral asupra rentabilitatii intreprinderii, atunci valorile pragului de rentabilitate si a intervalului de siguranta nu se vor modifica.

Insa daca TVA genereaza cresterea costurilor de achizitie prin includerea taxei fiscale nedeductibile, conducand implicit la crestrea cheltuielilor de exploatare, costuri de gestiune, costuri de trezorerie, atunci se modifica atat pragul de rentabilitate, cat si intervalul de siguranta, pentru ca nivelul cheltuielilor variabile se modifica.

2.5 Influenta TVA asupra lichiditatii si solvabilitatii

Intreprinderii

Raportul integral al taxei pe valoarea adaugata nu genereaza miscarea valorii ratelor de solvabilitate si de lichiditate.

Influenta TVA asupra ratelor de lichiditate si solvabilliate in sensul cresterii acestora apare in situatia in care agentul economic are de plata la bugetul de stat TVA, beneficiind de un surplus de trezorerie.

In situatia in care vanzarile raman constante si termenul de scadenta nu se modifica, societatea beneficiaza din partea statului de un credit constant, caz in care societatea realizeaza un profit suplimentar, determinat de raza dobanzii, practicat de bancile comerciale, prin folosirea de disponibilitati.

Daca societatea are de recuperat TVA, atunci se va confrunta cu necesitatea de disponibilitati, aflandu-se in situatia de a contracta un imprumut bancar, sa isi diminueze stocurile prin accelerarea vitezei de rotatie a acestora, sau sa diminueze volumul creditului acordat clientilor, prin accelerarea procedurilor de incasare a creantelor de la partenerii de afaceri. Aceste masuri vor conduce la scaderea ratelor de lichiditate si solvabilitate.

2.6 Influenta TVA asupra ratelor de echilibru financiar

si de randament

Ratele de echilibru financiar sunt:

Daca societatea are de plata TVA, inseamna a societatea va putea folosi disponibilitatile create si sa renunte la credite. Aceasta va conduce la cresterea ratei autonomiei financiare, ratei de finantare a stocurilor si scaderea ratei datoriilor. In caz contrar are loc o scadere a acestor rate.

Ratele de randament sunt:

Raportul neutral in care se afla TVA in cazul in care agentul economic este platitor de TVA si efectueaza operatiuni cu prorata 100% nu va modifica ratele de rentabilitate.

Pentru cazul in care TVA nu este deductibila in totalitate, pentru ca agentul economic efectueaza operatiuni care sunt scutite, sau nu are prorate de 100%, costurile pe care le antreneaza vor conduce la micsorarea ratei rentabilitatii economice si a ratei rentabilitatii financiare.

STUDIU DE CAZ

S.C. HITECH S.R.L. are ca domeniu de activitate publicitatea si reprezentarea media. Consumurile realizate de intreprindere sunt de la furnizori din afara Romaniei si facturile sunt fara TVA, iar clientii sunt din Romania unde se factureaza cu TVA. Din acest motiv apare un decalaj foarte mare intre TVA deductibil < TVA colectata => TVA de plata, care se poate observa si din situatia de mai jos :

Situatia financiara a S.C. HITECH S.R.L. pe anul 2009

Dupa cum putem observa firma noastra are de plata la bugetul de stat in fiecare trimestru o anumita suma de bani, suma ce trebuie platita pana la data de 25 a lunii urmatoare. Facturile emise in ultima luna a unui trimestru ne incarca cu TVA si de cele mai multe ori nu sunt incasate pana in momentul platii TVA-ului. Sunt si situatii in care facturile se emit la inceput de luna si atunci avem un surplus de trezorerie pana in momentul platii, pe 25. Astfel de influente asupra trezoreriei pot fi evidentiate in tabelul de mai jos:

Evolutia fluxurilor de trezorerie

Daca clientii achita factura dupa 5 zile de la data scadentei, fluxurile nete se reduc cu 35664 ron. Cu cat termenul de plata al facturii se indeparteaza de data scadentei cu atat firma are un deficit de trezorerie. Suma aferenta TVA-ului de plata care trebuia incasata de la clienti ar fi putut fi folosita in alte scopuri timp de 25 zile.

Modificarile care pot aparea in structura societatii in cazul in care se incaseaza clientii la timp sunt doar in interiorul activului sau al pasivului fara a se modifica totalul acestuia decat in momentul platii. Aceasta situatie poate fi sintetizata astfel (ipotetic) :

In cursul anului 2008, societatea a inregistrat urmatoarele operatiuni:

prestari de servicii in suma totala de 5 834 293,93 ron, TVA 19%

prestari de servicii, scutite de TVA, fara drept de deducere, 1 238 425,51 ron

consum de la furnizorii externi in suma totala de 3 937 820,36 ron

cumparari de marfuri din Romania in suma de 892 372,07 ron, TVA 19%

In aceste conditii TVA de plata se determina astfel:

TVA colectata = 5 834 293,93 * 19% = 1 108 515,85 ron

TVA deductibila = 892 372,07 * 19% = 169 550,69 ron

TVA de dedus = 169 550,69 * 82,49% = 139 862,37 ron

TVA de plata = 1 108 515,85 - 139 862,37 = 968 653,48 ron

Diferenta dintre TVA deductibila si TVA de dedus este foarte mica in comparatie cu TVA colectata, de aceea nici nu se simte asa mult in rezultatul intreprinderii. In schimb daca societatea se aproviziona de la niste platitori de TVA atunci cheltuielile aceastea ar fi fost mult mai mari si diferenta asta nu ar mai fi fost atat de exagerata. Acesta este dezavantajul firmei de a se aproviziona de la furnizori din afara tarii.

In aceste conditii societatii ii este indiferent daca calculeaza sau nu pro rata deoarece diferenta este nesemnificativa.

CONCLUZII

In ceea ce priveste TVA, chiar daca este un impozit indirect acesta poate avea un impact destul de mare asupra intreprinderii. Totul depinde de gradul de deductibilitate al acestuia si de domeniul de activitate al firmei. Un exemplu foarte clar in acest sens este cazul societatii HITECH care, dupa cum s-a putut vedea, a avut de plata sume foarte mari de pe urma acestui impozit. In acelasi timp aceasta societate putea sa nu fie afectata mai deloc de TVA daca isi avea furnizorii in tara.

Dupa cum am vorbit si la inceputul acestei lucrari impactul TVA poate fi de 2 feluri: neutral – atunci cand societatea joaca rolul unui colector de impozit avand pro rata de 100% si nefiindu-i afectata rentabilitatea; si un impact “integrat” in cazul in care societatea nu este platitoare de TVA dar in schimb isi majoreaza cheltuielile de exploatare implicand anumite costuri directe, de gestiune sau de trezorerie.

In ceea ce priveste influenta asupra trezorerie aceasta poate fi destul de semnificativa in cazul in care clientii nu isi platesc facturile la timp iar societatea ajunge la momentul in care trebuie sa plateasca TVA la bugetul de stat (sume destul de mari uneori – cum ar fi si cazul societatii noastre) si se afla in imposibilitatea de a face aceasta. In aceasta situatie, intreprinderii nu-i ramane alta situatie decat sa apeleze la un imprumut bancar, care la randul lui antreneaza numeroase costuri.

In schimb in cazul in care clientii sunt corecti cu plata facturilor, sau mai mult decat atat, platesc si mai inainte de scadenta, atunci societatea are de-a face cu un surplus de trezorerie pe o anumita perioada (maxim 25 zile) pe care il poate valorifica in diverse moduri.