Împrumuturile publice (de stat)
Nu întotdeauna veniturile fiscale pe care le obtine statul într-un an bugetar ,acopera cheltuielile bugetare prevazute. În aceasta situatie, statul poate face apel la creditul public, împrumutându-se pe o anumita perioada de timp.
Sub aspect juridic, împrumutul de stat apare ca un contract , prin care statul în calitate de împrumutat, obtine fonduri financiare de la o persoana fizica sau juridica si se angajeaza sa ramburseze 19219k105t suma împrumutata împreuna cu dobânda si alte costuri aferente ,într-o perioada specificata.
Pornind de la aceste considerente ,se desprind o serie de trasaturi.
Trasaturile împrumutului de stat contractat:
Imprumuturile de stat au contract . Subscrierea (semnarea) acestor împrumuturi fiind facultativa.
- Împrumutul de stat are caracter rambursabil(sumele împrumutate se restituie la termenul fixat);
- imprumutul de stat presupune plata unei contracompensatii sub forma de dobânzi sau câstiguri;
- imprumutul de stat se poate contracta numai cu aprobarea puterii legii.
Rolul împrumutului de sat
- Statul apeleaza la împrumuturi din necesitati de trezorerie si necesitati de echilibru bugetar, precum si pentru finantarea unor servicii importante.
- Împrumuturile mai pot fi contractate si în situatii exceptionale(razboi, crize economice,calamitati naturale, etc.).
Apelurile la împrumuturi din necesitati de trezorerie au loc atunci cand, desi la nivelul întregului an bugetul este echilibrat, în anumite momente, veniturile nu se încaseaza la termenele prevazute si apare un gol de casa.
În aceasta situatie, statul se va împrumuta pe piata externa, pe termen scurt emitând bonuri de tezaur sau certificate de trezorerie( cu scadenta sub un an).
Apeluri la împrumuturile de stat pentru necesitati de echilibru bugetar
Are drept scop acoperirea deficitului bugetar prevazut prin legea bugetara anuala si se realizeaza prin împrumuturi pe termen mediu si lung.
Pentru finantarea deficitului bugetar si a unor investitii importante , statul are la dispozitie trei variante:
- cresterea impozitelor,
- apelurile la împrumuturile publice;
- emisiunea monetara.
Majorarea impozitelor are un dezavantaj ,deoarece aceasta majorare
necesita un timp îndelungat pentru obtinerea banilor, deoarece trebuie modificata legislatia fiscala si nu întotdeauna cresterea impozitelor duce si la cresterea veniturilor fiscale .
Spre deosebire, apelul la împrumuturi publice este usor acceptat de populatie si procura rapid resursele financiare.
În cazul emisiunii monetare fara acoperire,apare un dezechilibru monetar sub forma inflatiei, care poate destabiliza functionarea economiei..
Din comparatia celor trei variante, rezulta ca cea mai comoda si mai rapida varianta este apelul la creditul public. Totusi acesta are si elo serie de dezavantaje :
- împrumuturile de stat genereaza cheltuieli suplimentare cu dobânzi, comisioane,etc.;
- transfera sarcina fiscala a generatiei prezente asupra generatiilor viitoare;
- plata împrumuturilor de stat va trebui realizata mai târziu tot pe seama majorarii impozitelor.
Concluzii:Ţinând cont de toate acestea , se desprinde concluzia ca se poate recurge la împrumuturi publice, când acestea sunt folosite pentru finantarea investitiilor si este mai
Valoarea nominala = exprima marimea creantelor pe care detinatorul o are de încasat de la stat.
Valoarea reala = reprezinta suma la care se vinde un astfel de înscris la bursa( suma mai putin de dorit folosirea lor la finantarea consumului.
Elementele tehnice ale împrumuturilor de stat sunt:
- denumirea împrumutului;
- valoarea nominala,valoarea reala si cursul
Pentru fiecare împrumut de stat fiecare împrumut de stat se emit niste înscrisuri , pe care este înscrisa o suma denumita valoare nominala.mare, mai mica sau egala cu 100 unitati valoare nominala).
"Cursul" exprima pretul platit pentru 100 de unitati valoare nominala.
- al pari = 100
- supra pari > 100
- sub pari < 100
Termenul de rambursare reprezinta durata pâna la scadenta ( data la care trebuie restituiti împrumutati) împrumutului, si anume:
împrumuturi pe termen scurt ( pâna la un an) , pentru care se emit bonuri de tezaur sau certificate de trezorerie;
- împrumuturi pe termen mediu- între 1-5 ani inclusiv;
- împrumuturi pe termen lung- peste 5 ani.
Pentru împrumuturi pe termen mediu si lung,se emit obligatiuni sau titluri de renta.
Dobânda = pretul platit de stat creditorilor, pentru folosirea sumelor împrumutate.
Dobânda poate avea forma:
- unui venit fix, proportionala cu suma împrumutata, de care beneficiaza toti cei care au subscris,
- forma unor castiguri diferentiate ca numar, de care beneficiaza un numar restrâns de detinatori;
- o combinatie de dobânzi si câstiguri.
Rata dobânzii la împrumuturile de stat, este de obicei putin mai mica decât rata dobânzii la creditul bancar.
Putem vorbi de rata nominala a dobânzii care,este cea prevazuta în contractul de emisiune
Putem vorbi si de o rata reala a dobânzii, care se exprima în raport de cursul de plasare
si de rata inflatiei.
Exemplu:
Valoarea nominala = 1000 lei.
Curs de plasare = 90%
Valoare la plasare = Vp = 900 lei
Dobânda = D = 10% . 1000 = 100 lei
Dobânda reala în raport de cursul de plasare = 
Dobânda reala în raport de inflatie = d.r.i.
d.r.i. = 
unde: dn = dobânda nominala
ri = rata inflatiei
Alte avantaje acordate de stat :
- prima de rambursare = PR;
PR = Valoare rambursare(VR) - VP
- scutirea de impozite a veniturilor la împrumuturile de stat;
- acordarea privilegiului juridic= adica aceste înscrisuri nu pot fi supuse executarii silite ;
- operatiuni prilejuite de împrumuturi de stat
Plasarea împrumuturilor se poate face:
- prin subscriptie publica, atunci când statul realizeaza plasarea prin intermediul unor institutii specialiuate ale sale;
- prin intermediul unor consortii bancare :
- când consortiul bancar joaca rolul doar de intermediar, plasând
obligatiunile în schimbul unui comision;
- sau când consortiul bancar cumpara efectiv titlurile de stat, vinde catre
populatie tot ce poate, iar ceea ce nu se vinde , pastreaza în portofoliu.
Plasarea prin vânzarea la bursa se foloseste pentru cantitati mici de titluri, atunci când se vrea ca plasarea sa nu fie observata .
Modificarea nivelului dobânzii
Uneori, dobânda pe piata poate ajunge sa fie mult mai mica decât rata emisiunii la împrumuturile emise anterior de stat. Ca urmare, statul va dori sa înlocuiasca cu înscrisuri unele împrumuturi cu o dobânda de emisiune mare, operatiune numita conversiune.
|
