Intrebari si raspunsuri finante

Care este numarul minim de ore de deplasare pentru care se acorda indemnizatie de deplasare unui salariat. Daca durata deplasarii depaseste 8 ore (norma de munca, conform Codului Muncii) acestea trebuie evidentiate in statul de plata ca ore suplimentare?

R:

Conform Hotararii nr. 543 din 24/07/1995 republicata, in cazul delegarii care dureaza mai multe zile, numarul zilelor calendaristice in care salariatul se afla in delegare se socoteste de la data si ora plecarii pana la data si ora inapoierii mijlocului de transport din si in localitatea unde isi are locul permanent de munca, considerandu-se fiecare 24 de ore cate o zi de delegare.Pentru delegarea cu o durata de o singura zi, precum si pentru ultima zi, in cazul delegarii de mai multe zile, indemnizatia se acorda numai daca durata delegarii este de cel putin 12 ore.

De asemenea, salariatii aflati in delegare trebuie sa-si desfasoare activitatea in cadrul programului normal de lucru al unitatii la care se efectueaza delegarea. Pe timpul delegarii nu se pot plati ore suplimentare. Salariatii aflati in delegare care, pentru realizarea sarcinilor rezultate din obiectivele delegarii, au desfasurat activitate peste durata normala de lucru (8 ore) sau intr-una din zilele de repaus saptamanal sau sarbatoare legala, confirmata de unitatea la care s-a efectuat delegarea, beneficiaza, cu aprobarea conducerii unitatii, de timp liber in compensare.

2. Cum se inchid conturile 167, 1687, 471 la sfarsitul contractului?

R:

Daca au fost facute corect inregistrarile contabile in ceea ce priveste inregistrarea initiala a contractului de leasing si ulterior a ratelor achitate iar suma acestora nu difera de valoarea din contract, soldurile conturilor 167, 1687, 471 ar trebui sa fie 0.

Motivatia este urmatoare:

a) inregistrarea in contabilitate a imobilizarilor corporale primite conform prevederilor din contractele incheiate intre parti si evidentierea datoriei, inclusiv a dobanzilor aferente este:
213 = 167
471 = 1687 si

Debit cont 8036 "Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate" cu valoarea imobilizarilor corporale conform documentelor, inclusiv dobanda.

b) inregistrarea obligatiei de plata a ratelor:
% = 404, 167, 1687 si, concomitent, 666 = 471, si 665= 404 (sau 404 = 765), Credit cont 8036 "Redevente locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate".

3. Se cumuleaza salariul brut cu ajutorul banesc primit de un salariat pentru o operatie? Se impoziteaza acest cumul? Este deductibila fiscal aceasta suma-ajutor?

Conform Codului Fiscal ajutoarele pentru bolile grave si incurabile nu se impoziteaza:

“Art. 56. (4) Urmatoarele sume nu sunt 353y2422d incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit:
a) ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut in contractul de munca.”

Pana in prezent, insa, in legislatia fiscala nu exista o lista a acestor boli grave sau incurabile, incadrarea in aceasta categorie cazand, dupa parerea noastra in sarcina organului de control.

Ajutoarele pentru bolile grave si incurabile reprezinta cheltuieli sociale ale unitatii si sunt deductibile limitat, in cota de 2% aplicata asupra fondului de salarii realizat:

“Art. 21. (3) Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata:
c) cheltuielile sociale, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra fondului de salarii realizat. Intra sub incidenta acestei limite cu prioritate ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati sau unitati aflate in administrarea contribuabililor: gradinite, crese, servicii de sanatate acordate in cazul bolilor profesionale si ale accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, precum si pentru scolile pe care le au sub...”

Pentru situatia prezentata exista doua variante:
1. In cazul in care operatia se datoreaza unei boli grave sau incurabile, ajutorul reprezentand cheltuiala sociala a societatii (deductibil fiscal in limita a 2% din fondul de salarii) nu este inclus in fondul de salarii, se plateste separat si nu se cumuleaza cu salariul lunar. In felul acesta nu se majoreaza taxele platite de societate si nici retinerile salariatului.

2. In cazul in care operatia nu se datoreaza unei boli grave sau incurabile, ajutorul primit de salariat se include in fondul de salarii si in venitul brut al salariatului. Acest lucru presupune plata unor taxe suplimentare de catre societate proportional cu ajutorul acordat salariatului. In acelasi timp se vor retine si taxe suplimentare pe statul de plata a salariului, proportional cu ajutorul platit.

4. Pentru un mijloc fix intrat prin compensare sau cumparare si amortizat de firma anterioara cum se procedeaza la calculul amortizarii? Se poate utiliza amortizarea accelerata sau se amortizeaza ca si cand ar fi nou (de exemplu un autoturism)?

Conform prevederilor legale, in cazul mijloacelor fixe achizitionate cu durata normala de utilizare neconsumata, pentru care se cunosc datele de identificare (data punerii in functiune, durata normala de utilizare ramasa), recuperarea valorii de intrare se face pe durata normala de functionare ramasa. In cazul mijloacelor fixe achizitionate cu durata normala de functionare expirata sau pentru care nu se cunosc datele de identificare, durata normala de functionare se stabileste de catre o comisie tehnica sau expert tehnic independent.

Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determina conform urmatoarelor reguli:
- in cazul constructiilor, se aplica metoda de amortizare liniara;
- in cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al masinilor, uneltelor si instalatiilor, precum si pentru computere si echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara, degresiva sau accelerata;
- in cazul oricarui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara sau degresiva.

5. Microintreprinderile au si ele obligatia recuperarii pierderii in 5 ani de zile?

Pierderea inregistrata de o microintreprindere platitoare de impozit pe venituri nu face obiectul prevederii legale potrivit careia se recupereaza din profiturile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi. Doar pierderea anuala a platitorilor de impozit pe profit, stabilita prin declaratia de impozit pe profit intra sub incidenta prevederii de mai sus.

Pierderea contabila reportata se acopera din profitul exercitiului financiar si cel reportat, din rezerve si capital social, potrivit hotararii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor atat in cazul societatilor platitoare de impozit pe venituri cat si in cazul celor platitoare de impozit pe profit. La sfarsitul anului, in cazul realizarii de profit, din acesta se va prelua cel putin 5% pentru formarea fondului de rezerva, pana ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social, apoi se va acoperi pierderea contabila din exercitiile precedente.

6. O societate comerciala avand ca obiect de activitate productia de mobilier (cod CAEN 3614) primeste o comanda de mobila pentru export. Inainte de livrarea marfii primeste prin banca un avans. Peste doua luni societatea livreaza clientului extern marfa solicitata urmand sa primeasca diferenta de bani. Facturarea este obligatorie in acest caz? Marfa livrata la export este scutita de TVA? Care sunt inregistrarile contabile?

Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata, in conformitate cu prevederile art. 143 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, livrarile de bunuri expediate sau transportate in afara tarii de catre furnizor sau de alta persoana in contul sau. Prin persoana care expediaza sau transporta bunuri in afara tarii in contul furnizorului se intelege orice persoana care face transportul.

Daca plata pentru operatiuni taxabile este incasata inainte ca bunurile sa fie livrate sau inaintea finalizarii prestarii serviciilor, factura fiscala trebuie sa fie emisa in termen de cel mult 5 zile lucratoare de la fiecare data cand este incasat un avans, fara a depasi finele lunii in care a avut loc incasarea. Cum exportul de bunuri nu este o operatiune taxabila ci este incadrat la operatiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa pe valoarea adaugata, nu este necesara emiterea de factura fiscala pentru incasarea avansului.

Conform Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal doar pentru livrarile de bunuri efectuate de persoanele impozabile din Romania inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata catre beneficiari persoane impozabile stabilite in strainatate, pentru care locul livrarii nu este considerat a fi in Romania nu este obligatorie emiterea de facturi fiscale.

In cazul acesta, in care bunurile sunt expediate sau transportate de furnizor, de beneficiar sau de un tert, potrivit Codului fiscal locul livrarii de bunuri se considera a fi locul unde se gasesc bunurile in momentul cand incepe expedierea sau transportul, adica Romania.

In concluzie, este obligatorie emiterea facturii fiscale catre beneficiar pentru livrarea efectuata.

Documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxa pe valoarea adaugata pentru exporturi si, dupa caz, procedura si conditiile care trebuie indeplinite pentru aplicarea scutirii de taxa pe valoarea adaugata sunt prevazute in Ordin nr. 1846/2003 pentru aprobarea “Instructiunilor de aplicare a scutirilor de taxa pe valoarea adaugata pentru exporturi si alte operatiuni similare, pentru transportul international si pentru operatiunile legate de traficul international de bunuri, prevazute la art. 143 alin. (1) si la art. 144 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal”.

Potrivit acestora, pentru exportul efectuat in nume propriu de exportator, justificarea regimului de scutire se face cu factura fiscala si factura externa precum si declaratia vamala de export din care sa rezulte ca s-a acordat liberul de vama conform reglementarilor vamale in vigoare.

Daca, potrivit contractului incheiat intre producatorul bunurilor si exportator, expeditia sau transportul bunurilor catre beneficiarul extern se face direct de la producator, scutirea se aplica atat de exportator, cat si de producator. Producatorul bunurilor va justifica regimul de scutire cu contractul incheiat cu unitatea exportatoare, factura fiscala emisa catre unitatea exportatoare si copia de pe declaratia vamala de export din care sa rezulte ca s-a acordat liberul de vama conform reglementarilor vamale in vigoare, in care la rubrica 31 se inscrie denumirea producatorului si localitatea. In situatia in care exista mai multi producatori care trebuie mentionati, in declaratia vamala de export se inscrie "conform anexei continand producatorii - localitatea". Anexa se certifica prin semnatura si stampila de catre declarant si se ataseaza la declaratia vamala de export, nefiind necesara viza organului vamal.

Pentru exportul realizat prin comisionari care actioneaza in nume propriu, dar in contul unui comitent din tara, scutirea de taxa pe valoarea adaugata se aplica atat de catre comisionar, cat si de catre comitent. Comitentul va justifica scutirea cu urmatoarele documente: contractul incheiat cu comisionarul, din care sa rezulte cantitatile de bunuri, precum si data la care trebuie efectuat exportul,factura fiscala emisa de comitent catre comisionar si copia de pe declaratia vamala de export pentru care autoritatea vamala a acordat liberul de vama si copia de pe lista-anexa la declaratia vamala, in care comisionarul a inscris denumirea comitentului. Aceste documente sunt prezentate obligatoriu la termenele prevazute in contract pentru efectuarea exportului. Scutirea cu drept de deducere se aplica si in perioada in care comitentul nu este in posesia copiei de pe declaratia vamala de export.

Inregistrarile contabile pentru situatia in care se primeste prin banca un avans si diferenta se incaseaza dupa livrarea marfii sunt urmatoarele:

• incasare avans
• livrare marfa
• decontarea avansului incasat
• incasarea diferentei

La decontarea avansului incasat si incasarea diferentei trebuie avute in vedere diferentele de curs valutar dintre cursul valabil la data incasarii sumelor (curs BNR din ziua respectiva) si data efectuarii exportului (cursul din declaratia vamala de export) si inregistrarea acestora: 665 sau 765, dupa caz.

7. O societate comerciala platitoare de impozit pe profit avand ca obiect de activitate lucrari de instalatii poate acorda diurna angajatilor in situatia in care toate lucrarile sunt executate intr-o alta localitate (din acelasi judet) aflata la 55 km de localiatetea in care isi are sediul societatea? Daca da, orele ce depasesc 8 ore lucrate se platesc ca ore suplimentare? Transportul este asigurat de societate, angajatii pleaca de la sediu la ora 7.30 si se intorc la ora 19.30, iar drumul dureaza 2 ore. Se considera ore suplimentare 4 ore (inclusiv drumul) sau 2 ore (fara drum)? Diurna este considerata venit (se calculeaza asigurari sociale, impozit, fonduri)? Daca societatea este platitoare de impozit pe venituri (microintreprindere) se procedeaza altfel? Care sunt actele normative care reglementeaza diurna?

Conform Hotararii nr. 543 din 24/07/1995 republicata, pentru compensarea cheltuielilor personale se acorda o indemnizatie zilnica de delegare sau de detasare  salariatilor aflati in delegare sau detasati in localitatile situate la distante mai mari de 5 km de localitatea in care isi au locul permanent de munca. In cazul prezentat de dumneavoastra toate lucrarile sunt executate in alta localitate, deci acolo este locul permanent de munca. In aceste conditii nu se poate acorda diurna.

Este considerata munca suplimentara potrivit Codului Muncii munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal. Pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana. Transportul nu reprezinta munca prestata. Daca pe parcursul celor 12 ore, in afara transportului, au existat si alte pauze, cu exceptia dispozitiilor contrare din contractul colectiv de munca aplicabil si din regulamentul intern, acestea nu se vor include in durata zilnica normala a timpului de munca.

Baza lunara de calcul pentru contributiile la fondurile de somaj, de asigurari sociale, de asigurari sociale de sanatate si cel de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale este reprezentata de fondul total de salarii brute lunare realizate. Conform Normei metodologice din 2002 de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, fondul total de salarii brute lunare include: salariile de baza, indemnizatiile, ca unica forma de remunerare a activitatii, salariile de baza aferente personalului roman trimis in misiune permanenta in strainatate, corespunzatoare functiilor in care persoanele respective sunt incadrate in tara, sporurile, adaosurile si indemnizatiile, salariile de merit, sumele realizate prin plata cu ora, garzile, indemnizatiile clinice, stimulentele si premiile de orice fel care se platesc din fondul de salarii, indemnizatiile pentru concediul de odihna, indemnizatiile pentru perioadele de incapacitate temporara de munca, suportate de unitati, conform legii, din fondul de salarii, orice alte sume platite din fondul de salarii, cu exceptia compensatiilor acordate in conditiile legii si ale contractului colectiv de munca, salariatilor concediati pentru motive care nu tin de persoana lor. Diurna nu este inclusa in acest fond, deci nu face obiectul bazei de calcul al acestor contributii.

Din punct de vedere al impozitului pe salarii, sunt asimilate salariilor in vederea impunerii sumele acordate de catre entitatile neplatitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, pentru salariatii din institutiile publice.

Pentru platitorii de impozit pe profit, in cazul in care contribuabilul realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice este cheltuiala deductibila. In cazul in care contribuabilului realizeaza pierdere in exercitiul curent si/sau din anii precedenti, reprezinta cheltuiala deductibila doar indemnizatia acordata salariatilor in limita nivelului legal stabilit pentru institutiile publice.

8. Conform normelor simplificate din Codul fiscal pentru TVA pentru “taxarea inversa” rezulta ca TVA din factura nu se plateste vanzatorului de catre cumparator. In cazul cumpararii - vanzarii de cladiri (spatiu comercial): cum se inregistreaza in contabilitate la cumparator, respectiv la vanzator? TVA se deduce la cumparator (fara sa fi fost platita vanzatorului)? TVA se plateste la buget de catre vanzator (fara sa fi fost primita de la cumparator)?

Bunurile pentru care se aplica masurile simplificate prevazute de Codul fiscal sunt: deseurile si resturile de metale feroase si neferoase, precum si materiile prime secundare rezultate din valorificarea acestora, terenurile de orice fel, cladirile de orice fel sau parti de cladire, materialul lemnos, animalele vii. Este considerata cladire orice constructie legata nemijlocit de sol avand una sau mai multe incaperi si care serveste la adapostirea de oameni, de animale si/sau de bunuri mobile corporale.

Furnizorii si beneficiarii bunurilor numite mai sus au obligatia sa aplice masurile de simplificare. Conditia obligatorie pentru aplicarea masurilor de simplificare este ca atat furnizorul, cat si beneficiarul sa fie inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata.

Pe facturile emise pentru aceste livrari de bunuri, furnizorii sunt obligati sa inscrie mentiunea «taxare inversa». Furnizorii si beneficiarii evidentiaza taxa pe valoarea adaugata aferenta acestor livrari, respectiv achizitii, in jurnalele de vanzari si de cumparari concomitent si o inscriu in decontul de taxa pe valoarea adaugata, atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila, fara a avea loc plati efective intre cele doua unitati in ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata.

Beneficiarii care sunt platitori de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt aplica si prevederile legale privind deducerea taxei pentru persoanele impozabile cu regim mixt, in functie de destinatia pe care o dau achizitiilor respective. Furnizorii deduc integral taxa pe valoarea adaugata la nivelul taxei colectate pentru livrarile de bunuri pentru care au aplicat mentiunea «taxare inversa», chiar daca sunt platitori de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt.

De aplicarea acestor prevederi sunt responsabili atat furnizorii, cat si beneficiarii. In situatia in care furnizorul nu a mentionat «taxare inversa» in facturile fiscale emise, beneficiarul este obligat sa aplice taxare inversa, respectiv sa nu faca plata taxei pe valoarea adaugata catre furnizor si sa inscrie din proprie initiativa mentiunea «taxare inversa» in factura fiscala.

Taxarea inversa se poate aplica la fiecare stadiu al circuitului economic, indiferent prin cate verigi se trece, dar se stopeaza atunci cand una din parti nu este inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata. De exemplu in cazul unei cladiri cumparate de o persoana inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata de la un alt platitor de taxa pe valoarea adaugata, se aplica taxare inversa, dar in situatia in care cladirea sau o parte de cladire este vanduta unei persoane fizice, sau oricarei alte entitati neinregistrate ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, nu se mai aplica taxarea inversa, ci regimul normal de taxa pe valoarea adaugata, respectiv furnizorul colecteaza taxa pe valoarea adaugata si are dreptul s-o incaseze de la cumparator.

In contabilitate se va face inregistrarea atat la cumparator cat si la furnizor. Aceasta inregistrare este denumita ”autolichidarea taxei pe valoarea adaugata”. In cazul vanzatorului deducerea taxei pe valoarea adaugata la nivelul taxei colectate este similara cu incasarea acesteia, iar la cumparator colectarea taxei pe valoarea adaugata la nivelul taxei inscrise in factura de achizitii este echivalenta cu plata acesteia.

Inregistrarile contabile pentru vanzarea unei cladiri in valoare de 500 milioane sunt urmatoarele :

In contabilitatea furnizorului:

In contabilitatea beneficiarului:

In cazul vanzarilor de bunuri cu plata in rate, realizate dupa data de 1 ianuarie 2005, in factura fiscala se inscriu baza de impozitare si taxa pe valoarea adaugata aferenta, integral. Taxa pe valoarea adaugata aferenta ratelor care nu au ajuns la scadenta nu se inregistreaza contabil. Pe masura ce taxa aferenta ratelor devine exigibila se efectueaza inregistrarea contabila

9. O societate comerciala a cumparat un teren pe care a inceput sa construiasca o hala necesara desfasurarii obiectului de activitate - cheltuieli contabilizate pe investitii cont 231. Lucrarile cu investitia nu sunt finalizate si societatea hotaraste vanzarea intregului teren pe care s-a inceput investitia. Cum se va contabiliza vanzarea terenului si respectiv descarcarea din gestiune a investitiei nefinalizate?

In situatia in care sunteti inregistrat ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, la vanzarea terenului trebuie avute in vedere prevederile Codului Fiscal cu privire la aplicarea masurilor de simplificare, respectiv, daca atat furnizorul, cat si beneficiarul sunt inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata se va evidentia taxa pe valoarea adaugata aferenta acestei livrari, in jurnalele de vanzari si de cumparari concomitent si vor inscrie in decontul de taxa pe valoarea adaugata, atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila, fara a avea loc plati efective intre cele doua unitati in ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata. Pe factura emisa pentru aceasta livrare furnizoriul este obligat sa inscrie mentiunea «taxare inversa».

In contabilitate se va face inregistrarea atat la cumparator cat si la furnizor. In cazul vanzatorului deducerea taxei pe valoarea adaugata la nivelul taxei colectate este similara cu incasarea acesteia, iar la cumparator colectarea taxei pe valoarea adaugata la nivelul taxei inscrise in factura de achizitii este echivalenta cu plata acesteia.

In situatia in care terenul este vandut unei persoane fizice, sau oricarei alte entitati neinregistrate ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, nu se mai aplica taxarea inversa, ci regimul normal de taxa pe valoarea adaugata, respectiv furnizorul colecteaza taxa pe valoarea adaugata si o incaseaza de la cumparator.

Prevederile referitoare la masurile simplicate se aplica si vanzarii cladirilor de orice fel sau parti de cladire. Este considerata cladire orice constructie legata nemijlocit de sol avand una sau mai multe incaperi si care serveste la adapostirea de oameni, de animale si/sau de bunuri mobile corporale. Datorita faptului ca dumneavoastra aveti valoarea investitie inregistrata in contul 231, intelegem ca nu au existat receptii partiale de lucrari, in acest caz investitia in curs nu se incadreaza la “parti de cladire”, ceea ce conduce regimul normal de taxa pe valoarea adaugata.

Inregistrarile contabile pentru vanzarea terenului si a investitiei sunt urmatoarele:

10. Daca au ramas bani in contul 542 (avans spre decontare) la sfarsitul anului, si nu au fost returnati in banca, ce se intampla cu ei? Sunt impozitati sau pur si simplu raman in casierie sau tot in 542 (avans spre decontare)?

Conform reglementarilor contabile, sumele in numerar, puse la dispozitia personalului sau a tertilor, in vederea efectuarii unor plati in favoarea persoanei juridice, trebuie inregistrate in contabilitate in conturi distincte. Contul 542 poate prezenta sold, acesta reprezentand sumele acordate ca avansuri de trezorerie, nedecontate. Aceste sume nu se impoziteaza. La sfarsitul exercitiului financiar, cu ocazia inventarierii, trebuie verificata realitatea soldurilor conturilor respective.

De asemenea, la sfarsitul exercitiului financiar avansurile de trezorerie in valuta trebuie raportate utilizand cursul de schimb de la data incheierii exercitiului. Diferentele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, intre cursul de la data inregistrarii si cursul de schimb de la data incheierii exercitiului, se inregistreaza la venituri sau cheltuieli, dupa caz.

11. Pentru ce se calculeaza pro rata? Cum se calculeaza?

Dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate de orice persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, care realizeaza sau urmeaza sa realizeze atat operatiuni care dau drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere se determina conform prevederilor de mai jos.

Taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor pentru care nu se cunoaste destinatia in momentul achizitiei, respectiv daca vor fi utilizate pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere sau operatiuni care nu dau drept de deducere ori pentru care nu se poate determina proportia in care sunt sau vor fi utilizate pentru aceste operatiuni, se deduce pe baza de pro-rata. Achizitiile acestora se evidentiaza intr-un jurnal pentru cumparari intocmit separat. Prin exceptie, in cazul achizitiilor destinate realizarii de investitii, care se prevad ca vor fi utilizate atat pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere, cat si pentru operatiuni care nu dau drept de deducere, este permisa deducerea integrala a taxei pe valoarea adaugata pe parcursul procesului investitional, urmand ca taxa dedusa sa fie ajustata la sfarsitul anului calendaristic urmator celui de punere in functiune a investitiei prin aplicarea pro-ratei definitive din acel moment taxei pe valoarea adaugata dedusa initial.

Achizitiile de bunuri si servicii destinate exclusiv realizarii de operatiuni care dau drept de deducere, inclusiv de investitii destinate realizarii de astfel de operatiuni, se inscriu intr-un jurnal pentru cumparari, care se intocmeste separat pentru aceste operatiuni, si taxa pe valoarea adaugata aferenta acestora se deduce integral.

Achizitiile de bunuri si servicii destinate exclusiv realizarii de operatiuni care nu dau drept de deducere, precum si de investitii care sunt destinate realizarii de astfel de operatiuni se inscriu in jurnalul pentru cumparari, care se intocmeste separat pentru aceste operatiuni, iar taxa pe valoarea adaugata aferenta acestora nu se deduce.

In cursul unui an fiscal este permisa rectificarea taxei deduse aferenta achizitiilor de bunuri/servicii care se constata ca ulterior au fost utilizate pentru alta destinatie decat cea prevazuta la data achizitiei. Rectificarile se evidentiaza pe randurile de regularizare din decontul de taxa pe valoarea adaugata.

Pro-rata se determina ca raport intre: veniturile obtinute din operatiuni care dau drept de deducere, inclusiv subventiile legate direct de pretul acestora, la numarator, iar la numitor veniturile de la numarator plus veniturile obtinute din operatiuni care nu dau drept de deducere. In calculul pro-ratei, la numitor se adauga alocatiile, subventiile sau alte sume primite de la bugetul de stat sau bugetele locale, in scopul finantarii de activitati scutite fara drept de deducere sau care nu intra in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata. Se exclud din calculul pro-rata veniturile financiare, daca acestea sunt accesorii activitatii principale. Prin venituri financiare nu se intelege veniturile financiare din punct de vedere contabil, ci veniturile din operatiunile financiare si bancare prevazute la art. 141 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal. Nu se includ in calculul pro-ratei serviciile efectuate de prestatori stabiliti in strainatate pentru care beneficiarii au obligatia platii taxei pe valoarea adaugata.

Pro-rata se determina anual, situatie in care elementele prevazute la numitor si numarator sunt cumulate pentru intregul an fiscal. Prin exceptie, aceasta poate fi determinata lunar sau trimestrial, dupa caz, situatie in care elementele prevazute la numitor si numarator sunt cele efectiv realizate in cursul fiecarei luni, respectiv trimestru.

Pro-rata aplicabila provizoriu pentru un an este ori pro-rata definitiva determinata pentru anul precedent, ori pro-rata estimata in functie de operatiunile prevazute a fi realizate in anul curent. Persoanele impozabile trebuie sa comunice organului fiscal teritorial, la inceputul fiecarui an fiscal, cel mai tarziu pana la data de 25 ianuarie, nivelul pro-ratei provizorie aplicata, precum si modul de determinare a acesteia.

Taxa pe valoarea adaugata de dedus se determina prin aplicarea pro-rata provizorie asupra taxei pe valoarea adaugata deductibile, aferente achizitiilor destinate atat realizarii de operatiuni care dau drept de deducere, cat si celor care nu dau drept de deducere.

Persoanele impozabile care nu au determinat pro-rata provizorie la inceputul anului, deoarece nu realizau si nici nu prevedeau realizarea de operatiuni fara drept de deducere in cursul anului, si care ulterior realizeaza astfel de operatiuni nu au obligatia sa calculeze si sa utilizeze pro-rata provizorie. In cursul anului este permisa deducerea integrala a taxei pe valoarea adaugata. La finele anului vor aplica urmatoarele reguli:

• Daca pot efectua separarea achizitiilor de bunuri/servicii pe destinatii, respectiv achizitii de bunuri si servicii destinate exclusiv realizarii de operatiuni care dau drept de deducere si cele destinate exclusiv realizarii de operatiuni care nu dau drept de deducere, vor regulariza astfel: din taxa dedusa in cursul anului se scade taxa de dedus rezultata prin aplicarea pro-rata definitiva pentru achizitiile destinate atat realizarii de operatiuni cu drept de deducere, cat si pentru operatiuni fara drept de deducere precum si taxa aferenta bunurilor/serviciilor destinate exclusiv operatiunilor cu drept de deducere, iar diferenta rezultata se inscrie pe un rand distinct in decontul din ultima perioada fiscala a anului, ca taxa de plata la bugetul de stat;
• Daca nu se poate efectua separarea pe destinatii, potrivit aliniatului precedent, se aplica pro-rata definitiva asupra tuturor achizitiilor de bunuri si servicii efectuate in cursul anului, iar diferenta rezultata se inscrie pe un rand distinct in decontul din ultima perioada fiscala a anului.

Pro-rata definitiva se determina in luna decembrie, in functie de realizarile efective din cursul anului. Regularizarea deducerilor operate dupa pro-rata provizorie se realizeaza prin aplicarea pro-rata definitiva asupra sumei taxei pe valoarea adaugata deductibile aferente achizitiilor destinate atat realizarii de operatiuni cu drept de deducere, cat si pentru operatiuni fara drept de deducere. Diferenta in plus sau in minus fata de taxa dedusa, conform pro-rata provizorie, se inscrie pe un rand distinct in decontul ultimei perioade fiscale.

In situatii speciale, cand pro-rata calculata potrivit acestor prevederi nu asigura determinarea corecta a taxei de dedus, Ministerul Finantelor Publice, prin directia de specialitate, poate aproba aplicarea unei pro-rate speciale, la solicitarea persoanelor impozabile in cauza, pe baza justificarii prezentate. Daca aprobarea a fost acordata in timpul anului, persoanele impozabile au obligatia sa recalculeze taxa pe valoarea adaugata dedusa de la inceputul anului pe baza pro-rata speciala, aprobata. Platitorii de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt pot renunta la aplicarea pro-rata speciala numai la inceputul unui an calendaristic si sunt obligate sa anunte organele fiscale.

La cererea justificata a persoanelor impozabile, organele fiscale la care acestea sunt inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata pot aproba ca pro-rata sa fie determinata lunar sau trimestrial, dupa caz. In anul in care a fost acordata aprobarea, persoanele impozabile au obligatia sa recalculeze taxa pe valoarea adaugata dedusa de la inceputul anului pe baza pro-rata lunara sau trimestriala. Platitorii de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt pot renunta la aplicarea pro-rata lunara sau trimestriala numai la inceputul unui an fiscal si sunt obligate sa anunte organele fiscale. Pro-ratele lunare sau trimestriale efectiv realizate sunt definitive si nu se regularizeaza la sfarsitul anului.

Taxa pe valoarea adaugata aferenta achizitiilor de bunuri/servicii se reflecta in contul 4426, indiferent daca sunt destinate realizarii de operatiuni care dau drept de deducere, total sau partial conform pro rata, sau de operatiuni care nu dau drept de deducere. Dupa intocmirea decontului de taxa pe valoarea adaugata, diferentele nedeductibile rezultate ca urmare a aplicarii pro rata se inregistreaza pe cheltuielile perioadei fiscale de raportare, astfel: 635 = 4426.

12. Care sunt veniturile neimpozabile la calculul profitului impozabil? Dar cheltuielile care nu sunt deductibile pentru determinarea profitului impozabil?

Conform prevederilor legale, profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau in calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.

Veniturile neimpozabile la calculul profitului impozabil sunt urmatoarele:
a) Dividendele primite de la o persoana juridica romana. Sunt, de asemenea, neimpozabile, dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, dividendele primite de la o persoana juridica straina, din statele Comunitatii Europene, daca persoana juridica romana detine minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridica straina, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani, care se incheie la data platii dividendului.
b) Diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de evaluare a investitiilor financiare pe termen lung. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii titlurilor de participare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare.
c) Veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;
d) Veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative.

Cheltuielile nedeductibile la calculul profitului impozabil sunt:
a) Cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit platite in strainatate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romania.
b) Dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobanzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine ori in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente si/sau autoritati straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorarilor al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri.
c) Cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor titlului VI.
d) Cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa.
e) Cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii.
f) Cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor.
g) Cheltuielile inregistrate de societatile agricole, constituite in baza legii, pentru dreptul de folosinta al terenului agricol adus de membrii asociati, peste cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia, prevazuta in contractul de societate sau asociere.
h) Cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vanzarea - cesionarea acestora.
i) Cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile.
j) Cheltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative.
k) Cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, in numele angajatului, care nu sunt incluse in veniturile salariale ale angajatului, conform titlului III din Codul fiscal.
l) Alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu exceptia prevederilor titlului III din Codul fiscal.
m) Cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul desfasurarii activitatii proprii si pentru care nu sunt incheiate contracte.
n) Cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentand garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate in cadrul unor contracte de inchiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale.
r) Cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, care au la baza un document emis de un contribuabil inactiv al carui certificat de inregistrare fiscala a fost suspendat in baza ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
s) Cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale.

La determinarea profitului impozabil sunt si cheltuielile care au deductibilitate limitata, si anume:
a) Cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit
b) Suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, in cazul in care contribuabilul realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti. Cheltuielile de transport, cazare si indemnizatia acordata salariatilor, in cazul contribuabilului care realizeaza pierdere in exercitiul curent si/sau din anii precedenti, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru institutiile publice.
c) Cheltuielile sociale, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului.
d) Perisabilitatile, in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice.
e) Cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii.
f) Cheltuielile cu provizioane si rezerve.
g) Cheltuielile cu dobanda si diferentele de curs valutar.
h) Amortizarea.
i) Cheltuielile efectuate in numele unui angajat, la schemele facultative de pensii ocupationale, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 de euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant.
j) Cheltuielile cu primele de asigurare private de sanatate, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 de euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant.
k) Cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de legea locuintei, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%. Diferenta nedeductibila trebuie recuperata de la beneficiari, respectiv chiriasi/locatari.
l) Cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita si in scop personal, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre parti, in acest scop.
m) Cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale.

13. Cum se recupereaza dividendele, care nu se ridica deoarece nu exista fizic, o parte din profit fiind in investitii, profitul calculat neexistand practic in banca? Se plateste impozitul la dividendele calculate sau cele ridicate?

Dividendele se platesc actionarilor sau asociatilor in functie de cash-ul disponibil in societate.

Termenul de virare a impozitului pe veniturile sub forma de dividende este pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se face plata. In cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost platite actionarilor sau asociatilor pana la sfarsitul anului in care s-a aprobat bilantul contabil, termenul de plata a impozitului pe dividende este pana la data de 31 decembrie a anului respectiv.

Veniturile persoanelor fizice sub forma de dividende se impun cu o cota de 10% din suma acestora. Obligatia calcularii si retinerii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine persoanelor juridice odata cu plata dividendelor catre actionari sau asociati. Incepand cu data de 1 ianuarie 2006, pentru calculul impozitului pe veniturile sub forma de dividende ale persoanelor fizice cota de impozit este de 16%.

O persoana juridica romana care plateste dividende catre o persoana juridica romana are obligatia sa retina si sa verse impozitul pe dividende retinut catre bugetul de stat, prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut platit catre o persoana juridica romana.

In cazul in care nu exista lichiditati in firma si nici nu se doreste repatizarea profitului pentru alte rezerve, la incheierea exercitiului financiar nu este obligatorie repartizarea profitului net realizat. Acesta poate ramane nerepartizat in perioada urmatoare (analitic distinct al contului 117 - "Rezultatul reportat" si in acest fel nu mai intervine termenul de virare a impozitului pe veniturile sub forma de dividende mentionat la inceputul articolului. Ulterior, prin hotarare a adunarii generale a actionarilor sau asociatilor se poate repartiza profitul net realizat in exercitiile precedente pentru rezerve, participarea salariatilor la profit, dividende cuvenite actionarilor sau asociatilor (106, 424, 457).

14. Care este modul de calcul al concediului de odihna?

Durata minima de acordare a concediului de odihna anual este de 20 zile lucratoare. Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil, si este prevazuta in contractul individual de munca si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic. Sarbatorile legale in care nu se lucreaza, precum si zilele libere platite stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil nu sunt incluse in durata concediului de odihna anual. Pentru salariatii cu contract individual de munca cu timp partial concediul de odihna anual se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat.

Concediul de odihna se efectueaza in fiecare an. Prin exceptie de la aceasta prevedere, efectuarea concediului in anul urmator este permisa numai in cazurile expres prevazute de lege sau in cazurile prevazute in contractul colectiv de munca aplicabil.

Angajatorul este obligat sa acorde concediu, pana la sfarsitul anului urmator, tuturor salariatilor care intr-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihna la care aveau dreptul.

Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca.

Salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte persoane cu handicap si tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare.

Pentru perioada concediului de odihna, salariatul beneficiaza de o indemnizatie de concediu care nu poate fi mai mica decat valoarea totala a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectiva. Indemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica a veniturilor din luna in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu. Aceasta indemnizatie se plateste de catre angajator cu cel putin de 5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu.

15. Care sunt inregistrarile la sponsorizare si cum afecteaza calculul impozitului pe profit?

Inregistrarea in contablitate a valorii sponsorizarii, asa cum rezulta din contractul incheiat intre parti, se face astfel :

Daca sponsorizarile sunt facute potrivit prevederilor legii privind sponsorizarea,
trimestrial, cand se calculeaza impozitul pe profit, aceasta cheltuiala este considerata nedeductibila dar se deduce suma respectiva din impozit, in limita a 3‰ din cifra de afaceri si a 20% din impozitul pe profit datorat. Rezulta astfel valoarea impozitului pe profit ce se inregistreaza in contabilitate si se declara in Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul de stat. Evidentierea acestor deduceri se face extracontabil, prin inscrierea lor in registrul de evidenta fiscala.

Din punct de vedereal taxei pe valoare adaugata, bunurile acordate gratuit in cadrul actiunilor de sponsorizare si mecenat nu sunt considerate livrari de bunuri, in limita a 3‰ din cifra de afaceri si nu se intocmeste factura fiscala pentru acordarea acestor bunuri. Nu se iau in calcul pentru incadrarea in aceste limite sponsorizarile si actiunile de mecenat acordate in numerar. Depasirea limitelor constituie livrare de bunuri si se colecteaza taxa pe valoarea adaugata, daca s-a exercitat dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata corespunzatoare depasirii. Taxa pe valoarea adaugata colectata aferenta depasirii se calculeaza si se include la rubrica de regularizari din decontul intocmit pentru perioada fiscala in care persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata au depus situatiile financiare anuale, dar nu mai tarziu de termenul legal de depunere a acestora.

Potrivit Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea cu modificarile si completarile ulterioare (Ordonanta Guvernului nr. 36/1998 astfel cum a fost modificata prin Legea de aprobare nr. 204/2001) sponsorizarea este actul juridic prin care doua persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentru sustinerea unor activitati fara scop lucrativ desfasurate de catre una dintre parti, denumita beneficiarul sponsorizarii. O persoana fizica cu domiciliul in Romania poate fi beneficiar al sponsorizarii daca desfasoara activitate in unul dintre domeniile cultural, artistic, educativ, de invatamant, stiintific - cercetare fundamentala si aplicata, umanitar, religios, filantropic, sportiv, al protectiei drepturilor omului, medico-sanitar, de asistenta si servicii sociale, de protectia mediului, social si comunitar, de reprezentare a asociatiilor profesionale, precum si de intretinere, restaurare, conservare si punere in valoare a monumentelor istorice, iar activitatea este recunoscuta de catre o persoana juridica fara scop lucrativ sau de catre o institutie publica ce activeaza in domeniul pentru care se solicita sponsorizarea.

16. Aplicarea Art. 38 alin. 13 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal presupune ca facilitatea pentru investitii cu impact semnificativ. Acesta exclude aplicarea Art. 24 alin. 12 din aceeasi lege, pentru alte investitii ce nu sunt cuprinse in investitii cu impact semnificativ?

Potrivit prevederilor mentionate, pentru investitiile directe cu impact semnificativ in economie, realizate pana la data de 31 decembrie 2006, contribuabilii pot deduce o cota suplimentara de 20% din valoarea acestora. Deducerea se calculeaza in luna in care se realizeaza investitia. Pentru investitiile realizate se poate calcula amortizare accelerata, cu exceptia investitiilor in cladiri. Este vorba de investitiile cu o valoare care depaseste echivalentul a 1 milion dolari S.U.A., realizate in formele si modalitatile prevazute de Legea nr. 332 din 29/06/2001 privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ in economie si care contribuie la dezvoltarea si modernizarea infrastructurii economice a Romaniei, lucru care determina un efect pozitiv de antrenare in economie si creeaza noi locuri de munca. Aceste investitii trebuie sa se se realizeze efectiv intr-un termen de maximum 30 de luni de la data inregistrarii statistice la Ministerul Dezvoltarii si Prognozei. Doar pentru aceste investitii, daca se beneficiaza de facilitatile mentionate anterior, nu se pot aplica prevederile Art. 24 alin. 12.

In conformitate cu acest aliniat, pana la 30 aprilie 2005, contribuabilii care investeau in mijloace fixe amortizabile sau in brevete de inventie amortizabile, destinate activitatilor pentru care acestia erau autorizati si care nu aplicau regimul de amortizare accelerata, puteau deduce cheltuieli de amortizare reprezentand 20% din valoarea de intrare a acestora, la data punerii in functiune a mijlocului fix sau a brevetului de inventie. Valoarea ramasa de recuperat pe durata normala de utilizare se determina dupa scaderea din valoarea de intrare a sumei egale cu deducerea de 20%.

Deducerea prevazuta aici a fost insa anulata prin modificarile aduse la Codul fiscal prin Art. I pct. 14 din O.U.G. nr. 138/2004, astfel cum a fost completat prin Legea de aprobare nr. Astfel, la art. 12 alin. (12) nu se mai prevede decat faptul ca acei contribuabili care au investit in mijloace fixe amortizabile sau in brevete de inventie amortizabile si care au dedus cheltuieli de amortizare reprezentand 20% din valoarea de intrare a acestora conform prevederilor legale, la data punerii in functiune a mijlocului fix sau a brevetului de inventie, pana la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, au obligatia sa pastreze in patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lor normala de utilizare. In cazul in care nu sunt respectate aceste prevederi, impozitul pe profit se recalculeaza si se stabilesc dobanzi si penalitati de intarziere de la data aplicarii facilitatii respective, potrivit legii.

Cum se impoziteaza veniturile obtinute de persoanele fizice din inchirieri?

      Contribuabilii care obtin venituri din inchirierea bunurilor din patrimoniul personal au obligatia sa depuna o declaratie privind venitul estimat, in termen de 15 zile de la incheierea contractului intre parti. Declaratia privind venitul estimat se depune o data cu inregistrarea la organul fiscal a contractului incheiat intre parti.

      Valoarea chiriei prevazute in contractul incheiat intre parti pentru fiecare an fiscal, (indiferent de momentul incasarii ei) reprezinta venitul brut. Atentie! In cazul in care cheltuielile ce cad, conform dispozitiilor legale, in sarcina proprietarului sunt efectuate de chirias, valoarea acestora va majora venitul brut.

      Venitul net la care se aplica impozitul se poate stabili in doua modalitati:

prin scaderea din venitul brut a unei cote de 25% aplicata asupra venitului brut.

stabilirea venitul net in sistem real - acest lucru presupune scaderea din venitul brut a cheltuielilor efectuate pentru repatiile si intretinerea spatiului in buna stare (nu energia electrica,telefon, apa, etc).

      Cota de impozit pentru veniturile obtinute de persoanele fizice din inchiriere este de 16% aplicata asupra venitului net. Platile se efectueaza in 4 rate egale, pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.

      In cazul in care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosintei bunurilor reprezinta echivalentul in lei al unei sume in valuta, determinarea venitului anual estimat se efectueaza pe baza cursului de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din ziua precedenta celei in care se efectueaza impunerea.

    Atentie! Incepand cu 1 ianuarie 2008, aceste prevederi sunt valabile doar in conditiile in care la sfarsitul anului precedent persoana fizica detine maxim 5 contracte de inchiriere sau subinchiriere.

Cum se inregistraza in contabilitate urmatoarele operatiuni:
1) Cumpar in strainatate (Finlanda, de ex.) bustean de lemn de la firma X, prelucrez la alta firma Y (tot in aceeasi tara) si vin la vama in Romania.
2)Cum inregistrez scandura: cu pretul total? Pentru vama trebuie pretul cumulat?

Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii, precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc.

Costul de achizitie al unui bun este egal cu pretul de cumparare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare si alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilizare sau intrarea in gestiune a bunului respectiv.

Baza de impozitare pentru un import de bunuri este constituita din valoarea in vama a bunurilor, stabilita conform legislatiei vamale in vigoare, la care se adauga taxele vamale, comisionul vamal, accizele si alte taxe, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, datorate pentru importul de bunuri. Se cuprind, de asemenea, in baza de impozitare cheltuielile accesorii precum comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare care intervin pana la primul loc de destinatie a bunurilor in Romania, in masura in care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse in baza de impozitare stabilita articolului de mai sus. Primul loc de destinatie a bunurilor il reprezinta destinatia stipulata in documentul de transport sau orice alt document insotitor al bunurilor, cand acestea intra in Romania.

Daca suma folosita la stabilirea bazei de impozitare pentru un import de bunuri este exprimata in valuta, aceasta se converteste in moneda nationala a Romaniei, in conformitate cu metodologia folosita, pentru a stabili valoarea in vama a bunurilor importate.