Pornind de la originea cuvântului, de la latinescul "creditum-credere", care înseamnã a crede, a se încrede, a avea încredere, se poate concluziona cã la baza unei operaþiuni de credit stã un element pshihologic necesar: încrederea.

Despre istoricul apariþiei creditului care a anticipat apariþia bãncilor, despre evoluþia ºi rãspândirea activitãþii bancare sunt foarte multe informaþii. În esenþã, dacã se încearcã definirea conceptului de "credit", se poate spune cã aceasta presupune relaþia bãneascã ce se stabileºte între o persoanã fizicã sau juridicã (creditor), care acordã un împrumut în bani sau care vinde mãrfuri ori servicii pe datorie, ºi o altã persoanã fizicã sau juridicã (debitor), care primeºte împrumutul.

Creditarea este funcþia de bazã a unei bãnci în economie, funcþie ce conferã bãncilor responsabilitãþi privind promovarea unei economii bazate pe criteriul rentabilitãþii ºi eficienþei.

În acest proces de creditare al economiei, bãncile trebuie sã promoveze afacerile eficiente, viabile ºi legale, ºi sã le elimine pe cele nerentabile.

Procesul de creditare reprezintã o preocupare permanentã pentru managerii de credite. În primul rând, creditul reprezintã mijlocul prin care excedentul de resurse dintr-o anumitã zonã economicã se transferã cãtre entitãþile economice care se aflã în deficit de resurse. În al doilea rând, bãncile trebuie sã evalueze riscurile cu care au de-a face în creditarea unei afaceri, analizând motivul împrumutului ºi identificând sursele de restituire a împrumutului.

Preocuparea specialã a managementului bancar pentru activitatea de creditare rezultã ºi din faptul cã, fiind cel mai important plasament bancar, de calitatea protofoliului de credite depinde stabilitatea bãncii ºi realizarea nivelurilor necesare ale indicatorilor de solvabilitate ºi lichiditate.

CAP I: CREDITAREA CURENTÃ: TEHNICI, PRINCIPII ªI STRATEGII GENERALE

Creditarea bancarã este o componentã importantã a surselor de finanþare a economiei naþionale ºi a nevoilor populaþiei. În acest sens, bãncile comerciale acordã credite populaþiei pentru satisfacerea nevoilor de consum ºi pentru realizarea de investiþii. Totodatã, bãncile acordã credite ºi agenþilor economici pentru finanþarea activelor circulante, pentru completarea resurselor de finanþare a investiþiilor etc.

Operaþiunile de creditare reprezintã componenta cea mai importantã a operaþiunilor de plasament, atât din punctul de vedere al volumului de muncã, cât ºi al participãrii acestor categorii de operaþiuni la realizarea profitului bãncii.

Prin obiectele de creditare sunt desemnate stocurile de valori materiale ce se constituie ºi cheltuielile ce se efectueazã de agenþii economici pentru nevoile producþiei ºi circulaþiei mãrfurilor ºi pentru care bãncile acordã credite, în situaþia în care aceste stocuri ºi cheltuieli depãºesc resursele proprii destinate finanþãrii activitãþii curente.

Practic bãncile acordã douã forme de credite:[1]

1. &nb 444l1110e sp; forma creditãrii pe stoc de valori materiale sau pe sold de cheltuieli;

2. &nb 444l1110e sp; forma creditãrii pe rulaj sau pentru efectuarea plãþilor (formã folositã în prezent)

Creditarea pe stoc sau pe sold perzintã urmãtoarele caracteristici:

§ &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; are la bazã stocurile de valori materiale sau cheltuieli efectuate de agenþii economici cu caracter temporar sau sezonier;

§ &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; cu ajutorul acestei metode bãncile pot urmãri mai riguros modul în care agenþii economici respectã clauzele specifice contractelor de împrumut;

§ &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; necesitatea creditului nu este doar generalã, ci individualizatã, fiind reflectatã în situaþiile de stocuri întocmite de agenþii economici ºi prezentate bãncii;

§ &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; are ca efect limitarea mãrimii care se constituie sau a cheltuielilor ce se efectueazã, deci genereazã efecte pozitive pe linia imobilizãrii la nivelul fiecãrui agent economic;

§ &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; în cadrul acestei forme, stocurile se formeazã, iar cheltuielile se efectueazã iniþial pe seama altor surse, prin creditare înlocuindu-se aceste sume.

Însã, aceastã formã de creditare prezintã ºi unele dezavantaje deoarece implicã imobilizarea resurselor proprii pe o anumitã perioadã de timp ºi nu permite din partea bãncilor o coordonare a miºcãrii creditului cu miºcarea valorilor materiale creditate.

Creditarea pe rulaj sau pentru efectuarea plãþilor se diferenþiazã de creditarea pe stoc prin urmãtoarele:

§ &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; presupune un grad relativ înalt de dezvoltare a relaþiilor de credit;

§ &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; existã un grad pronunþat de operativitate ºi de elasticitate;

§ &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; aceastã formã se foloseºte nu ca o consecinþã, ci ca o condiþie a formãrii stocurilor de valori mobiliare ºi a efectuãrii cheltuielilor, deoarece creditul este generat de achitarea documentelor referitoare la valorile materiale intrate ºi cheltuielile necesare desfãºurãrii procesului de producþie ºi de circulaþie a mãrfurilor;

§ &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; creditarea pe rulaj oferã posibilitatea asigurãrii concordanþei necesare între miºcarea valorilor materiale, rambursarea creditului realizându-se în momentul încheierii circuitului valorilor materiale ºi transformãrii lor în formã bãneascã.

Creditul pe rulaj prezintã dezavantajul cã decizia de a acorda sau nu acorda credite nu mai este fundamentatã în mod corespunzãtor, el având uneori la bazã ºi elemente de ordin subiectiv.

În practica bancarã s-au conturat douã modalitãþi de creditare: creditarea prin contul curent ºi creditarea prin conturi separate de împrumut.

În activitatea lor de creditare, bãncile comerciale urmãresc respectarea urmãtoarelor principii:

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; prudenþa bancarã; Astfel, conform Legii bancare nr.58/1998, la acordarea creditelor, bãncile urmãresc ca solicitanþii sã prezinte credibilitate pentru rambursarea acestora la scadenþã, solicitând garantarea creditelor în condiþiile stabilite prin normele lor de creditare;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; nivelul minim de solvabilitate, determinat ca raport între nivelul fondurile proprii ºi totalul activelor ºi al elementelor în afara bilanþului, ponderate în funcþie de gradul lor de risc[2];

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; asigurarea unui nivel minim de lichiditate, nivel determinat în funcþie de angajamentele bãncii ºi scadenþele creditelor;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; toate operaþiunile de credit ºi de garanþie se consemneazã în documente contractuale;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; creditele au destinaþie precisã, obligatorie ce nu poate fi schimbatã de împrumutaþi;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; creditele acordate trebuie sã fie avantajoase atât pentru bancã cât ºi pentru împrumutaþi; dobânzile ºi comisioanele bancare sunt negociabile ºi se înscriu în contractele de credite;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; creditele se acordã pe bazã de garanþii, care sunt de asemenea, consemnate în contractele de credite. Garanþiile trebuie sã acopere datoria maximã a împrumutatului, inclusiv dobânzile aferente. De asemenea, banca are dreptul de a verifica existenþa permanentã ºi integritatea garanþiilor pe toatã durata contractului de credit;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; Regiile autonome pot contracta credite pentru acoperirea cheltuielilor curente în proporþie de cel mult 20 din veniturile brute realizate în anul precedent

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; pe toatã durata creditãrii agenþii economici trebuie sã depunã la bancã toate documentele ºi actele din care sã rezulte natura activitãþii desfãºurate, situaþia patrimonialã, credibilitatea, rezulatele economico-financiare.

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; conform Legii nr. 58/1998, împrumuturile acordate unui singur debitor nu pot fi mai mari de 20 din capitalul ºi rezervele bãncii.

Agenþii economici care vor sã beneficieze de credite, trebuie sã îndeplineascã cumulative urmãtoarele condiþii:

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; sã fie constituiþi conform legii ºi sã posede capital social vãrsat potrivit statului de funcþionare;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; sã desfãºoare activitãþi legale ºi eficiente;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; îºi deruleazã activitatea prin conturi deschise la unitãþile teritoriale ale bãncii;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; au un nivel corespunzãtor al indicatorilor de performanþã;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; din analiza fluxurilor de lichiditãþi sã reiasã posibilitãþile de rambursare la scadenþã a creditelor ºi dobânzilor corespunzãtoare;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; sã prezinte garanþii morale ºi materiale;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; valoarea bunurilor aduse în garanþia creditelor sã aibã o valoare de piaþã mai mare sau cel puþin la nivelul creditelor solicitate , respective dobânzilor aferente;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; sã accepte clauzele aferente contractului de credite

Persoanele fizice pot contracta credite dacã îndeplinesc cumulativ urmãtoarele condiþii :

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; realizeazã venituri sigure pe toatã perioada creditãrii;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; sã contribuie cu surse proprii de finanþare;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; sã prezinte garanþii reale, deosebit de veniturile de la locul de muncã;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; sã nu înregistreze debite sau alte obligaþii resane de platã.

I.1. Tipuri de credite acordate în creditarea curentã

Creditele pe termen scurt sunt acele operaþiuni de creditare care se efectueazã pentru activitatea curentã, de regulã pentru producþia ºi circulaþia mãrfurilor pe o perioadã de maximum 12 luni, cu excepþia creditelor pentru produse cu ciclu lung de fabricaþie[5].

În practica bancarã din þara noastrã, principalele categorii de credite în lei ºi în valutã acordate pentru activitatea curentã a agenþilor economici sunt:

a) Credite globale de exploatare credite pentru capital de lucru, se acordã în limita unui nivel global de credit, destinat sã acopere resursele necesare desfãºurãrii activiãþii curente ale clienþilor (aprovizionãri cu materii prime, materiale, combustibil, energie, piese de schimb, mãrfuri, precum ºi efectuarea unor cheltuieli necesare producþiei, executãri de lucrãri ºi prestãri de servicii). Nivelul creditelor globale se determinã pe baza fluxului de lichiditãþi (cash - flow) ºi a capacitãþii de rambursare a clienþilor. Fluxul de lichiditãþi prezintã situaþia încasãrilor ºi plãþilor pentru perioada determinatã. Totodatã, este documentul de bazã care se foloseºte în determinarea necesarului de credite. Acordarea efectivã a creditelor de cãtre bancã se face prin plãþi cãtre furnizori sau prin eliberãri de carnete de cecuri cu limitã de sumã, iar în unele situaþii ºi în numerar sau prin punerea creditului la dispoziþia împrumutantului într-un cont de disponibilitãþi .

Creditele globale de exploatare se acordã prin cont separat de împrumut credite "globale de exploatare" care se debiteazã când se acordã creditele ºi se crediteazã cu rambursãrile efectuate la termenele ºi în sumele prevãzute în contractul de credite.

În condiþiile în care acordarea acestor credite se realizeazã tot mai frecvent prin cont separat de împrumut procedura presupune iniþial o debitare a contului de credite ºi o creditare a contului curent cu suma aferentã creditului solicitat ºi acordat iar ulterior o debitare a contului curent ºi o creditare a contului de corespondent al clientului beneficiarului sumei[7].

Acest tip de credite trebuie sã aibã la bazã garanþii acoperitoare.

b) Credite pe bazã de linii de credite, se acordã agenþilor economici pe baza unui contract de credit încheiat, prin care banca se angajeazã ca pentru o perioadã de timp sã împrumute clientului fonduri utilizabile, în mod fracþionat, în limita unui nivel global de credit, cu condiþia ca soldul zilnic al angajamentelor sã nu depãºeascã volumul liniei de credite aprobat, cu posibilitatea prelungirii, în mod repetat, pe noi perioade de creditare dacã sunt îndeplinite condiþiile stabilite[8].

Acest tip de credite se poate acorda atât pentru creditarea de ansamblu a activitãþii curente ( aprovizionare, producþie, desfacere, executãri lucrãri ºi prestãri servicii), cât ºi pentru anumite subactivitãþi, proiecte, contracte etc., care prin natura lor se desfãºoarã ºi se evidenþiazã distinct.

Pentru a beneficia de linii de credite, agenþii economici trebuie sã îndeplineascã condiþiile:

· &nb 444l1110e sp; sã fie clienþi permanenþi ai bãncii ºi sã efectueze operaþiuni de încasãri ºi plãþi prin bancã;

· &nb 444l1110e sp; sã înregistreze un rating de credite corespunzãtor, respectiv sã aibã un serviciu bun al datoriei.

· &nb 444l1110e sp; sã dispunã de un capital vãrsat de cel puþin 10 milioane lei;

· &nb 444l1110e sp; prin natura activitãºii desfãºurate, încasãrile ºi plãþile sã aibã caracter de permanenþã;

· &nb 444l1110e sp; sã aibã o situaþie financiarã corespunzãtoare, iar indicatorii de bonitate sã aibã o evoluþie favorabilã.

În cazul creditãrii de ansamblu a activitãþii curente a agentului economic, necesarul de credite pe baza liniilor de credite, se determinã în funcþie de cifra de afaceri a acestuia ºi de durata medie de încasare a creanþelor, astfel:

Liniile de credit se acordã pentru o perioadã de un trimestru, prin conturi separate de împrumut "Utilizãri din deschideri de credite permanente".

c) Creditele pentru finanþarea cheltuielilor ºi stocurilor se acordã agenþilor economici în scopul finanþãrii operaþiunilor cu caracter ciclic, pe baza unei documentaþii din care sã reiasã situaþia stocurilor ºi a cheltuielilor care fac obiectul creditãrii. În cazul creditelor în valutã se solicitã ºi copii dupã contractele de import care fac obiectul creditului.

Aceste credite se scordã pe o perioadã de maxim 180 zile, prin cont separat de împrumut: "Credite pentru finanþarea stocurilor temporare"

d) Credite pentru finanþarea cheltuielilor ºi stocurilor sezoniere. Acest tip de credit se acordã agenþilor economici care constituie stocuri sezoniere de materii prime ºi produse. Creditele se acordã prin contul separat de împrumut: "Credite pentru finanþarea stocurilor sezoniere".

e) Creditele pentru prefinanþarea exporturilor se acordã agenþilor economici pentru aprovizionãri cu materii prime ºi materiale, combustibil, energie, etc. din þarã ºi din import, necesare realizãrii de produse cu desfacere la export. Acest tip de credite se acordã dupã prezentarea bãncii unei forme de platã garantate bancar (acreditiv, scrisoare de garanþie bancarã).

Creditarea se face prin cont separat de împrumut, "credite pentru export", pe o duratã de 12 luni.

f) Creditele pentru exportul de produse, garantate cu creanþe asupra strãinãtãþii se acordã agenþilor economici pentru desfãºurarea corespunzãtoare a activitãþii curente de la livrarea produselor ºi pânã la încasarea contravalorii lor. Creditele se acordã prin gajarea acreditivelor de dovedesc existenþa creanþelor exportatorilor.

g) Creditele de scont

Scontarea, ca formã de referinþã în creditarea creanþelor comerciale ce se realizeazã prin intermediul operaþiunilor cambiale, reprezintã cesiunea cambiei cãtre un alt beneficiar în schimbul valorii actuale[9]. Posesorul efectului de comerþ va primi valoarea nominalã a efectului mai puþin taxa de scont. Efectele de comerþ scontate de bãnci trebuie sã îndeplinescã toate condiþiile prevãzute de "Legea asupra cambiei ºi biletului la ordin".

Creditele de scont se acordã prin cont separat de împrumut "credite de scont".

h) Creditele de factoring

Operaþiunea de factoring presupune un contract de factoring încheiat între furnizor numit ºi "aderent" ºi o bancã numitã "factor", prin care se asigurã de cãtre bancã finanþarea, urmãrirea creanþelor ºi protecþia contra riscurilor de credit, în schimbul cedãrii de cãtre furnizor a creanþelor în favoarea bãncii.

Factoring-ul poate îmbrãca urmãtoarele forme:

factoring cu plata la o datã viitoare;

factoring cu plata imediatã;

factoring mixt.

Creditele de factoring sunt garantate cu facturile în sine ºi se evidenþiazã în conturi simple de împrumut (separat pentru lei ºi valutã).

i) Creditele pentru facilitãþi de cont în lei sunt acele credite acordate agenþilor economici care nu au înregistrat credite sau dobânzi restante, pe perioade scurte de timp, pânã la 30 de zile calendaristice. Creditele pentru facilitãþi de cont sunt acordate pentru acoperirea deficitului apãrut în fluxul de lichiditãþi.

j) Creditele pentru descoperire de cont (overdraft) sunt acordate agenþilor economici pe perioade foarte scurte de timp, pentru achitarea unor obligaþii curente (aprovizionãri cu materii prime, materiale, energie, combustibil, impozite ºi taxe).

Creditele pentru descoperire de cont se acordã agenþilor economici care îndeplinesc cumulativ condiþiile:

· &nb 444l1110e sp; înregistreazã o situaþie economicã foarte bunã, încadrându-se în categoriile A ºi B;

· &nb 444l1110e sp; nu înregistreazã datorii cãtre bugetul de stat;

· &nb 444l1110e sp; nu au figurat în evidenþa Centralei Incidentelor de Plãþi.

I.2. Aprobarea creditelor

Acordarea diferitelor categorii de credite se face pe baza documentaþiei depuse de solicitanþi ºi a informaþiilor interne ale bãncilor. Pe baza documentaþiei economico-financiarã depusã de clienþii personae juridice, respectiv a scoringului în cazul persoanelor fizice, se întocmeºte referatul de credit dupã anumit model standard.

Referatul de credit standard cuprinde trei pãrþi principale:

Partea I cuprinde elementele definitorii cu privire la creditul acordat

Partea a II-a cuprinde detalii semnificative privind creditul, situaþia economico-financiarã ºi aspectele nefinanciare ce caracterizeazã activitatea clientului

Partea a III- a cuprinde riscul ºi distribuirea lui în cazul unui singur debitor.

Dupã însuºirea de cãtre ºeful compartimentului de creditare a referatului de credit, acesta se prezintã spre examinare Comitetului director al unitãþii bancare teritoriale. Creditele de valori mari, care depãºesc competenþa de aprobare a unitãþilor teritorile ale bãncilor se înainteazã împreunã cu întreaga documentaþie spre analizã ºi aprobare Direcþiei de credite din Centrala bãncii respective. Comitetul de credite analizeazã ºi aprobã sau avizeazã referatele privind acordarea de credite, eliberarea de scrisori de garanþie, avaluri ºi alte angajamente în favoarea clientelei care depãºesc competenþa stabilitã sucursalelor judeþene, înþeleasã ca expunere totalã pe client

Referatele cu privire la acordarea creditelor ºi eliberarea scrisorilor de garanþie bancarã care privesc expunerile ce depãºesc nivelul de competenþã al Comitetului de credite, vor fi înaintate spre aprobare Comitetului de direcþie al bãncii. Potrivit legii bancare, expunerile mai mari de 10% din fondurile proprii ale unei societãþi bancare, se aprobã de Consiliul de Administraþie al bãncii pe baza unui raport al Comitetului de risc

I.3. Categorii de împrumutaþi ºi documentaþia necesarã pentru obþinerea creditelor

Împrumutaþii, cunoscuþi sub denumurea de clienþi ai bãncii, pot fi ºi persoane juridice, indiferent de forma de organizare ºi natura capitalului social, înregistrate în România, care desfãºoarã activitãþi legale, au conturi deschise la bancã ºi îºi deruleazã operaþiunile prin aceste conturi.

Clienþii bãncii care pot beneficia de credite sunt: regii autonome, companii ºi societãþile naþionale care sunt constituite conform Legii nr. 45/1990 privind reorganizarea unitãþilor economice de stat ca regii autonome ºi societãþi comerciale ºi a Ordonanþei de Urgenþã nr. 30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome ºi actelor normative privind înfiinþarea companiilor naþionale; societãþi comerciale cu capital de stat sau privat ºi alte unitãþi care îºi desfãºoarã activitatea în cadrul economiei naþionale, în conformitate cu Legea 15/1990; societãþi cu capital strãin sau mixt constituite conform legii; societãþi agricole cu personalitate juridicã, constituite conform Legii nr. 36/1991; unitãþi administrativ teritoriale organizate potrivit legii; asociaþiile de proprietari ºi alte persoane juridice care sunt constituite conform legii ºi care desfãºoarã activitãþi legale.

Agenþii economici care vor sã obþinã credite trebuie sã prezinte bãncii urmãtoarele documente:

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; cererea de credit semnatã de persoanele autorizate;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; bilanþul contabil, raportul de gestiune contul de profit ºi pierdere încheiate în ultimul an;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; situaþia patrimoniului;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; balanþa de verificare încheiatã pentru ultima lunã, bugetul de venituri ºi cheltuieli;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; situaþia prognozatã a plãþilor ºi încasãrilor aferente perioadei de creditare;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; situaþia stocurilor ºi cheltuielilor pentru care este acordat creditul;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; situaþia contractelor pentru produsele livrate, care constituie obiectul creditului;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; situaþia creditelor la alte bãnci ºi copii dupã contractele de credit, dacã este cazul;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; studiul de fezabilitate;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; planul de afaceri;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; documente privind spaþiul în care îºi desfãºoarã activitatea;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; garanþiile aduse;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; alte documente necesare.

Pentru eliberarea scrisorilor de garanþie bancarã, solicitanþii trebuie sã depunã urmãtoarea documentaþie:

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; cererea pentru eliberarea scrisorilor de garanþie bancarã;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; bilanþul contabil, raportul de gestiune contul de profit ºi pierdere încheiate în ultimul an;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; situaþia patrimoniului;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; balanþa de verificare încheiatã pentru ultima lunã, bugetul de venituri ºi cheltuieli;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; situaþia prognozatã a plãþilor ºi încasãrilor aferente perioadei de valabilitate a scrisorii de garanþie bancarã;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; contractele care stau la baza solicitãrii scrisorii de garanþie bancarã;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; garantarea scrisorilor bancare;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; alte documente necesare, solicitate de bancã.

I.4. Garanþiile creditelor

Un principiu important în procesul de creditare îl reprezintã garanþiile aduse de împrumutaþi. Aceºtia trebuie sã asigure la scadenþã rambursarea creditului ºi a dobânzilor aferente.

"Dobânda este suma ce revine proprietarului la rambursarea sumei împrumutate sau preþul folosirii capitalului ºi totodatã rambursarea riscului pe care îl implicã împrumutatul respectiv"[11].

I.4.1. Clasificarea garanþiilor

Potrivit reglementãrilor bancare, garanþiile solicitate ºi acceptate de bãncile comerciale din þara noastrã, se împart dupã natura lor în garanþii reale ºi garanþii personale.

a) Garanþii reale reprezintã mijloace juridice de garantare a obligaþiilor prin afectarea unui bun al debitorului în vederea executãrii obligaþiei asumate.

Garanþiile reale conferã bãncilor urmãtoarele drepturi:

- dreptul de preferinþã, conform cãruia, din valoarea bunului drept garanþie se va asigura mai întâi satisfacerea integralã a creditorului garantat;

- dreptul de urmãrire, potrivit cãruia, creditorul va putea urmãri bunul în mâinile oricui s-ar afla.

Garanþiile reale se împart în:

garanþii reale mobiliare (gajul propriu-zis), ce au apãrut ca o îmbunãtãþire a sistemului de garanþii, ºi au ca obiect nu numai bunul propriu-zis, ci ºi produsele rezultate din valorificarea lui.

Garanþiile reale mobiliare se constituie numai pe baza unui contract de garanþie, pe bunuri sau drepturi, în beneficiul bãncii. În cazul acþiunilor ºi obligaþiunilor ce fac obiectul garanþiei, conform legii, garanþia realã se va constitui prin indisponibilizarea acestor valori.

Gajul poate fi de douã feluri: cu deposedarea debitorului de bunul afectat drept garanþie sau fãrã deposedarea acestuia de bunul adus drept garanþie.

Garanþiile reale mobiliare pot avea ca obiect bunuri propriu-zise; drepturi actuale sau viitoare ale unor certificate de depozit, acþiuni ºi pãrþi sociale, drepturi de invenþie, mãrci de fabricã, drepturi de creanþã, poliþe de asigurare, etc.

Acest tip de garanþie acordã creditorului urmãtoarele drepturi[12]:

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; dreptul de a intra în posesia bunului, respectiv de a inspecta bunul;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; dreptul de urmãrire silitã a bunului afectat garanþiei;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; dreptul de preferinþã în a-ºi satisface creanþa înaintea creditorilor negarantaþi sau a celor cu grad inferior de prioritate.

2. garanþii reale imobiliare (ipoteca) reprezintã un drept real asupra imobilelor afectate la plata unei obligaþii. Astfel, ipoteca conferã creditorului care nu ºi-a recuperat la scadenþã creanþa, dreptul de a cere scoaterea imobilului la executare silitã ºi de a fi plãtit din preþul realizat prin vânzarea imobilului. Dreptul real de ipotecã nu conferã acestuia posesia sau folosinþa bunului ipotecat.

Pentru a putea constitui obiectul acestui tip de garanþie, bunurile trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiþii:

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; sã fie încadrate în circuitul civil;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; sã fie determinate;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; sã fie bunuri prezente, ºi nu viitoare;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; în cazul unui bun indivizibil, ipoteca se poate constitui numai cu consimþãmântul tuturor proprietarilor.

Ipoteca este indivizibilã în sensul cã va continua sã existe asupra întregului imobil, chiar dacã a fost plãtitã o parte din datorie.

Bãncile pot practica ipoteca convenþionalã care ia naºtere din acordul de voinþã al pãrþilor ºi prin încheierea unui contract de ipotecã. Pentru constituirea ipotecii convenþionale, împrumutatul trebuie sã aibã capacitate deplinã de exerciþiu ºi sã fie proprietarul actual al bunului respectiv. Contractul de ipotecã trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiþii: trebuie sã fie realizat printr-un act scris investit cu formula autenticã de notarul public, sã menþioneze bunul ipotecat ºi suma garantatã, ºi obligaþia de a efectuare a publicitãþii ipotecii ºi rangul de preferinþã al ipotecii.

Rangul ipotecii este determinat de data înscrierii acesteia în Cartea Funciarã, faþã de alte ipoteci ce se constituie asupra aceluiaºi imobil. O ipotecã inscripþionatã asupra unui imobil ce nu mai este grevat de vreo altã sarcinã anterioarã, este de rangul I, ipoteca constituitã ºi intabulatã ulterior acesteia, este de rang II ºi aºa mai departe . Importanþa ipotecii rezultã din faptul cã între doi creditori de rang diferit, cel care a înregistrat-o mai întâi va avea dreptul sã se despãgubeascã in totalitate din preþul bunului ipotecat.

Ipoteca are anumite efecte atât asupra debitorului, cât ºi asupra creditorului. Astfel, proprietarul bunului ipotecat deþine în continuare controlul asupra imobilului, iar creditorul ipotecar are drept de preferinþã faþã de ceilalþi creditori.

b) Garanþiile personale sunt mijloace juridice de garantare a obligaþiilor prin care una sau mai multe persoane se angajeazã printr-un contract accesoriu încheiat cu creditorul, sã plãteascã acestuia datoria debitorului în cazul în care acesta nu ºi-o plãteºte.

În conformitate cu legislaþia actualã, existã urmãtoarele tipuri de garanþii personale:

1. Fidejusiunea (cauþiunea), reglementatã de art. 1652 din Codul Civil, reprezintã un contract prin intermediul cãruia o persoanã (numitã fidejusor) se obligã faþã de creditorul altei persoane sã execute obligaþia celui pentru care garanteazã, în cazul în care acesta nu o plãteºte.

Contractul de fidejusiune este un contract accesoriu, unilateral, consensual ºi cu titlu gratuit. Fidejusorul trebuie sã îndeplineascã condiþiile: capacitatea juridicã de a contracta, sã fie solvabil ºi sã aibã domiciliul în þarã.

2. Scrisoarea de garanþie bancarã este o modalitate specificã de materializare a unei garanþii datã de cãtre o bancã la solicitarea unei persoane fizice sau juridice care contracteazã un credit. Este consideratã o formã de garantare sigurã datoritã gradului ridicat de solvabilitate al unei bãnci.

Pentru a fi valabilã, scrisoarea de garanþie bancarã trebuie sã cuprindã urmãtoarele elemente: denumirea ºi adresa bãncii garante; denumirea ºi adresa societãþii garantate; numele ºi adresa beneficiarului garanþiei; obiectul garanþiei, valoarea garanþiei care trebuie sã acopere suma împrumutului ºi taxele, comisioanele ºi spezele bancare; termenul de valabilitate al garanþiei; clauze speciale cu privire la prelungirea termenului de valabilitate ºi alte clauze.

3. Garanþii personale reglementate de legi speciale, dar care se întemeiazã pe ideea de fidejusiune, de exemplu garanþia constituitã de de o terþã persoanã pentru acoperirea eventualelor pierderi ce ar putea fi cauzate unui agent economic de cãtre un gestionar.

c) Alte garanþii

Cesiunea de creanþã este un mijloc specific de transmitere a obligaþiilor ºi constã în acordul de voinþã prin care creditorul (numit ºi cedent) transmite voluntar, cu titlu oneros sau gratuit, dreptul sãu de creanþã unei alte persoane (numitã cesionar). Pentru a fi valabilã, creanþa trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiþii: sã fie certã, sã fie lichidã ºi sã fie exigibilã. Fiind un contract consensual, cesiunea de creanþã este valabilã din momentul realizãrii acordului de voinþã între cedent ºi cesionar.

Gajul general cuprinde toate bunurile mobile ºi imobile din patrimoniul împrumutatului inclusiv cele cumpãrate sau realizate din credite. Gajul general nu conferã bãncii creditoare privilegiul asigurat de garanþiile reale, ceea ce poate constitui un risc pentru bancã deoarece toþi creditorii au o poziþie egalã faþã de bunurile debitorului.

La acordarea creditelor, bãncile pot solicita clienþilor sãi constituirea urmãtoarelor tipuri de garanþii:

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; garanþii necondiþionate de la Guvernul României;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; garanþia bancarã;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; depozitul bancar (numit ºi cash-colateral)

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; contractul de asigurare pentru neplata ratelor de credit ºi a dobânzilor corespunzãtoare (asigurarea de risc financiar)

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; cesiunea de creanþã;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; ipoteca;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; contractul de garanþii reale mobiliare;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; garanþia de firmã sau companie;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; fidejusiunea (cauþiunea);

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; planul de afaceri;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; alte garanþii.

I.4.2. Selectarea garanþiilor viabile ºi asigurarea bunurilor acceptate în garanþie

Banca este interesatã sã fie asiguratã împotriva ricului de insolvabilitate al debitorului. Creditele acordate ºi dobânzile aferente trebuie sã fie acoperite integral cu garanþii asiguratorii

Pentru a fi acceptate de bancã, garanþiile trebuie sã indeplineascã cumulativ urmãtoarele condiþii:

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; sã existe potenþiali cumpãrãtori pentru bunurile propuse drept garanþie;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; sã poatã fi transformate rapid în lichiditãþi;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; sã fie materializate sub forma unui titlu, înscris autentic;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; bunurile ce fac obiectul garanþiei sã se afle în circuitul civil, sã se afle în proprietatea solicitantului sau a girantului ºi sã nu fie afectate de alte creanþe;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; proprietarul bunurilor trebuie sã aibã capacitatea de a le ipoteca;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; bunurile trebuie sã fie în stare de funcþionare iar bunurile de natura activelor imobilizate corporale trebuie sã fie evaluate conform normelor tehnice în domeniu;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; bunurile ce fac obiectul garanþiei trebuie sã aibã valoare de piaþã.

Bãncile nu acceptã drept garanþie bunuri din proprietatea publicã aparþinând regiilor autonome sau unitãþilor administartiv-teritoriale. Bunurile care constituie garanþii trebuie sã fie asigurate pe toatã perioada creditãrii la societãþi de asigurare, la valoarea lor de piaþã.

Trebuie sã se þinã seama de faptul cã valoarea garanþiei se va stabili prin aplicarea unor marje variabile, în funcþie de posibilitãþile de valorificare a elementelor componente. Se va stabili o valoare acceptatã, pe tipuri de garanþii, atfel[14]:

Tabel nr. I.1. - Valoarea admisã în garanþie pe tipuri de garanþii constituite

Tipul de garanþie	Valoarea de piaþã (%)	Valoarea acceptatã(%)
Garanþii bancare
Depozitul bancar
Ipoteca
Cesiunea de creanþã
Gajul cu deposedare
Gajul fãrã deposedare
Cauþiunea
Alte garanþii

I.4.3. Verificarea garanþiilor

Înainte de acordarea creditului, cât ºi pe toatã perioada creditãrii, bãncile au obligaþia de a verifica existenþa ºi de a conserva valoarea garanþiilor. Verificarea garanþiilor se efectueazã atât faptic (la faþa locului), cât ºi scriptic pe baza datelor din evidenþele agenþilor economici ºi ale bãncilor.

Verificarea fapticã se realizeazã la faþa locului prin sondaj (în totalitate), prin operaþiuni de numãrare, mãsurare, cântãrire ºi prin evaluare pentru activele imobilizate corporale. În urma verificãrii faptice a garanþiilor, bãncile analizeazã ºi urmãtoarele:

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; gradul de utilizare a capacitãþilor de producþie, funcþionarea instalaþiilor ºi a celorlalte utilitãþi din dotare;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; modul în care sunt organizate programele de producþie;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; starea generalã a societãþii împrumutate ºi poziþia faþã de pieþele de aprovizionare ºi desfacere.

În cazul creditelor de investiþii, la verificarea fapticã a relizãrii investiþiei se urmãreºte:

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; stadiul fizic al executãrii lucrãrilor de investiþii ºi încadrarea lor în gradul de execuþie aprobat;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; sã fie respectate soluþiile tehnice prevãzute în documente ºi calitatea lucrãrilor executate;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; stocurile de materii prime ºi materiale constituite peste necesar;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; asigurarea cu materiale, utilaje ºi forþã de muncã pentru continuarea lucrãrilor în perioada urmãtoare.

În cazul creditelor acordate sectorului agricol, vor fi analizate stadiul de vegetaþie a culturilor, efectuarea lucrãrilor agricole la timp ºi de calitate, existenþa efectivelor de animale ºi pãsãri.

Verificarea scripticã a garanþiei creditelor se efectueazã lunar, în 10 zile lucrãtoare de la expirarea termenului legal de depunere a situaþiilor contabile. Prin verificarea scripticã se urmãreºte:

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; reflectarea corectã în contabilitate a bunurilor ce constituie garanþia creditului acordat;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; sã coincidã datele din evidenþe cu cele efective constatate pe teren;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; bunurile aduse în garanþie sã nu fie afectate de alte creanþe.

Verificarea garanþiilor creditelor de efectueazã doar asupra bunurilor ce au fost aceeptate drept garanþii.

I.5. Contractul de credite

Contractul de credit este actul juridic încheat între bancã ºi împrumutat prin care se materializeazã acordul de voinþã între cele douã pãrþi. Dupã aprobarea creditelor, unitãþile teritoriale ale bãncii care acordã creditul, procedeazã împreunã cu solicitanþii la încheierea contractelor de credite.

Contractul de credit se întocmeºte în minimum trei exemplare, toate exemplarele fiind originale ºi având aceeaºi putere juridicã[15]:

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; exemplarul 1 - se pãstreazã într-un loc distinct, constituind portofoliul de credite al unitãþii bancare respective;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; exemplarul 2 - se acordã împrumutatului care va semna primirea acestuia pe exemparul 1;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; exemlparul 3 - se pãstreazã în dosarul de credite al agentului economic respectiv, pe întreaga perioadã de creditare.

Contractul de credit se semneazã de reprezentaþii autorizaþi ai bãncii (director ºi contabil ºef) ºi se vizeazã de consilierul juridic al unitãþii bancare teritoriale care acordã creditul. În contractul de credite nu se acceptã modificãri, ºtersãturi, clauze contractuale care nu fac obiectul contractului respectiv.

Orice modificare ulterioarã a clauzelor unui contract de credit se face numai pe baza unui act adiþional. Actul adiþional va fi încheiat în cazul apariþiei unei modificãri din clauzele contractului, cum ar fi: se majoreazã sau se diminueazã creditul aprobat iniþial pentru acelaºi obiect de creditare; se modificã datele de acordare a creditului; se modificã scadenþa contractului, sau orice altã clauzã din contractul de credite.

Contractul de credit înceteazã la expirarea duratei pentru care a fost încheiat dacã toate obligaþiile faþã de bancã au fost plãtite de cãtre împrumutat. În situaþia în care împrumutatul înregistreazã debite ºi plãþi restante, contractul rãmâne în vigoare pânã când acesta îºi achitã datoriile faþã de bancã.

I.5.1. Clauze specifice contractelor de credite

Contractele de credit conþin atât clauze generale, cât ºi clauze speciale.

Clauzele generale se referã la:

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; pãrþile implicate;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; suma creditului;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; obiectul contractului;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; destinaþia ºi modul de acordare - integral sau în tranºe;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; dobânda;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; scadenþele de rambursare;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; garanþiile asiguratorii;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; împrumutatul trebuie sã respecte prevederile contractului;

Clauzele speciale se referã la:

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; litigii care urmeazã a fi rezolvate pe cale judecãtoreascã;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; fluctuaþia dobânzii în funcþie de indicele inflaþiei ºi rata scontului;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; respectarea normelor de creditare ale bãncii.

În cazul creditelor te tip revolving banca efectueazã revizuirea creditului pe baza analizei modului de derulare a creditului, a respectãrii destinaþiei acestuia. Dacã în urma analizei efectuate se constatã cã toate condiþiile sunt respectate, atunci banca poate majora la cererea agentului economic nivelul plafonului de creditare, dacã din analiza fluxului de lichiditãþi întocmit pentru perioada urmãtoare rezultã aceastã necesitate. Dacã din analiza efectuatã rezultã cã nu mai sunt îndeplinite condiþiile avute în vedere la acordarea creditelor, banca va sista utilizãrile din aceste credite ºi va proceda la recuperare soldului rãmas în cel mult 30 de zile.

Atât la creditele globale de exploatare, cât ºi la liniile de credite, se introduce clauza referitoare la posibilitate sistãrii creditelor ºi recuperãrii creanþelor bãncii, în cazul în care nu mai sunt respectate condiþiile stabilite la acordarea creditelor.

Creditele pentru export vor fi condiþionate de asigurarea acestora împotriva riscului comercial de neplatã atunci când banca considerã cã este necesar pe toatã durata creditãrii, de cãtre EXIMBANK sau alte instituþii specializate. Eximbank S.A. efectueazã operaþiuni de bancã în conformitate cu reglementãrile legislaþiei bancare, asigurã ºi reasigurã credite de export pe termen scurt, mediu ºi lung împotriva riscurilor comerciale ºi de þarã, poate sã realizeze alte operaþiuni de asigurare ºi reasigurare de credite pe baza normelor proprii aprobate de consiliul de administraþie[16].

În cazul finanþãrii exporturilor prin comisionari se vor introduce clauze specifice care prevãd: în cazul acreditivelor cu plata prin alte bãnci vor fi cesionate încasãrile din aceste acreditive cu acordul bãncilor respective, iar în cazul exporturilor fãrã acreditive la acei clienþi care au un serviciu bun al datoriei se vor cesiona încasãrile certe din exporturile respective ºi din alte exporturi derulate prin bancã.

Creditele pentru cumpãrarea de acþiuni în lei vor fi acordate dupã încheierea de garanþii reale mobiliare cu fiecare din titularii acþiunilor admise în garanþie ºi dupã ce se transcrie în registrul acþionarilor dreptul de garanþie al bãncii.

În contractele de credite încheiate între bancã ºi clienþii sãi pot fi introduse orice alte clauze, din care sã rezulte clar toate condiþiile tranzacþiei respecive ºi care sã ducã la diminuarea riscului în activitatea de creditare.

I.6. Scadenþa, rescadenþarea, reeºalonarea ºi rambursarea creditelor

Scadenþa unui credit reprezintã termenul (data) la care acesta devine exigibil ºi trebuie rambursat. Scadenþa este o datã viitoare, posibilã ºi certã.

Scadenþele creditelor pot fi: intermediare ºi finale.

Scadenþa intermediarã reprezintã termenul la care o parte din (ratã) din împrumut devine exigibilã ºi trebuie rambursatã. Scadenþa finalã este termenul la care ultima parte (ratã) din împrumut sau întreg împrumutul, în cazul unei rate unice, devine exigibil ºi trebuie rambursat.

Scadenþele intermediare ºi finale ale tuturor creditelor acordate de bancã vor fi consemnate în mod obligatoriu, în contractele de credite încheiate de bancã cu împrumutaþii.

Rambursarea unui credit poate fi prevãzutã în mai multe rate intermediare sau într-o singurã ratã finalã. Termenele de rambursare a creditelor se stabilesc în funcþie de miºcarea stocurilor, cheltuielilor ºi a celorlalte active care constituie obiectul creditelor, respectiv de trecerea acestora dintr-un stadiu în altul în cadrul procesului de aprovizionare, producþie, desfacere, în corelare cu capacitatea de rambursare a împrumutaþilor.

Astfel, în cazul creditelor de exploatare ºi a liniilor de credite, scadenþele se stabilesc la cel mult 180 de zile de la acordare. Scadenþele creditelor de tip revolving pot fi stabilite la 365 de zile de la acordare pentru agenþii economici care o situaþie economico-financiarã bunã. Pentru acei agenþi economici la care serviciul datoriei ºi indicatorii de bonitate înregistreazã o tendinþã de scãdere faþã de nivelurile anterioare, atunci scadenþele creditelor se stabilesc la intervale mai mici de timp (90 de zile).

În cazul creditelor pentru finanþarea cheltuielilor ºi stocurilor temporare, scadenþele se stabilesc în funcþie de termenele de valorificare a stocurilor respective, fãrã a se depãºi 12 luni de la acordare. Prin valorificare se înºelege trecerea stocurilor, cheltuielilor ºi a celorlalate active dintr-un stadiu în altul al ciclului de exploatare, corelatã cu încasarea produselor. Acest tip de credite se scadenþeazã la rambursare, dar nu mai târziu de începerea sezonului urmãtor de producþie.

Creditele de trezorerie pentru produsele cu ciclu da fabricaþie lung se scadenþeazã la rambursare în funcþie de durata cicclului tehnologic de execuþie, de la lansarea în fabricaþie pânã la obþinerea produselor finite ºi încasarea contravalorii acsetora. Pentru aceastã categorie de credite termenul de rambursare poate depãºi prin excepþie 12 luni de la acordare.

Creditele pentru prefinanþarea exporturilor presupun, de regulã, ciclul de aprovizionare - producþie ºi, prin urmare, termenul de rambursare este stabilit la încheierea fazei de producþie ºi obþinerea produselor finite, fãrã a depãºi 12 luni de la acordare. În cazul în care creditele vizeazã întregul ciclu de aprovizionare, producþie, desfacere, încasare, acestea se pot scadenþa la rambursare în funcþie de termenul de încasare a produselor finite destinate exportului. În situaþia creditelor ce vizeazã exportul produselor garantate cu creanþe asupra strãinãtãþii, termenul de rambursare se stabileºte în funcþie de termenele de livrare ºi încasare prevãzute în contractele externe.

Pentru creditul de scont, termenul de rambursare este stabilit în funcþie de scadenþa titlului scontat, fãrã a se depãºi 365 de zile de la acordare.

Creditele de factoring se scadenþeazã la rambursare eºalonat în funcþie de termenul de încasare a facturilor prezentate ºi acceptate la creditare, fãrã a se depãºi 180 de zile de la emitere.

Creditele pentru facilitãþi de cont se scadenþeazã la rambursare în funcþie de eliminarea cauzelor care au determinat apelul la acest tip de credite, fãrã a se depãºi 30 de zile calendaristice de la acordare, iar creditele overdraft (credite pe descoperit de cont), dupã cel mult 7 zile calendaristice de la acordare.

Termenul de rambursare a unui credit poate fi amânat prin modificarea scadenþei intermediare la o datã viitoare faþã de cea stabilitã iniþial, fãrã a depãºi termenul maxim de acordare a creditului respectiv. La cererea clienþilor sãi banca poate rescadenþa creditele, în sensul amânãrii sau prelungirii termenului de rambursare acestora, prin una din urmãtoarele modalitãþi[17]:

· &nb 444l1110e sp; amânarea o singurã datã a unei scadenþe intermediare în interiorul termenului iniþial maxim aprobat;

· &nb 444l1110e sp; amânarea a cel mult douã ori a aceleiaºi rate intermediare în interiorul termenului maxim aprobat;

· &nb 444l1110e sp; prelungirea o singurã datã a termenului de rambursare a ratei finale peste termenul iniþial aprobat cu încadrarea în termenul maxim de creditare aprobat.

Rescadenþarea creditelor se efectueazã de bancã, la cererea scrisã a clienþilor sãi beneficiari de credite, adresatã înainte de expirarea scadenþei ratei pentru care se solicitã amânarea.

În cazul în care împrumutatul se confruntã cu dificultãþi majore în rambursarea ratelor de credit ºi a dobânzilor aferente acestora, la solicitarea clientului banca va analiza situaþia economico-financiarã a acestuia ºi va putea propune reeºalonarea la platã a întregului credit.

Prin reeºalonare se pot prelungi sau amâna toate scadenþele ratelor intermediare ºi finale fãrã a se putea depãºi termenele maxime de creditare, pentru tipul de credit respectiv. Procedura de reeºalonare a unui credit poate sã opereze numai dupã epuizarea tuturor facilitãþilor oferite de rescadenþare[18].

Reeºalonarea este admisã doar o singurã datã iar în cadrul acesteia nu se admit rescadenþãri.

Cererile de reeºalonare a creditelor se depun la bancã de cãtre împrumutaþi înainte de expirarea scadenþei finale a creditului respectiv. Pentru creditele reeºalonate banca percepe o dobândã majoratã faþã de dobânda de bazã curentã. În urma reeºalonãrii, noile scadenþe ºi costurile aferente sunt înscrise într-un act adiþional la contractul de credite.

În cazul în care ratele de credit ºi dobânzile aferente nu au fost recuperate de cãtre bancã, aceasta va analiza situaþia economico-financiarã a agentului economic ºi de comun acord cu acesta va declanºa procedura de reeºalonare a creditelor.

Pentru creditele restante, banca percepe dobânzi penalizatoare diferenþiate în funcþie de vechimea creditelor restante. Între încasarea ratelor de credite la scadenþe ºi a dobânzilor aferente la termenele stabilite, prioritate are încasarea dobânzilor. Astfel, ordinea încasãrii creanþelor cuvenite bãncii este urmãtoarea: comisioane ºi taxe bancare, dobânzi îndoielnice, dobânzi restante, creanþe ataºate creditelor îndoielnice, creanþe ataºate creditelor restante, credite îndoielnice, credite restante, creanþe ataºate creditelor curente, credite curente.

Recuperarea creanþelor bãncii evidenþiate în conturi în afara bilanþului se efectueazã cu prioritate faþã de cele din activul bilanþului, în urmãtoarea ordine[19]:

· &nb 444l1110e sp; creanþe ataºate creditelor sau dobânzilor scoase în afara bilanþului;

· &nb 444l1110e sp; dobânzi scoase în afara bilanþului;

· &nb 444l1110e sp; credite scoase în afara bilanþului.

În situaþia în care banca îºi epuizeazã toate posibilitãþile de recuperare a creanþelor unui agent economic, aceasta va proceda la comunicarea incapacitãþii de platã a clientului în vederea executãrii silitã .

CAP II: FUNDAMENTAREA DECIZIEI DE CREDITARE BANCARÃ

II.1. Analiza economico-financiarã agenþilor economici

Decizia bancarã de acordare a unui credit se bazeazã pe capacitatea de rambursare actualã ºi viitoare a agenþilor economici care solicitã credite. Astfel se impune cunoaºterea ºi evaluarea situaþiei economico-financiare prezente ºi de perspectivã a clienþilor, precum ºi aprecierea riscului bancar în activitatea de creditare. Bãncile trebuie sã-ºi asigure o bazã de informaþii asupra fiecãrui client, pe care sã o actualizeze periodic.

În vederea acordãrii de credite, banca trebuie sã facã investigaþii pentru cunoaºterea clienþilor sãi, urmãrind în special urmãtoarele aspecte[20]:

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; capacitatea managerialã: experienþa în domeniu ºi existenþa a cel puþin unei persoane calificate pe probleme financiar-contabile;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; relaþiile ºi reputaþia pe piaþã: se verificã modul în care clientul îºi respectã obligaþiile faþã de terþi ºi se evalueazã produsele/serviciile acestuia prezente pe piaþã;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; rezultatele financiare: se analizeazã bilanþul contabil, contul de profit ºi pierdere, fluxul de încasãri ºi plãþi;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; fiºa clientului.

Principalele surse de informaþii ale bãncii sunt:

a) informaþii obþinute de la clienþi din: cererea de deschidere a contului ºi cererea de credite; din contractul de societate ºi statututul societãþii; din bilanþurile contabile, contul de profit ºi pierdere, raportãrile periodice, balanþele de verificare ºi din alte situaþii financiare.

b)informaþii din evidenþele bãncii privind: volumul total de credite aprobat ºi acordat, pe categorii de credite ºi durate de rambursare; volumul de încasãri ºi plãþi; incidente apãrute în derularea operaþiunilor de plãþi fãrã numerar, a operaþiunilor de creditare, precum ºi volumul ºi frecvenþa acestora; serviciul datoriei.

c) informaþii din surse externe, care pot fi obþinute de la: Banca Naþionalã a României, Centrala Riscurilor Bancare, Centrala Incidentelor de Plãþi, Registrul Comerþului, alte bãnci ºi organisme care au relaþii cu clienþii, judecãtoriile, primãriile locale etc.

Pentru fundamentarea deciziei de creditare, în analiza ºi evaluarea agentului economic, se urãreºte: analiza economico-financiarã a activitãþii ºi analiza laturilor nefinanciare.

Prin analiza economico-financiarã a activitãþii clientului se urmãreºte stabilirea unui diagnostic al situaþiei economice, respectiv dacã societatea se confruntã cu dificultãþi pe plan financiar sau dacã are o situaþie financiarã bunã. Analiza economico-financiarã se bazeazã pe documentele de sintezã ale contabilitãþii, pe analiza fluxului de fonduri, pe analiza fluxului de lichiditãþi. Analiza economico-financiarã a activitãþii agenþilor economici conþine:

a) &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; analiza bilanþului, care presupune examinarea bilanþurilor financiare ºi a situaþiilor financiare pe trei perioade anterioare, respectiv ultimii doi ani consecutivi încheiaþi (bilanþuri) ºi ultima situaþie contabilã periodicã (balanþa de verificare). Bilanþurile societãþilor comerciale sunt supuse auditãrii ºi certificãrii de cãtre societãþi comerciale de expertizã contabilã.

De asemenea, analiza bilanþului presupune analiza imobilizãrilor corporale ºi necorporale, respectiv a surselor de acoperire a acestora; analiza decontãrilor, datoriilor ºi obligaþiilor faþã de terþi; analiza costurilor în vederea dimensionãrii corecte a volumului de credite pentru activele circulante care fac obiectul creditãrii.

b) &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; analiza veniturilor, cheltuielilor ºi contului de profit ºi pierdere, care presupune: analiza rezultatelor activitãþii ºi a profitului obþinut, analiza repartizãrii profitului net, analiza pierderilor înregistrate ºi recuperarea lor.

c) &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; analiza fluxului de fonduri ale perioadei trecute oferã posibilitatea unei mai bune cunoaºteri la nivelul fiecãrei activitãþi a împrumutatului, a modului în care au fost generate fondurile ºi utilizarea acestora, precum ºi impactul asupra disponibilitãþilor bãneºti ale acestuia.

d) &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; analiza fluxului de lichiditãþi pe perioada urmãtoare presupune evaluarea posibilitãþilor clientului de a genera în viitor lichiditãþi ºi capacitatea acestuia de a-ºi onora obligaþiile de platã viitoare.

II.1.1. Analiza bilanþului

Bilanþul reprezintã documentul oficial de gestiune a patrimoniului unui agent economic. De aceea, ofiþerii de credite vor urmãri ca agenþii economici sã respecte regulile privind evaluarea patrimoniului ºi celelalte ºi principiile bancare, dupã cum urmeazã:

a) principiul prudenþei. Potrivit acestui principiu este interzizã supraevaluarea elementelor de activ ºi a veniturilor ºi subevaluarea elementelor de pasiv ºi a cheltuielilor.

Acest principiu are ca scop evitarea riscurilor de transfer în viitor a incertitudinilor prezente. La acest principiu existã derogãri cu privire la operaþiunile de piaþã, atunci când sunt evaluate la preþul pieþei, astfel: luarea în considerare a rezultatelor nerealizate pe titlurile de tranzacþie, luarea în considerare a rezultatelor potenþiale vizând instrumentele financiare la termen, înregistrarea la preþul de piaþã a operaþiunilor în devize.

b) principiul permanenþei metodelor duce la continuitatea aplicãrii regulilor ºi normelor privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate ºi prezentarea elementelor patrimoniale ºi a rezultatelor. Schimbarea metodei trebuie menþionatã în raportul de gestiune ºi în raportul cenzorilor.

c) principiul continuitãþii activitãþii, pe baza cãruia agentul economic îºi continuã în mod normal funcþionarea activitãþii, fãrã a intra în stare de lichidare sau de reducere a activitãþii.

d) principiul independenþei exerciþiului presupune delimitarea în timp a veniturilor ºi cheltuielilor aferente activitãþii. Rezultatul exerciþiului trebuie sã cuprindã toate veniturile ºi cheltuielile din acest exerciþiu pe mãsurã ce sunt angajate, ºi nu pe bazã de încasãri ºi plãþi.

e) principiul intagibilitãþii bilanþului, potrivit cãruia bilanþul de deschidere a unui exerciþiu trebuie sã corespundã cu bilanþul de închidere a exerciþiului precedent. Pe baza acestui principiu se interzice înregistrarea directã a veniturilor sau a cheltuielilor în conturile de capitalurii proprii.

f) principiul necompensãrii, potrivit cãruia elementele de activ ºi de pasiv trebuie evaluate ºi înregistrate separat, nefiind admisã compensarea între posturile de activ ºi cele de pasiv ale bilanþului, precum ºi a veniturilor ºi cheltuielilor din contul de rezultate.

g) principiul costului istoric (nominalismului), pe baza cãruia costul istoric la care un activ sau un pasiv a intrat în patrimoniu ºi a fost înregistrat în contabilitate trebuie menþinut.

h) principiul regularitãþii, sinceritãþii ºi imaginii fidele presupune furnizarea de informaþii clare, precise ºi complete asupra patrimoniului, situaþiei financiare, rezultatului financiar.

i) principiul pragului de importanþã semnificativã, potrivit cãruia toate informaþiile de importanþã semnificativã trebuie sã figureze în documentele comunicate terþilor, pe când documentele nesemnificative pot fi omise.

În cadrul acestei analize interne ofiþerii de credite urmãresc corelaþiile dintre elementele de activ ºi cele de pasiv. Elementele de activ ºi pasiv sunt structurate pe trei niveluri:

Tabel nr. II.1. - Prezentarea structurii bilanþului

Nivelul	ACTIV	PASIV
I	Active imobilizate	Pasive pe termen lung
II	Active realizabile	Datorii curente cu scadenþa mai micã de un an
III	Trezoreria pozitivã	Trezoreria negativã

Activele imobilizate cuprind imobilizãrile necorporale, corporale ºi financiare ºi creanþele comerciale cu scadenþa mai mare de un an. Activele realizabile sunt formate din stocuri, creanþe de maximum un an, conturile de regularizare ºi asimilate ºi primele privind rambursarea obligaþiunilor. Trezoreria pozitivã cuprinde titlurile de plasament disponibilitãþi, active existente sub formã de lichiditãþi sau care pot fi transformate rapid în lichiditãþi.

Pasivele pe termen lung cuprind sursele de finanþare cu caracter permanent sau de lungã duratã: capitaluri proprii în sens larg, provizioane pentru riscuri ºi cheltuieli ºi datorii cu scadenþa mai mare de un an. Capitalurile proprii în sens larg cuprind elemente de capital propriu-zis, difereneþe din reevaluare, subvenþii pentru investiþii ºi provizioane reglementate. Capitalurile proprii în sens strict sunt determinate prin deducerea din capitalurile proprii în sens larg a diferenþelor din reevaluare, subvenþiilor pentru investiþii ºi provizioanelor reglementate. Capitalurile proprii nete în sens strict se determinã prin diminuarea capitalurilor proprii în sens strict cu acele elemente de activ cu valoare incertã.

Datoriile curente cu scadenþa mai micã de un an sunt formate din partea mai micã de un an a datoriilor nefinanciare cu scadenþã mai mare de un an, datoriile nefinanciare cu scadenþã mai micã de un an, avansurile primite, veniturile înregistrate în avans, diferenþele de conversie pasiv ºi alte datorii.

Trezoreria negativã cuprinde datoriile financiare cu scadenþã mai mare de un an ºi datoriile financiare mai mici de un an.

Datoriile totale cuprind datoriile cu scadenþã mai mare de un an, datoriile curente mai mici de un an ºi trezoreria negativã.

Pe baza datelor din bilanþul contabil se urmãreºte determinarea valoarii reale a activului ºi a patrimoniului agentului economic, stabilirea cât mai corect a mãrimii riscului asumat de agentul economic în comparaþie cu cel al bãncii.

Diferenþa dintre pasivele pe termen lung ºi activele imobilizare reprezintã fondul de rulment. Acesta poate înregistra o valoare pozitivã atunci când pasivele pe termen lung finanþeazã activele imobilizate ºi o parte din activele realizabile, astfel înregistrându-se un excedent al pasivelor pe termen lung faþã de activele imobilizate numit fond de rulment pozitiv. Atunci când activele imobilizate nu sunt acoperite integral de pasivele pe termen lung rezultã un deficit, care se numeºte fond de rulment negativ. Fondul de rulment reprezintã expresia realizãrii echilibrului pe termen lung ºi a contribuþiei acestuia la realizarea echilibrului pe termen scurt.

Mãrimea fondului de rulment este influenþatã de elementele componente ale pasivelor pe termen lung ºi de elementele componente ale activelor imobilizate. Astfel creºterea fondului de rulment este determinatã de sporirea capitalurilor proprii, de majorarea datoriei pe termen mediu ºi lung sau de diminuarea activelor imobilizate. Scãderea fondului de rulment poate fi datoratã de diminuarea capitalurilor proprii, rambursarea datoriilor pe termen mediu ºi lung, creºterea activelor imobilizate.

Raportul dintre activele imobilizate ºi pasivele pe termen lung, respectiv nivelul I al bilanþului, reprezintã partea cea mai stabilã a bilanþului ºi de aceea fondul de rulment are variaþii mici pe perioade scurte de timp.

Nivelul II al bilanþului reprezintã expresia realizãrii echilibrului financiar pe termen scurt ºi se caracterizeazã prin variaþii mai mari decât fondul de rulment, datoritã instabilitãþii activelor realizabile ºi a datoriilor cu scadenþa mai micã de un an. Nivelul II al bilanþului este reflectat de necesarul de fond de rulment, care se determinã ca diferenþã dintre activele realizabile ºi datoriile curente cu scadenþa mai micã de un an.

Necesarul de fond de rulment este pozitiv atunci când activele realizabile sunt superioare datoriilor curente cu scadenþa mai micã de un an. În aceastã situaþie existã o insuficienþã de resurse la acset nivel al bilanþului, care trebuie acoperitã prin excedentul de fond de rulment, dacã existã, sau prin credite bancare pe termen scurt.

Necesarul de fond de rulment este negativ atunci când activele realizabile sunt mai mici decât datoriile curente cu scadenþã mai micã de un an ºi deci existã un surplus de resurse atrase.

Factorii care determinã nivelul necesarului de fond de rulment sunt:

tipul de activitate desfãºuratã deoarece necesarul de fond de rulment va fi cu atât mai mare cu cât ciclul de fabricaþie este mai lung ºi va fi cu atât mai mic cu cât ciclul de fabricaþie este mai scurt.

volumul activitãþii; mãrimea necesarului de fond de rulment este condiþionatã direct de volumul cifrei de afaceri.

sezonabilitatea activitãþii - în întreprinderile sezoniere necesarul de fond de rulment va varia în funcþie de de perioadele cu activitãþi maxime sau minime.

viteza de rotaþie a principalelor elemente care constituie necesarul de fond de rulment, ºi anume rotaþia stocurilor, rotaþia clienþilor ºi rotaþia furnizorilor.

Trezoreria netã se referã la nivelul III al bilanþului ºi reflectã diferenþa dintre fondul de rulment ºi necesarul de fond de rulment. Trezoreria netã poate fi definitã ºi ca diferenþa dintre trezoreria pozitivã ºi trezoreria negativã. Atunci cînd fondul de rulment poate acoperi în totalitate necesarul de finanþat, nu se recurge la credite pe termen scurt, fapt ce indicã o trezorerie netã pozitivã. În situaþia în care fondul de rulment nu poate acoperi decât o parte din necesarul de fond de rulment trezoreria netã este negativã, iar finanþarea activelor realizabile este asiguratã prin credite bancare pe termen scurt.

Trezoreria netã este expresia desfãºurãrii unei activitãþi echilibrate ºi eficiente ºi de aceea trebuie acordatã o atenþie deosebitã corelãrii fondului de rulment cu necesarul de fond de rulment.

Pentru a optimiza situaþia financiarã pot fi avute în vedere urmãtoarele:

mãrirea fondului de rulment, printr-o intervenþie în partea superioarã a bilanþului (Nivelul I) prin: creºterea capitalului prin aport în numerar, practicarea unei politici de majorare a rezervelor, împrumuturi pe termen lung, vânzare de active imobilizate.

micºorarea necesarului de fond de rulment, printr-o intervenþie în partea inferioarã a bilanþului (Nivelul II) prin: accelerarea rotaþiei stocurilor (reducerea stocurilor la un nivel optim corespunzãtor unei anumite cifre, reducerea duratei ciclului de fabricaþie etc.), accelerarea rotaþiei clienþilor (diminuarea amânãrilor de platã ºi urmãrirea riguroasã a încasãrilor), încetinirea rotaþiei furnizorilor (obþinerea unei amânãri de platã mai lungi).

Bilanþul prezintã situaþia financiarã a unui agent economic, respectiv starea activului ºi pasivului corespunzãtoare operaþiunilor deja realizate. Însã anumite operaþii nerealizate, care se înregistreazã in afara bilanþului, pot avea o mare importanþã pentru aprecierea exactitãþii situaþiei financiare. De aceea este necesar sã fie cunoscute ºi acestea prin analiza conturilor în afara bilanþului sau prin solicitarea de informaþii de la celelalte bãnci.

II.1.2. Analiza contului de profit ºi pierdere

Contul de profit ºi pierdere reprezintã documentul prin care se regrupeazã fluxurile reale, financiare ºi excepþionale ale unei societãþi. Cu ajutorul lui se explicã modul de constituire a rezultatului exerciþiului în diferite etape, permiþând astfel desprinderea unor concluzii legate de nivelul performanþelor economice ale activitãþii desfãþurate de o societate într-o anumitã perioadã de gestiune.

Fluxurile economice pot fi grupate în[22]:

a) fluxurile de exploatare sunt acele operaþiuni economice cu caracter specific, obiºnuit ºi repetativ, care se referã la activitatea normalã ºi curentã a societãþii excluzând orice influenþã cu caracter financiar sau excepþional.

Operaþiunile de exploatare permit determinarea rezultatului de exploatare care este un rezultat real deoarece este generat de activitatea propriu-zisã, de bazã a societãþii.

b)fluxurile financiare reprezintã acele operaþiuni economice care se referã la activitatea financiarã ºi care au un caracter obiºnuit, repetitiv ºi specific cuprinznd ºi acele operaþiuni excepþionale cu caracter financiar. Aceste fluxuri permit determinarea rezultatului financiar.

c) fluxurile excepþionale sunt acele operaþiuni economice care nu au o legãturã directã cu obiectul normal de activitate al societãþii. Ele au un caracter nereprezentativ, accindental.

Contul de profit ºi pierdere pune în evidenþã patru nivele astfel:

Tabel nr. II.2. - Structura contului de profit ºi pierdere

Nr. Crt.	Nivelul	Cheltuieli	Venituri
I	Exploatare	Cheltuieli de exploatare	Venituri de exploatare
II	Financiar	Cheltuieli financiare	Venituri financiare
II	Excepþional	Cheltuieli excepþionale	Venituri excepþionale
IV	Global	Impozit pe profit

1. Nivelul de exploatare

În aceastã parte a contului de profit ºi pierdere sunt prezentate date contabile cuantificate în indicatori care permit determinarea performanþei societãþii la nivelul activitãþii de bazã. Aceºti indicatori sunt:

a) &nb 444l1110e sp; marja comericialã reprezintã valoarea nou creatã obþinutã în sfera comerþului en gros ºi en detail, atât de societãþile de profil, cât ºi de alte societãþi care desfãºoarã o astfel de activitate prin magazine proprii de desfacere. Marja comercialã se determinã ca diferenþã dintre vânzãrile de mãrfuri ºi costul mãrfurilor vândute.

b) &nb 444l1110e sp; cifra de afaceri este datã de totalitatea veniturilor obþinute din activitatea de vânzare a produselor, serviciilor ºi mãrfurilor într-o anumitã perioadã de timp. Cifra de afaceri reprezintã volumul de afaceri realizat cu terþe persoane în cadrul activitãþii normale ºi curente a societãþii.

În aprecierea cifrei de afaceri se are în vedere ºi influenþa creºterii preþurilor, astfel cã se impune calculul atât în termeni nominali, cât ºi în termeni reali.

Cifra de afaceri = Vânzãri de mãrfuri + Producþia vândutã.

c) &nb 444l1110e sp; producþia exerciþiului reprezintã valoarea totalã a bunurilor executate ºi serviciilor prestate de o societate într-o anumitã perioadã , vândute sau pãstrate în stoc sau utilizate drept active fixe.

Producþia exerciþiului = Producþia vândutã +/-Producþia stocatã + Producþia imobilizatã

d) producþia exerciþiului + vânzãri de mãrfuri mãsoarã volumul global al activitãþii unei societãþi într-o anumitã perioadã.

Producþia exerciþiului + Vânzãri de mãrfuri = Producþia vândutã +/- Producþia stocatã + Producþia imobilizatã + Vânzãri de mãrfuri.

e) marja industrialã reprezintã valoarea nou creatã, obþinutã din activitatea productivã desfãºuratã de o societate, alta decât cea comercialã, într-o anumitã perioadã de timp.

Marja industrialã = Producþia exerciþiului - (Cheltuieli cu materii prime, materiale, energie + lucrãri ºi servicii executate la terþi)

f) valoarea adãugatã este valoarea nou creatã obþinutã de o societate din întreaga sa activitate, atât din cea productivã, cât ºi din cea de comerþ. Ea reprezintã sursa de constituire a rezultatului de exploatare ºi a rezultatului net al exerciþiului.

Valoarea adãugatã = Marja comercialã + Marja industrialã

Bãncile acordã o importanþã semnificativã acestui indicator, deoarece valoarea adãugatã reprezintã sursa din care se plãteºte creditele contracte, respectiv dobânzile.

g) excedentul brut din exploatare reprezintã rezultatul obþinut de o societate comercialã din exploatare, respectiv din activitãþile sale curente, neinfluenþat de volumul amortizãrilor ºi provizionelor, precum ºi de alte venituri ºi cheltuieli din exploatare. Atunci când valoarea acestui indicator este negativã, el se numeºte insuficienþã brutã a exploatãrii.

Excedentul brut din exploatare (sau Insuficienþã brutã din exploatare) = Valoarea adãugatã + Subvenþii din exploatare - (Impozite ºi vãrsãminte asimilate + Cheltuieli cu personalul).

h) venituri totale din exploatare sunt formate din totalitatea veniturilor unei societãþi înregistrate într-o perioadã.

Venituri totale = Cifra de afaceri +/- Producþia stocatã + Producþia imobilizatã + Subvenþii din exploatare + Alte venituri din exploatare + Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare

i) cheltuieli totale din exploatare sunt constituite din totalitatea cheltuielilor efectuate de o societate într-o anumitã perioadã.

Cheltuieli totale = Cheltuieli materiale + Costul mãrfii vândute + Cheltuieli cu personalul + Alte cheltuieli de exploatare + Cheltuieli cu amortizãri ºi provizioane

j) rezultatul din exploatare este un indicator cu ajutorul cãruia se evalueazã rentabilitatea economicã a unei societãþi din activitatea de exploatare. Atunci când valoarea acestuia este pozitivã se înregistreazã profit din aceastã activitate, iar când rezultatul este negativ se înregistreazã pierdere din activitatea respectivã. Rezultatul din exploatare poate fi calculat în douã moduri:

Rezultatul din exploatare = Venituri totale din exploatare - Cheltuieli totale din exploatare

sau

Rezultatul din exploatare = Excedentul brut din exploatare + (Alte venituri din exploatare + Alte cheltuieli din exploatare) +/- Amortizãri ºi provizioane

2. Nivelul financiar

k) excedentul brut financiar reprezintã rezultatul obþinut de societate din fluxurile financiare neinfluenþat de provizioanele ºi amortizãrile financiare.

Excedentul brut financiar = Venituri financire (mai puþin venituri din exploatare) - Cheltuieli financiare (mai puþin amortizãrile ºi provizioanele)

l) venituri financiare totale reprezintã totalitatea veniturilor obþinute din toate fluxurile generate de acest nivel economic al activitãþii unei societãþi.

m) cheltuielile financiare totale reprezintã acele cheltuieli aferente fluxurilor financiare, respectiv creanþelor imobilizate, titlurilor de plasament, diferenþelor de curs valutar ºi plãþii dobânzilor. Cheltuielile cu dobânzile sunt importante pentru bancã deoarece volumul acestora aratã gradul de risc pe care ºi-l asumã banca.

n) rezultatul financiar mãsoarã rentabilitatea societãþii obþinutã în activitatea sa la nivelul tuturor fluxurilor financiare. Acest indicator poate fi calculat prin douã metode:

Rezultatul financiar = Excedentbrut financiar +/- Amortizãri ºi provizioane financiare

Rezultatul financiar = Venituri financiare totale - Cheltuieli financiare totale

o) excedentul brut curent reprezintã un sold intermediar curent de gestiune care mãsoarã volumul rezultatului obþinut în activitatea curentã fãrã a fi influenþat de alte cheltuieli ºi venituri din exploatare, precum ºi de amortizãri ºi provizioane din exploatare ºi financiare.

Excedent brut curent = Excedent brut din exploatare + Excedent brut financiar

p) rezultatul curent al exerciþiului mãsoarã rentabilitatea unei societãþi în întreaga sa activitate de exploatare ºi financiarã.

Rezultatul curent = Rezultatul din exploatare + Rezultatul financiar

3. Nivelul excepþional

q) excedentul brut excepþional reprezintã un sold intermediar de gestiune care indicã volumul rezultatelor obþinute în activitatea excepþionalã, dar care nu sunt influenþate de amortizãrile ºi provizioanele specifice acestor categorii fluxuri.

Excedentul brut excepþional = Venituri excepþionale (mai puþin cele din provizioane) - Cheltuieli excepþionale (mai puþin amortizãrile ºi provizioanele)

r) veniturile excepþionale totale cuprind acele venituri obþinute la acest nivel al activitãþii economice.

s) cheltuielile excepþionale totale constau în chletuielile efectuate la acest nivel al activitãþii economice.

º) rezultatul excepþional reprezintã rentabilitatea unei societãþi obþinutã la acest nivel de fluxuri economice. Acest indicator poate fi calculat în douã moduri:

Rezultatul excepþional = Excedentul brut excepþional +/- Amortizãri ºi provizioane excepþionale

Rezultatul excepþional = Venituri excepþionale totale - Cheltuieli excepþionale totale

4. &nb 444l1110e sp; Nivelul global

t) excedentul brut total aratã volumul rezultatelor tuturor fluxurilor economice, mai puþin cele corespunzãtoare altor venituri ºi cheltuieli, amortizãrilor ºi provizioanelor.

Excedent brut total = Excedent brut din exploatare + Excedent brut financiar + Excedent brut excepþional

Excedentul Brut total = Excedent brut curent + Excedent brut excepþional

þ) rezultatul înaintea dobânzii ºi impozitului mãsoarã volumul rezultatului obþinut de o societate farã a fi influenþat de cheltuielile cu plata dobânzii ºi cu impozitul pe profit.

Rezultatul înaintea dobânzii ºi a impozitului pe profit = Rezultatul curent + rezultatul excepþional + Cheltuielile cu dobânzile

u) veniturile totale reprezintã veniturile obþinute de o societate din toate fluxurile economice, respectiv de exploatare, financiare ºi excepþionale, într-o anumitã perioadã.

v) cheltuielile totale reprezintã cheltuielile efectuate pentru desfãºurarea întregii activitãþi a unei societãþi într-o anumitã perioadã.

w) rezultatul brut al exerciþiului mãsoarã rezultatul obþinut de o societate în întreaga sa activitate înaintea plãþii impozitului pe profit.

Rezultatul brut = Rezultatul curent al exerciþiului + Rezultatul excepþional

Rezultatul brut = Venituri totale - Cheltuieli totale

x) rezultatul net al exerciþiului mãsoarã rezultatul final al activitãþii unei societãþi dupã plata impozitului pe profit.

Rezultatul net al exerciþiului = Rezultatul brut al exerciþiului - Impozitul pe profit

y) capacitatea de autofinanþare reprezintã surplusul de resurse de finanþare din exploatare pe parcursul unei perioade de gestiune. Mãrimea ei aratã capacitatea realã a unei societãþi de a finanþa creºterea sa economicã din surse proprii.

Capacitatea de autofinanþare se poate calcula în 2 modalitãþi:

§ &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; pornind de la excedentul brut de exploatare la care se adaugã alte venituri din exploatare, veniturile financiare ºi excepþionale (fãrã provizioane) ºi se scad alte cheltuieli din exploatare, financiare ºi excepþionale (mai puþin amortizãrile ºi provizioanele) ºi impozitul pe profit;

§ &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; pornind de la rezultatul net al exerciþiului la care se adaugã suma amortizãrilor ºi provizioanelor.

z) capacitatea de autofinanþare netã reprezintã surplusul de resurse rezultat din activitatea unei societãþi pe parcursul unei perioade, dupã repartizarea dividendelor.

Capacitatea de autofinanþare netã = Capacitatea de autofinanþare - Dividendele

II.1.3. Analiza fluxurilor de fonduri

Analiza fluxurilor de fonduri ale perioadei trecute oferã posibilitatea unei mai bune cunoaºteri la nivelul fiecãrei activitãþi (exploatare, de investiþii, financiarã), a modului în care au fost generate ºi utilizarea acestora, precum ºi impactul miºcãrilor de fonduri asupra disponibilitãþilor bãneºti ale acestuia.

Analiza fluxurilor de lichiditãþi pe perioada urmãtoare urmãreºte sã evalueze ºi prognozeze posibilitãþile agentului economic de a obþine lichiditãþi, precum ºi de capacitatea sa de a-ºi onora obligaþiile de platã viitoare.

Calcularea, estimarea ºi analiza fluxului de lichiditãþi se realizezã, potrivit normelor bancare, tinând cont de urmãtoarele[23]:

§ &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; fluxul de lichiditãþi progozat va include toare veniturile ce se vor încasa ºi plãþile ce se vor efectua în perioada de prognozã;

§ &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; încasãrile ºi plãþile se iau în calcul pentru luna în care existã perspectivã cã vor fi încasate sau plãtite efectiv;

§ &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; valoarea oricãrei prognoze este determinatã de modul de fundamentare a ipotezelor prezentate;

§ &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; din necesarul de lichiditãþi se vor deduce produsele finite fãrã desfacere asiguratã ºi clienþii incerþi.

În cadrul analizei economico-financiarã a activitãþii societãþii, banca urmãreºte existenþa capacitãþii de rambursare a acesteia pe întreaga perioadã de creditare.

II.2. Analiza aspectelor nefinanciare ale agenþilor economici

În evaluarea poziþiei agenþilor economici, bãncile acordã atenþie ºi analizei nefinanciare. Analiza aspectelor nefinanciare vizeazã credibilitatea agenþilor economici marcatã în primul rând de calitãþile morale ºi profesionale ale managerilor agenþilor economici solicitanþi de credite, ale principalilor asociaþi colaboratori. În al doilea rând, se are în vedere calitatea activitãþii desfãºurate de agenþii economici ºi modul de îndeplinire a obligaþiilor faþã de partenerii de afaceri.

În analiza aspectelor nefinanciare se va þine cont de o serie de factori specifici: interni ºi externi. Factorii interni se structureazã astfel:[24]

§ &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; managementul, care se referã la: pregãtirea profesionalã, structura de conducere a agentului economic, modul de asigurare a succesiunii manageriale, gradul de participare a managerilor la capitalul societãþii, capacitatea de a se achita de datorii, moralitatea membrilor conducerii, calitatea sistemului informaþional;

§ &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; activitatea agentului economic.

Factorii externi cei mai importanþi sunt:

§ &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; caracteristicile domeniului de activitate: nivelul profitabilitãþii, concurenþa, cheltuielile de capital;

§ &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; politica economicã generalã a clientului ºi strategiile viitoare;

§ &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; impactul cadrului legislativ asupra societãþii, incidenþa factorilor macroeconomici;

§ &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; evoluþia livrãrilor de produse pe piaþa internã ºi externã, relaþiile cu furnizorii de materii prime ºi materiale.

Analiza aspectelor nefinanciare se efectueaza de cãtre bancã atât în cazul noilor clienþi cât ºi pentru cei care beneficiazã deja de credite.

II.3. Indicatorii de analizã a bonitãþii agenþilor economici

Pe baza rezultatelor analizei bilanþului contabil ºi a contului de profit ºi pierdere, banca analizeazã situaþia bonitãþii clienþilor pe baza unui sistem de indicatori de structurã ºi performanþã. Bonitatea clientului exprimã capacitatea acestuia de a-ºi achita obligaþiile care urmeazã sã ºi le asume prin contractul de credite.

Indicatorii de analizã a bonitãþii clienþilor, care solicitã credite, pot fi structuraþi astfel: indicatori de nivel ºi structurã, indicatori de performanþã ºi indicatori ai riscului financiar.

A. &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; În cadrul indicatorilor de nivel ºi de structurã sunt incluºi:

Cifra de afaceri reprezintã veniturile realizate de agentul economic la sfârºitul perioadei (lunã, trimestru, an). Pentru un agent economic viabil, cu perspective certe de dezvoltare, evoluþia cifrei de afaceri trebuie sã fie ascedentã, orice declin al cifrei de afaceri constituind un semnal serios pentru bancã.

În aprecierea dinamicii cifrei de afaceri se are în vedere ºi influenþa creºterii preþurilor, aceasta fiind necesarã a se calcula atât în termeni reali, cât ºi în termeni reali. Totodatã, în cadrul analizei cifrei de afaceri se urmãreºte evoluþia producþiei fizice la principalele produse.

2 &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; Capitaluri proprii

În cadrul acestui indicator se acordã o deosebitã atenþie analizei capitalurilor proprii în sens larg ºi a capitalurilor proprii nete în sens strict. Asrfel, se acordã atenþie determinãrii stocurilor, cheltuielilor ºi a altor active incerte care diminueazã valoarea capitalurilor proprii.

3. Rezultatul exerciþiului (profit/pierdere), în mãrime absolutã reprezintã indicatorul sintetic care caracterizeazã eficienþa activitãþii desfãºurate, aceasta influenþând direct capitalurile proprii în sensul majorãrii lor cu profitul ºi al diminuãrii cu pierderera.

De obicei, banca nu poate intra în afaceri cu agenþii economici care nu reuºesc sã-ºi recupereze cheltuielile din veniturile realizate ºi deci înregistreazã pierderi, iar afacerile cu agenþii economici cu un profit mic se vor face cu mare prudenþã.

4. Fondul de rulment reprezintã diferenþa dintre pasivele pe termen lung ºi activele imobilizate. În cazul unei bune gestiuni financiare activele imobilizate trebuie sã fie acoperite integral cu pasivele pe termen lung, ºi deci fondul de rulment trebuie sã fie pozitiv. În cazul agenþilor economici cu fond de rulment negativ se urmãreºte preocuparea acestora pentru echilibrarea lor prin sporirea capitalurilor proprii, a rezervelor ºi a altor fonduri din profitul realizat, obþinerea de subvenþii, evitându-se astfel acoperirea cu credite pe termen scurt a surplusului de active imoibilizate.

5. Necesarul de fond de rulment reprezintã diferenþa între activele realizabile ºi datoriile curente mai mici de un an.

6. Trezoreria netã reprezintã diferenþa fondul de rulment ºi necesarul de fond de rulment. Dacã trezoreria netã este pozitivã, atunci societatea dispune de lichiditãþi care îi permit rambursarea datoriilor pe termen scurt ºi efectuarea de plasamente pe piaþa financiarã. O trezorerie netã negativã înseamnã cã societatea este dependentã de resursele financiare externe, în primul rând de creditele bancare.

7. Lichiditatea exprimã capacitatea agentului economic de a face faþã datoriilor sale pe termen scurt prin transformarea rapidã a activelor circulante în disponibilitãþi. Ratele de lichiditate cuprind: rata lichiditãþii generale, rata lichiditãþii reduse ºi rata lichiditãþii imediate.

Rata lichiditãþii curente se calculeazã ca raport între activele circulante (din care se scad stocurile nevalorificabile ºi clienþii incerþi) ºi datoriile pe termen scurt :

Rata lichiditãþiiimediate aratã capacitatea agentului economic de a-ºi onora datoriile pe termen scurt pe seama disponibilitãþilor:

Agentul economic are o lichiditate bunã dacã valoarea acestui indicator este mai mare decât 1. Modelul de interpretare a lichiditãþii se face astfel[26]:

Tabelul nr. II.3. - Interpretarea valorilor lichiditãþii

Valoarea lichiditãþii	Interpretare
L<100%	Lichiditate necorespunzãtoare
100% < L ≤ 120%	Lichiditate satisfãcãtoare
120% < L ≤ 150%	Lichiditate bunã
L > 150%	Lichiditate foarte bunã

8. Solvabilitatea aratã capacitatea unei societãþi de face faþã obligaþiilor totale prin valorificarea tuturor activelor sale. Un agent economic este solvabil atunci când suma activelor investite în mijloace fixe, active circulante, creanþe certe, resurse bãneºti etc. este mai mare sau cel puþin egalã cu totalul pasivelor reprezentând obligaþiile faþã de partenerii de contracte, salariaþi, bugetul public naþional, bancã .

Activele cu valoare incertã sunt: imobilizãrile necorporale, decontãri din operaþiuni în curs de clarificare, clienþi incerþi, prime privind rambursarea obligaþiunilor, stocuri nevalorificabile.

Se urmãreºte ca pe total valoarea indicatorului sã fie supraunitarã, iar în structurã, acea parte din activ reprezentatã de imobilizãrile corporale sã fie acoperitã cu surse proprii, ºi ponderea tuturor datoriilor sã nu depãºeascã 50% din totalul activului.

9. Gradul de îndatorare se exprimã prin raportul dintre datorii ºi capitalurile proprii. Se poate calcula:

Interpertarea valorilor acestui indicator este urmãtoarea:

Tabel nr. II.4. - Interpretarea valorilor gradului de îndatorare

Gradul de indatorare generalã	Gradul de îndatorare financiarã	Interpretare
<60%	<30%	Bun
		Satisfãcãtor
>100%	>70%	Necorespunzãtor

10. Viteza de rotaþie a activelor circulante este un indicator calitativ care caracterizeazã gradul de eficienþã a utilizãrii activelor circulante. Acest indicator aratã numãrul de cicluri efectuate de activele circulante în decursul unei perioade ºi se determinã atfel:

Viteza de rotaþie = Cifra de afaceri/Active circulante

Cu cât numãrul de rotaþii efectuate în decursul unei perioade este mai mare, cu atât activele circulante au fost folosite mai eficient. Pentru a avea o imagine clarã asupra acestui indicator, el trebuie analizat în evoluþie ºi în comparaþie cu nivelul înregistrat de alte societãþi cu profil similar. Viteza de rotaþie poate fi calculatã ºi pentru principalele elemente care constituie necesarul de fond de rulment, astfel:

a) &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; Rotaþia stocurilor de materii prime se poate determina prin douã metode:

§ &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; numãrul de cicluri efectuate de stocuri în decursul unei perioade ºi se exprimã printr-un numãr de rotaþii:

Atunci când costul aprovizionãrilor nu poate fi determinat, se determinã stocul mediu astfel:

§ &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; durata medie de staþionare a stocurilor, care se exprimã în zile:

b) &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; Rotaþia clienþilor se exprimã în zile ºi reprezintã amânarea medie a plãþii acordatã clienþilor. Se determinã astfel:

Mãrfurile livrate ºi neîncasate reprezintã valoarea creditelor comerciale acordate clienþilor ºi acest indicator aratã durata medie a acestor credite. Durata creditului comercial acordat clienþilor depinde de natura activitãþii, de forþa financiarã a societãþii creditoare, de raporturile acesteia cu clienþii sãi.

În spiritul unei bune gestionãri a societãþii, conducerea acesteia trebuie sã urmãreascã reducerea amânãrilor de platã acordate clienþilor, fãrã a fi afectate pieþele de desfacere.

c) &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; Rotaþia furnizorilor este exprimatã în zile ºi reflectã amânarea medie a plãþii cãtre furnizori. Se determinã astfel:

Atunci când costul aprovizionãrilor este dificil de determinat, se foloseºte cifra de afaceri. Valoarea furnizorilor neplãtiþi reprezintã mãrimea creditelor comerciale obþinute. Prelungirea duratei creditelor obþinute de la furnizori sporeºte volumul surselor atrase de care societatea are nevoie pentru finanþarea activelor sale circulante. Aceste surse nu sunt gratuite ºi societatea trebuie sã aleagã între costul creditelor-furnizori ºi costul creditelor bancare.

B. &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; Indicatorii de performanþã reflectã situaþia economico-financiarã a societãþii, determinatã pe baza datelor din contul de profit ºi pierdere. Pentru o apreciere cât mai corectã a situaþiei economico-financiare a unui agent economic este necesar ca interpretarea acestor indicatori sã se facã în evoluþie pe mai multe perioade ºi în comparaþie cu alte societãþi din aceeaºi ramurã.

Principalii indicatori de apreciere a performanþelor ecomomico-financiarã ale unui agent economic sunt:

1. Rata valorii adãugate (RVA) exprimã ponderea valorii nou create de cãtre împrumutat în totalul activitãþii sale.

sau

Cu cât valoarea acestui indicator este mai mare ºi în creºtere de la o perioadã la alta, cu atât existã premise favorabile desfãºurãrii unei activitãþi rentabile.

2. Rentabilitatea exprimã capacitatea societãþii de a obþine profit din activitatea proprie. Rentabilitatea se exprimã ºi se calculeazã sub mai multe forme dupã cum urmeazã:

a. &nb 444l1110e sp; Rentabilitatea economicã (RE) exprimã capacitatea unui agent economic de a obþine profit din întreaga sa activitate. Rentabilitatea economicã poate fi calculatã astfel:

Cu cât valoarea acestor indicatori este mai mare, cu atât rentabilitatea este mai bunã.

b. &nb 444l1110e sp; Rentabilitatea financiarã (RF) exprimã capacitatea societãþii de a obþine profit pe seama capitalurilor proprii angajate în activitatea sa. Indicatorii care reflectã rentabilitatea capitalului sunt:

c. &nb 444l1110e sp; Rentabilitatea de exploatare exprimã capacitatea unei societãþi de a obþine profit din activitatea propriu-zisã, înaintea oricãror influenþe ale elementelor financiare ºi excepþionale. Rentabilitatea poate fi brutã sau netã ºi se determinã astfel:

3. Politica de dividende exprimã politica societãþii de repartizare ºi utilizare a profitului ºi poate fi reflectatã de urmãtorul indicator:

Cu cât valoarea acestui indicator este mai mare, cu atât acþionarii au beneficiat de o pondere mai mare de dividende din totalul profitului obþinut.

C. &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; Indicatori ai riscului financiar

Riscul financiar apare în momentul în care societatea apeleazã la credite pentru finanþarea activitãþii sale. Riscul financiar este legat de structura financiarã a întreprinderii ºi este cu atât mai ridicat cu cât întreprinderea este mai îndatoratã.

Condiþia fundamentalã ca o firmã sã-ºi sporeascã rentabilitatea finaciarã în condiþiile apelãrii la împrumuturi, este ca rentabilitatea economicã sã fie superioarã ratei dobânzii. În cazul în care rentabilitatea economicã este inferioarã ratei dobânzii se înregistreazã o scãdere a rentabilitãþii financiare datoritã diminuãrii profitului.

Aceºti indicatori au o importanþã deosebitã pentru bancã deoarece ei furnizeazã informaþii în legãturã cu posibilitãþile societãþii de a rambursa creditul ºi de a plãti dobnzile aferente. Se pot calcula urmãtorii indicatori:

1. &nb 444l1110e sp; Acoperirea dobânzii aratã capacitatea societãþii de a plãti dobânda la creditele angajate. Se calculeazã astfel:

Dacã nivelul acestui indicator este mai mare de 3 atunci rezultã cã societatea are capacitatea corespunzãtoare de a achita dobânda.

2. &nb 444l1110e sp; Alþi indicatori de apreciere a riscului financiar:

· &nb 444l1110e sp; Ponderea datoriilor financiare totale în cadrul excedentului brut curent. Cu cât valoarea acestui indicator este mai micã, cu atât rambursarea datoriilor se va face rapid.

· &nb 444l1110e sp; Rata de prelevare a cheltuielilor financiare (Rpcf) reflectã capacitatea agentului economic de a plãti dobânzile. Se determinã astfel:

sau

Cu cât valoarea acestor indicatori este mai micã, cu atât plata dobânzii este mai sigurã. Dacã acest indicator înregistreazã o valoare mai mare de 0.6, societatea se confruntã cu dificultãþi de gestiune financiarã riscând sã intre în stare de faliment.

Aceºti indicatori mãsoarã capacitatea clientului de a-ºi plãti toate datoriile financiare cu scadenþa mai micã de un an. Cu cât valoarea indicatorilor este mai micã, cu atât rambursarea datoriilor se va face mai rapid.

Acest indicator reflectã ponderea cheltuielilor cu dobânda în cifra de afaceri realizatã de client. Indicatorul este mai bun cu cât este mai redus

Indicatorul caracterizeazã rata dobânzii ºi prezintã informaþii referitoare la natura creditelor angajate ºi la ratele dobânzilor practicate de bãnci la creditele acordate. Dacã acest indicator înregistreazã o valoare mai micã decât rata rentabilitãþii economice a societãþii analizate, îndatorarea favorizeazã finanþarea prin împrumuturi.

II.4. Mãsurarea performanþelor financiare ale agenþilor economici

Performanþa financiarã a unui agent economic reflectã potenþialul economic ºi soliditatea financiarã a acestuia ºi se stabileºte în urma analizãrii unui ansamblu de factori cantitativi (indicatori economico-financiari calculaþi pe baza datelor din situaþiile financiare anuale ºi periodice) ºi calitativi[28].

În urma calculãrii indicatorilor de performanþã financiarã, în funcþie de rezultatul obþinut pentru fiecare indicator, agenþii economici care solicitã credite se încadreazã în una din urmãtoarele categorii de performanþã financiarã:

Tabel nr. II.5. - Categorii de încadrare a clientului pe baza indicatorilor de performanþã financiarã

Indicatorul de performanþã financiarã (%)	Categoriile de performanþã financiarã
Indicatorul de performanþã financiarã (%)	A	B	C	D	E
Gradul de îndatorare					>80
Lichiditatea imediatã	>110				<50
Rentabilitatea financiarã	>10				<1
Solvabilitatea patrimonialã	>50				<20
Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri	>120				<70
Punctaj pentru indicator
Punctaj total

Se observã cã pentru fiecare indicator de performanþã financiarã se acordã un numãr de puncte, în funcþie de încadrarea în limitele stabilite de bancã, iar prin însumarea punctelor aferente indicatorilor evaluaþi se obþine punctajul total. Pe baza punctajului total se face încadrarea agentului economic în una din cele cinci categorii de performanþã financiarã.

Atunci când punctajul obþinut de client se aproprie de limita superioarã sau de limita inferioarã punctajului aferent fiecãrei categorii, acesta se poate majora sau diminua în funcþie de aprecierea generalã a activitãþii clientului, astfel încât categoria creditului respectiv sã fie trecut la categoria de credite superioarã sau inferioarã.

Potrivit normelor bancare, dacã un agent economic înregistreazã pierderi, se calculeazã indicatorii de performanþã financiarã ºi obligatoriu va fi înregistrat la categoria de performanþã E cu punctaj total 0.

Categoria A cuprinde agenþii economici care desfãºoarã o activitate financiarã rentabilã având asigurate toate condiþiile care sã le permitã rambursarea la termen a ratelor scadente, respectiv a dobânzilor aferente, iar pentru perioada urmãtoare se prevede menþinerea performanþei financiare la un nivel ridicat.

Categoria B grupeazã agenþii economici care au o situaþie economico-financiarã bunã în prezent ºi realizeazã indicatorii de bonitate la un nivel superior, dar pentru o perioadã urmãtoare nu sunt perspective privind menþinerea performanþelor financiare la acelaºi nivel, existând probleme de naturã organizatoricã, tehnologicã, de personal sau legate de natura ºi obiectul activitãþii.

Categoria C cuprinde clienþii bãncii care în prezent au o situaþie economico-financiarã satisfãcãtoare, existând totuºi tendinþa de deteriorare a indicatorilor de producþie ºi de eficienþã.

Categoria D grupeazã agenþii economici clienþi ai bãncii care înregistreazã o situaþie economico-financiarã instabilã, cu indicatori de nivel inferiori, oscilând în perioade scurte între o activitate nesatisfãcãtoare ºi una satisfãcãtoare.

Categoria E cuprinde agenþii economici care desfãºoarã o activitate nesatisfãcãtoare, înregistrând pierderi, existând incertitudine cu privire la capacitatea acestora de a rambursa creditele acordate ºi dobânzile aferente.

Analiza serviciului datoriei vizeazã capacitatea agenþilor economici împrumutaþi de a rambursa creditele la scadenþã ºi de a plãti dobânzile datorate la termenele stabilite. Aceastã analizã se determinã cu ajutorul urmãtorilor indicatori:

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; Acoperirea dobânzii se determinã ca raport între rezultatul înaintea plãþii dobânzii ºi a impozitului pe profit ºi cheltuieli cu dobânda. Cu cât acest rezultat este mai mare, cu atât gradul de acoperire al dobânzii este mai ridicat ºi situaþia economico-financiarã a clientului permite plata la termen a dobânzilor datorate.

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; Credite restante, în valori ºi în prezent faþã de totalul creditelor angajate de agentul economic, analizã fãcutã la zi, dar ºi în dinamicã pe o perioadã de 1-3 ani.

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; Plãþi restante totale, din care cãtre furnizori ºi antreprenori, atât în cifre absolute cât ºi în procente faþã de plãþile efective cãtre furnizori de la începutul perioadei analizate.

Trimestrial, unitãþile bancare teritoriale vor efectua analiza calitãþii patrimoniului de credite pe termen scurt angajate de agenþii economici, utilizând tabelul urmãtor[29]:

Tabelul nr. II.6. - Matricea clasificãrii creditelor pe termen scurt

Nr.crt.	Serviciul datoriei Performanþa financiarã a împrumutatului	BUN (Împrumut curent)	SLAB (împrumut restant pânã la 30 de zile)	NECORESPUNZÃTOR (împrumut restant peste 30 de zile)
	Împrumutat categoria A	Credite cu risc minim	Credite în observaþie	Credite substandard
	Împrumutat categoria B	Credite în observaþie	Credite substandard	Credite incerte
	Împrumutat categoria C	Credite substandard	Credite incerte	Credite cu risc major
	Împrumutat categoria D	Credite incerte	Credite cu risc major	Credite cu risc major
	Împrumutat categoria E	Credite cu risc major	Credite cu risc major	Credite cu risc major

Creditele cu risc minim, standard sunt acele plasamente care nu implicã dificultãþi în recuperare ºi riscuri care ar putea afecta administrarea datoriei în maniera convenitã prin contractul de credite la acordarea împrumutului. Aceste credite sunt acordate clienþilor solvabili pentru afaceri bune ºi sigure.

Creditele în observaþie (IO) sunt acele plasamente acordate clienþilor cu rezultate economico-financiare foarte bune, dar care în anumite perioade scurte de timp întâmpinã unele greutãþi în rambursarea ratelor scadenre ºi plata dobânzilor aferente.

Creditele sub standard (SS) reprezintã plasamentele care prezintã riscuri ºi pericliteazã stingerea datoriei, fiind insuficient protejate de valoarea netã a capitalului ºi capacitãþii de platã a beneficiarului de împrumuturi. Aceastã categorie de credite este caracterizatã prin posibilitatea realã ca banca sã preia parþial unele pierderi, dacã deficienþele din activitatea clientului nu sunt corectate pe parcurs.

Creditele incerte (I) sunt acele împrumuturi în cazul cãrora rambursarea sau lichidarea pe baza condiþiilor de contract, valorilor ºi garanþiilor existente, este incertã. Aceste active sunt acelea care sunt protejate într-o micã mãsurã a garanþiei lor.

Creditele cu risc major, creditele pierdere (P) sunt considerate acele plasamente care nu pot fi restituite bãncii.

Concluziile analizei serviciului datoriei pot fi urmãtoarele:

· &nb 444l1110e sp; bunã, atunci când ratele din credite s-au rambursat la scadenþã ºi dobânzile stabilite au fost plãtite la termenele stabilite. În aceastã categorie sunt incluºi agenþii economici la care ponderea creditelor restante în totalul celor angajate este mai micã sau cel mult egalã cu 20%, iar eventualele credite restante ºi dobânzi neplãtite nu sunt mai vechi de 7 zile.

· &nb 444l1110e sp; slabã atunci când ratele ºi dobânzile sunt plãtite cu o întârziere de pânã la 30 de zile;

· &nb 444l1110e sp; necorespunzãtoare, când ratele de credit sau dobânzile datorate nu au fost rambursate sau plãtite pe o perioadã mai mare de 30 de zile calendaristice, indiferent de volumul ºi ponderea lor.

CAP III: STUDIU DE CAZ. ANALIZA ªI EVALUAREA PERFORMANÞELOR ECONOMICO-FINANCIARE ALE S.C. MOLDO- TEX S.A. DE CÃTRE BANCPOST S.A.

S.C. MOLDO - TEX S.A. este o societate pe acþiuni ºi are ca obiect de activitate comercializarea produselor industriale ºi prestãri servicii în domeniul în domeniul aprovizionãrii tehnico-materiale a producãtorilor agricoli particulari ºi a celorlalþi agenþi economici din agriculturã ºi industria alimentarã, precum ºi a altor agenþi economici. Firma are încã de la înfiinþare cont deschis la bancã. Ea este un client constant ºi a beneficit anual de finanþare pentru desfãºurarea activitãþii.

Societatea doreºte sã contracteze un credit pe termen scurt, credit pe afacere, în valoare de 250 milioane lei.

Caracteristicele creditului pe afacere

Beneficiarii acestui tip de credit sunt agenþii economici care se încadreazã în condiþiile cerute de bancã:

Ø &nb 444l1110e sp; sã desfãºoare activitate rentabilã, cel puþin pe ultimele 12 luni;

Ø &nb 444l1110e sp; sã aibã cont curent de încasãri ºi plãþi la Banc Post;

Ø &nb 444l1110e sp; sã nu aibã credite restante sau dobânzi neachitate;

Ø &nb 444l1110e sp; sã aibã capacitatea de a rambursa creditul la scadenþã ºi de a plãti dobânda;

Ø &nb 444l1110e sp; sã prezinte garanþiile ºi asigurarea.

Garanþii colaterale:

Ø &nb 444l1110e sp; depozit bancar;

Ø &nb 444l1110e sp; scrisoare de garanþie bancarã, eliberatã de o bancã agreatã de BancPost;

Ø &nb 444l1110e sp; cambii ºi bilete la ordin;

Ø &nb 444l1110e sp; ipoteca de rang I pe bunuri imobiliare (terenurile intravilane sunt luate în garanþie, dar nu pot constitui mai mult de 30% din totalul garanþiei);

Ø &nb 444l1110e sp; gaj asupra bunurilor mobiliare (maxim 25% din valoarea totalã a garanþiei);

Ø &nb 444l1110e sp; gaj general asupra întregului patrimoniu;

Ø &nb 444l1110e sp; cesiune de creanþã asupra drepturilor de încasat din întreaga activitate a societãþii.

Limita de creditare se acordã în funcþie de capacitatea de rambursare ºi de garanþiile colaterale. Avantajul acestui tip de credit îl constituie posibilitatea finanþãrii afacerii.

III.1. Analiza documentaþiei depuse de S.C. MOLDO - TEX S.A.

Pentru fundamentarea creditului societatea trebuie sã prezinte bãncii:

cererea de credit semnatã de persoanele autorizate;

· &nb 444l1110e sp; bilanþul contabil, raportul de gestiune contul de profit ºi pierdere încheiate în ultimul an;

situaþia patrimoniului;
balanþa de verificare încheiatã pentru ultima lunã, bugetul de venituri ºi cheltuieli;
situaþia prognozatã a plãþilor ºi încasãrilor aferente perioadei de creditare;
situaþia stocurilor ºi cheltuielilor pentru care este acordat creditul;
situaþia contractelor pentru produsele livrate, care constituie obiectul creditului;
situaþia creditelor la alte bãnci ºi copii dupã contractele de credit, dacã este cazul;
studiul de fezabilitate;
planul de afaceri;
documente privind spaþiul în care îºi desfãºoarã activitatea;
garanþiile aduse;
alte documente necesare.

Din cererea de credit depusã, rezultã urmãtoarele:

· &nb 444l1110e sp; Data înfiinþãrii: 15.05.1993

· &nb 444l1110e sp; Reprezentanþii legali: preºedintele ºi vicepreºedintele Consiliului de administraþie, ceea ce denotã seriozitate ºi interes în abordarea relaþiei cu banca.

· &nb 444l1110e sp; Firma are un numãr de 90 de acþionari deponenþi ai capitalului subscris ºi vãrsat ºi un numãr de 105 de angajaþi permanenþi.

· &nb 444l1110e sp; Capitalul social subscris ºi vãrsat: 190,4 milioane lei;

· &nb 444l1110e sp; Profit net în 2003: 4.981.590 mii lei;

· &nb 444l1110e sp; Profit net estimat pentru 2004: 3.580.280.mii lei;

· &nb 444l1110e sp; Durata creditului: 12 luni;

· &nb 444l1110e sp; Garanþii: 2 ipoteci reprezentând sediul central ºi asupra depozitului, a instalaþiilor productive ºi a unui teren în valoare totalã de 960,4 milioane lei, reprezentând 148,4% din valoarea creditului solicitat.

· &nb 444l1110e sp; Date puse la dispoziþia bãncii: situaþia patrimoniului ºi rezultatele financiare, fluxul de disponibilitãþi, bugetul de venituri ºi cheltuieli.

III.2. Analiza activitãþii S.C. MOLDO - TEX S.A.

Creditarea agenþilor economici se efectueazã în baza informaþiilor rezultate atât în urma analizei nonfinanciare cât ºi a activitãþii economico-financiare relizate ºi de perspectiva agentului economic.

Analiza economici-financiarã pune în evidenþã performanþele S.C. Moldo - Tex S.A. în termini de rentabilitate ºi risc, performanþã cu care s-a încheiat exerciþiul anterior ºi cu care va începe altul.

III.2.1. Analiza economico financiarã a bilanþului restructurat

Analiza financiarã pe baza bilanþului evidenþiazã modalitãþile de realizare a echilibrului financiar pe termen scurt ºi pe termen lung. Analiza echilibrului financiar permite aprecierea solvanilitãþii ºi a strategiei de finanþare a societãþii.

Tabel nr. III.1.- Structura indicatorilor calculaþi pe baza bilanþului restructurat

- mii lei -

Indicator	2001	2002	2003
Fond de rulment	28.394.480	69.213.370	78.240.110
Necesarul de fond de rulment	32.209.300	70.860.160	77.181.600
Trezoreria netã	- 3.814.820	- 1.646.790	1.058.510

Din tabelul de mai sus se desprind urmãtoarele concluzii referitoare la indicatorii calculaþi:

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; Fondul de rulment este pozitiv ceea ce înseamnã o situaþie favorabilã pentru societate, respectiv un nivel al capitalurilor permanente suficient de ridicat pentru a permite finanþarea integralã a imobilizãrilor cât ºi asigurarea unei marje de lichiditate excedentarã pentru a face faþã riscurilor pe termen scurt.

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; Necesarul de fond de rulment înregistreazã înregistreazã valori pozitive ºi în creºtere, ceea ce înseamnã cã activele realizabile sunt superioare datoriilor curente.

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; Trezoreria netã înregistreazã în primii doi ani de studiu valori negative, ceea ce înseamnã cã societatea s-a confruntat cu un dezechilibru financiar la încheierea exerciþiului contabil, deficit monetar ce a fost acoperit prin angajarea creditelor pe termen scurt. În anul 2003 trezoreria netã este pozitivã, fapt ce îi conferã societãþii o autonomie financiarã pe termen scurt.

III.2.2. Analiza contului de profit ºi pierdere

Contul de profit ºi pierdere regrupeazã pe o perioadã de gestiune datã, ansamblul fluxurilor economice respective veniturile ºi cheltuielile perioadei de gestiuen rezultate din activitatea de exploatare, financiarã ºi excepþionalã.

Tabelul nr. III.2. - Structura contului de profit ºi pierdere în anul 2003

- mii lei -

Denumire indicator	Valoare
Venituri din exploatare	291.581.330
Venituri financiare	5.154.280
Venituri excepþionale	5.125.390
Cheltuiele de exploatare	269.328.850
Cheltuielie financiare	11.413.200
Cheltuieli excepþionale	12.336.930
Rezultatul brut al exerciþiului	8.782.020
Rezultatul net al exerciþiului	4.981.590

Din analiza contului de profit ºi pierdere se constatã cã societatea desfãºoarã o activitate rentabilã, înregistrând din activitatea de exploatare un rezultat pozitiv de 22.252.480 mii lei.

III.3. Analiza indicatorilor economico-financiari

Pentru a stabili eficienþa activitãþii economico-financiare a S.C. Moldo - Tex S.A. este necesarã calcularea principalilor indicatori economico-financiari. Deºi indicatorii economico-financiari nu pot prognoza viitorul, totuºi analiza acestora în dinamicã în baza datelor din balanþele de verificare ºi împreunã cu informaþiile colaterale pot ajuta procesul de luare a deciziei de creditare.

Conform normelor de creditare Banc Post, în vederea aprecierii performanþei activitãþii economico-financiare a împrumutatului se calculeazã urmãtorii indicatori: lichiditatea curentã, solvabilitatea patrimonialã, marja profitului net, gearing III, gradul de îndatorare.

Tabelul nr. III. 3 - Rezultatele indicatorilor de analizã

Denumirea indicatorului	Valoare indicator
Marja profitului net	2,12%
Lichiditatea curentã	142%
Solvabilitatea patrimonialã	83,05%
Gearing III	2,30%
Gradul de îndatorare	13,84%

Marja profitului net înregistreazã un nivel corespunzãtor, valoarea minimã a acestui indicator fiind 2.

Lichiditatea curentã înregistratã de societate este favorabilã, ceea ce înseamnã existenþa unei suplimentãri de resurse ce îi permite societãþii sã facã faþã incidentelor ce pot sã aparã în miºcarea capitalului circulant sau a unor deteriorãri în valoarea acestuia.

Solvabilitatea patrimonialã exprimã capacitatea societãþii de a-ºi onora plãþile la termenele scadente. Valoarea minimã necesarã este de 0,3, iar peste 0,5 situaþia este consideratã normalã. Dupã cume reiese ºi din tabelul de mai sus, societatea este solvabilã.

Gearing III reprezintã un indicator al structurii de capital care exprimã limita pânã la care societatea este finanþatã din alte surse (împrumuturi pe termen scurt), altele decât fondurile sale proprii.

Gradul de îndatorare exprimã ponderea datoriilor în total pasiv Limita maximã admisã de bancã pentru acest indicator este de 0,7. Societatea înregistreazã un nivel optim al acestui indicator.

Punctajul obþinut de S.C. MOLDO - TEX S.R.L

În urma evaluãrii performanþelor financiare ale clientului pe baza criteriilor economice ºi de organizare prevãzute în "Fiºa de evaluare a performanþelor financiare" se face încadrarea societãþii într-una din cele cinci categorii (A, B, C, D sau E).

Clasificarea creditelor se afce þinând cont de evaluarea performanþelor financiare ale clientului ºi de capacitatea de a-ºi onora datoria la scadenþã, conform Circularei Banc Post S.A.

Astfel, S.C. MOLDO - TEX S.A. obþine urmãtorul punctaj:

Tabel nr. III.4. - Punctajul obþinut de S.C. MOLDO - TEX S.A.

Nr.crt.	Denumire indicator	Rezultat indicator	Punctaj obþinut (puncte)
	Cifra de afaceri	190 mil lei
	Marja profitului net	2,12%
	Lichiditatea curentã	142%
	Solvabilitatea patrimonialã	83,05%
	Gearing III	2,30%
	Gradul de îndatorare	13,84%
	Tipul agentului economic	S.A.
	Obiectul de activitate	producþie
	Vechimea neîntreruptã în activitate	11 ani
	Îndeplinirea obligaþiilor cãtre buget ºi alte taxe	Restanþã în ultimele 4 luni
	Relaþiile clientului cu banca	Mai vechi de 1 un
	TOTAL PUNCTAJ

Punctajul totalizat de societate a fost de 81 de puncte, societatea încadrându-se în categoria B, ceea ce înseamnã cã S.C. MOLDO - TEX SRL are o situaþie economico-financiarã bunã în prezent ºi realizeazã indicatori de bonitate la un nivel superior. Totuºi, pentru o perioadã urmãtoare nu sunt perspective privind menþinerea performanþelor financiare la acelaºi nivel

III.4. Analiza ºi previziunea riscului de creditare al S.C. MOLDO - TEX S.A.

Conform normelor de creditare BANCPOST S.A., analiza ºi evaluarea riscului de creditare se realizeazã pe baza punctajului "Z".

Punctajul "Z" completeazã indicatorii economico-financiari ce stau la baza deciziei în aprobarea sau respingerea cererii de credit ºi se calculeazã astfel:

Z = 1,2 x X1 + 1,4 x X2 + 3,3 x X4 + 1 x X5, unde:

· &nb 444l1110e sp; X1 exprimã flexibilitatea agentului economic;

· &nb 444l1110e sp; X2 aratã mãsura asigurãrii lichiditãþii din interiorul activitãþii desfãºurate de agentul economic;

· &nb 444l1110e sp; X3 exprimã profitabilitatea activitãþii agentului economic;

· &nb 444l1110e sp; X4 exprimã în ce mãsurã datoria totalã este acoperitã din fonduri proprii;

· &nb 444l1110e sp; X5 mãsoarã eficienþa utilizãrii activelor;

Calculul punctajului "Z"

Valoarea punctajului "Z" obþinutã prin însumarea indicatorilor (X1 - X5) ponderaþi conform formulei de calcul permite încadrarea agentului economic într-o anumitã zonã de faliment, dupã cum urmeazã:

· &nb 444l1110e sp; "Z" < decât 1,8 - riscul de faliment este mare;

· &nb 444l1110e sp; 1,8 < "Z" < 3 - activitatea financiarã a agentului economic se gãseºte într-o zonã neutrã ºi nu se pot preciza ºansele de supravieþuire;

· &nb 444l1110e sp; "Z" > 3 - riscul falimentului este mic.

În urma calculului efectuat, S.C. MOLDO - TEX S.A. înregistreaza valoarea 1,82, ceea ce înseamnã cã se încadreazã în a doua zonã de faliment.

Pe baza concluziilor favorabile rezultate din analiza economico-financiarã a activitãþii societãþii, Comitetul de risc poate da aviz favorabil, iar acesta împreunã cu concluziile rezultate din analiza riscului în "rezultatul de analizã ºi evaluare a riscului de creditare" care a întregit dosarul de creditare.Acesta se trimite înapoi ofiþerului de credit responsabil pentru derularea în continuare a procesului de creditare.

Etapa încheierii contractului este etapa finalã în acest proces de creditare, etapã în care societatea va primi împrumutul. Contractul de credit se va întocmi în trei exemplare ºi va fi semnat de persoanele autorizate din partea bãncii ºi din partea societãþii. Un exemplar din contractul de credit se înmâneazã societãþii, iar celelalte douã ramân la bancã De asemenea, contractul de credit va stipula atât condiþiile în care a fost aprobat creditul, cât ºi obligaþile ºi drepturile pãrþilor, a garanþiilor materiale.

Societatea trebuie sã utilizeze creditul conform destinaþiei aprobate, în sumele ºi la termenele stabilite în contract. Banca va urmãri în permanenþã respectarea de cãtre societate a condiþiilor avute în vedere la aprobarea creditului, pentru a se asigura de rambursarea integralã a acestuia ºi la termenel stabilite.

Rambursarea creditului se efectueazã la data scadenþei potrivit graficului de rambursare.

CAP IV: CONCLUZII ªI PROPUNERI

Activitatea de creditare bancarã trebuie sã prezinte interes atât pentru bancã, care are în vedere o sporire a profturilor obþinute din dobânzi, cât ºi pentru agenþii economici ce urmãresc consolidarea afacerilor pe care le desfãºoarã.

Bãncile acþioneazã în vederea identificãrii ºi evaluãrii capacitãþii de platã a clienþilor, respectiv posibilitatea acestora de a genera venituri ºi lichiditãþi ca surse de rambursare a împrumuturilor ºi platã a dobânzilor. Determinarea capacitãþii de platã a debitorilor se realizeazã printr-o analizã economico-financiarã. Astfel, agentul economic care solicitã un credit are obligaþia sã punã la dispoziþia bãncii toate documentele ºi actele din care sã rezulte natura activitãþii desfãºurate, credibilitatea, situaþia patrimonialã, rezultatele economico-financiarã ºi alte aspecte. Pe baza acestora se realizeazã o analizã a potenþialului economic, organizatoric ºi financiar al împrumutului. De asemenea, pe toatã durata creditãrii, clientul are obligaþia sã depunã la dispoziþia bãncii un exemplar din bilanþul contabil, situaþiile contabile periodice ºi orice alte documente solicitate de bancã.

În practica bancarã s-au conturat douã modalitãþi de creditare: creditarea prin contul curent ºi creditarea prin conturi separate de împrumut.

Un alt aspect important al procesului de creditare îl reprezintã concretizarea elementelor esenþiale în acordarea creditelor. Aceastã concretizare reprezintã de fapt, metodologia de creditare ºi cuprinde mai multe etape: etapa preliminarã, etapa depunerii dosarului, etapa analizei documentaþiei depuse, etapa determinãrii indicatorilor de apreciere, etapa aprobãrii creditelor, etapa constituirii garanþiilor, etapa încheierii contractului, etapa urmãririi ºi derulãrii creditului.

Etapa preliminarã presupune o informare-documentare reciprocã, bancã-agent economic în vederea identificãrii necesarului de credit, condiþiile de obþinere a creditului, de rambursare, de cost. Putem spune cã este etapa "primei impresii".

Etapa depunerii dosarului cuprinde în principal douã tipuri de documente: unele de ordin juridic legate de statutul contractului de societate, înregistrat la Registrul Comerþului, autorizaþii specifice funcþionãrii normale, angajarea normalã a creditului, componenta echipei manageriale etc., ºi altele de naturã economicã legate de prezentarea situaþiei economico-financiare a societãþii, balanþa de verificare a lunii precedente solicitãrii creditului, planul de afacere, contracte, comenzi ferme la intern/extern, situaþia obligaþiilor de platã, garanþiile materiale oferite de agentul economic.

Etapa analizei documentaþiei depuse presupune evaluarea cererii de creditare. Acest lucru implicã o analizã a fezabilitãþii planului privind ranbursarea împrumutului, plan prezentat de solicitant ºi asupra posibilitãþilor de atingere a scopurilor pentru care împrumutul a fost cerut. Scopul bãncii este sã obþinã profituri. Dacã este vorba despre un credit pentru un agent economic mare, analiza devine mai complexã ºi trebuie luaþi în considerare ºi alþi factori cum ar fi: evaluarea financiarã ºi managerialã, evaluarea profitului estimat ºi a fluxului de disponibilitãþi, evaluarea riscurilor, garanþiile.

Etapa determinãrii indicatorilor de apreciere presupune analiza bilanþului debitorului. În urma acestei analize se calculeazã o serie de indicatori care reflectã starea economico-financiarã a agentului economic, indicatori ce contribuie la decizia finalã de creditare. Bonitatea clientului exprimã capacitatea acestuia de a-ºi achita obligaþiile care urmeazã sã ºi le asume prin contractul de credite.

Principala funcþie a indicatorilor este redarea dinamicii evoluþiei societãþii de-a lungul timpului. La mãsurarea indicatorilor este necesarã diferenþierea acestora de media pe industrie. De exemplu, problema încadrãrii în funcþie de sfârºitul anului financiar, mãrimea ºi natura afacerilor, finanþarea activelor ºi amplasarea. Prin urmare, dacã se face o comparaþie între indicatorii firmelor a doi clienþi din aceeaºi ramurã industrialã, trebuie urmãritã dinamica indicatorilor.

Din analiza acestor indicatori s-a observat cã aceºtia nu se analizeazã în mod izolat, ci grupaþi ºi intercorelaþi. Astfel, indicatorii de analizã a bonitãþii clienþilor, care solicitã credite, pot fi structuraþi în indicatori de nivel ºi structurã, indicatori de performanþã ºi indicatori ai riscului financiar.

Clasificarea creditelor se afce þinând cont de evaluarea performanþelor financiare ale clientului ºi de capacitatea de a-ºi onora datoria la scadenþã, conform Circularei Banc Post S.A.

Etapa aprobãrii creditelor. În funcþie de nivelul de competenþã, deciziile privind acordarea creditului revin sucursalelor sau centralei bãncii. În cadrul centralei unei bãnci decizia poate fi luatã la nivelul Comitetului de risc ºi credite a Comitetului de Direcþie, Consiliului de Administraþie în cazul unor credite mari.

Etapa constituirii garanþiilor este una din cele mai importante etape în acordarea unui credit. Orice decizie privind creditarea unui client trebuie sã ia în considerare capacitatea prezentã ºi viitoare de a rambursa creditul din surse proprii. Pentru a diminua riscul de nerambursare ºi de a preveni pierderi majore, bãncile solicitã garanþii reale ºi chiar personale societãþilor comerciale la acordarea creditelor precum ºi cesionarea unor efecte de comerþ, sub forma cesiunii de creanþã.

O altã categorie de garanþii, mai puþin utilizatã de bãnci este dreptul de gaj general dobândit automat de creditor la acordarea creditului.

În practicã se mai întâlnesc ºi garanþii asumate de terþe persoane în numele debitorului, caz în care primul preia ºi obligaþia principalã în cazul neexecutãrii contractului de credit.

Contractele de garanþie conferã bãncii un grad mai mare de siguranþã diminuând riscul asumat de bancã la acordarea creditelor. Înainte de acordarea creditului, cât ºi pe toatã perioada creditãrii, bãncile au obligaþia de a verifica existenþa ºi conserva valoarea garanþiilor. Verificarea garanþiilor se efectueazã atât faptic (la faþa locului), cât ºi scriptic pe baza datelor din evidenþele agenþilor economici ºi ale bãncilor.

Etapa încheierii contractului este etapa finalã pe baza cãreia societate va primi împrumutul. Contractul se semneazã de persoanele autorizate atât din bancã cât ºi din partea societãþii. Contractul de credit se întocmeºte în minimum trei exemplare, toate exemplarele fiind originale ºi având aceeaºi putere juridicã

Contractul de credit stipuleazã condiþiile în care a fost aprobat creditul (suma, obiectul, durata, grafic de rambursare, rata dobânzii, comisioane), obligaþiile ºi drepturile pãrþilor ºi garanþiile materiale.

Etapa urmãririi ºi derulãrii creditului.

Existã o serie de motive care relevã importanþa procesului de urmãrire a creditelor. Astfel, aflarea situaþiei la zi a afacerii clientului, precum ºi a posibilitãþii acestuia de a plãti în continuare datoria cãtre bancã, urmãrirea tendinþelor contrare astfel încât sã se poatã lua mãsuri preventive, confirmarea folosirii creditului în scopul acordãrii, infirmarea sau confirmarea informaþiilor date de client, descoperirea practicilor neobiºnuite folosite de client ºi informarea despre activitatea clientului ºi a credibilitãþii lui, asigurarea cã acest client este încã solvabil, sunt motive care aratã cã, pe lângã procesul complex de acordare a creditului, urmãrirea creditelor este o etapã deosebit de importantã ºi absolut necesarã în derularea unui credt.

Concluzia care reiese din aceastã metodologie de creditare este cã de la aprobarea ºi acordarea unui credit bancar ºi pânã la rambursarea integralã a lui ºi a tuturor datoriilor aferente acestuia, scopul activitãþii de creditare este de a menþine pe tot parcursul creditãrii condiþiile iniþiale de la acordare. Aceasta, pentru a se preveni ca un credit iniþial performant sã devinã neperformant, datoritã deteriorãrii situaþiei economico-financiare a împrumutatului.

Un alt obiectiv important ce se desprinde din acest proces de creditare curentã, este cel al riscurilor pe care managerii bancari trebuie sã-i studieze cu atenþie. De aceea, bãncile trebuie sã dezvolte un set de politici pentru a se proteja în faþa riscurilor.

Principalele mãsuri ce ar putea fi luate prevenirea riscurilor pot fi:

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; acordarea creditelor trebuie sã se bazeze pe analiza viabilitãþii ºi realismului afacerii, în vederea identificãrii ºi evaluãrii capacitãþii de platã a clienþilor, respectiv de a genera venituri ºi lichiditãþi ca principalã sursã de rambursare a creditului ºi a dobânzii respective. Determinarea capacitãþii de platã se face prin analiza aspectelor financiare ºi nefinanciare ale agenþilor economici.

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; creditele trebuie sã fie garantate.

Din punctul de vedere al activitãþii bancare, operaþiunile de creditare reprezintã componenta cea mai importantã a operaþiunilor de plasament, atât din punctul de vedere al volumului de muncã, cât ºi al participãrii acestor categorii de operaþiuni la realizarea profitului bãncii. De aceea, bãncile trebuie sã-ºi îmbunãtãþeascã în permanenþã tehnicile ºi strategiile de creditare pe urmãtoarele cãi:

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; informatizarea pe scarã largã ce va duce implicit la simplificarea procedurilor de lucru ºi servirea promptã a clienþilor;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; diversificarea gamei de produse ºi servicii bancare, în mod deosebi a creditelor puse la dispoziþia clienþilor;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; îmbunãtãþirea continuã a managementului la nivelul societãþii bancare;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; susþinerea într-o mãsurã mai mare a întreprinderilor mici ºi miflocii din punc de vedere financiar, renunþându-se la abuzul de garanþii reale în favoarea unui plan de afaceri ºi a previziunilor financiare;

- &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; &nb 444l1110e sp; accentuarea transparenþei bancare, ceea ce va conduce la sporirea încrederii clienþilor în bãnci.

În problema creditelor neperformante trebuie arãtat cã nu mãsurile de eliminare reprezintã succesul activitãþii bancare, ci eliminarea cauzelor generatoare, pentru cã menþinearea acestor cause va conduce automat la apariþia de noi credite neperformante.

Bibliografie

1. &nb 444l1110e sp; Anghel M., Management financiar bancar, Editura Matrix Rom, Bucureºti, 2001

2. &nb 444l1110e sp; Basno C., Dardac N., Gestiune bancarã, note curs, ASE, Bucureºti, 2001

3. &nb 444l1110e sp; Basno C., Dardac N., Management bancar, Editura Economicã, Bucureºti, 2002

4. &nb 444l1110e sp; Basno C., Dardac N., Monedã Credit Bãnci, Editura Didacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti, 1997

5. &nb 444l1110e sp; Basno C., Dardac N., Sisteme de plãþi, compensãri ºi decontãri, Editura Didacticã ºi Pedagogicã, RA, Bucureºti, 2003

6. &nb 444l1110e sp; Boariu A., Creditarea bancarã a activitãþii de exploatare, Editura Sedcom Libris, Iaºi, 2003

7. &nb 444l1110e sp; Brendea C., Dãeanu V. E., Zamfirescu M., Ghiþã M., Riscul ºi performanþa creditului bancar în România, Bucureºti, 2001

8. &nb 444l1110e sp; Cechin-Crista D., Cechin-Crista P., Tehnica operaþiunilor bancare, Editura Dacia Europa Nova, Lugoj, 2001

9. &nb 444l1110e sp; Cerna S., Sistemul monetar ºi politica monetarã, Editura Enciclopedicã, Bucureºti, 1996

Cocriº V., Tehnici ºi operaþiuni bancare, note curs, Iaºi, 2001

Cocriº V., Management bancar, note curs, Iaºi, 2002

Dãnilã N., Berea A., Managementul bancar - fundamente ºi orientãri, Editura Economicã, Bucureºti, 2000

Dãnilã N., Privatizarea bãncilor, Editura Economicã, Bucureºti, 2000

Dedu V., Enciu A., Contabilitate bancarã, Editura Economicã, Bucureºti, 2001

Dimitriu I., Monedã ºi Credit, Editura Graphix, Iaºi, 1994

Gust M., Management bancar, Editura Economicã, Bucureºti, 1999

Ionescu L., Bãncile ºi operaþiunile bancare, Editura Economicã, Bucureºti, 1996

Manolescu Gh., Moneda ºi ipostazele ei, Editura Economicã, Bucureºti, 1997

Mihãescu S., Controlul financiar în bãnci, Editura Sedcom Libris, Iaºi, 2003

Mihai I., Tehnica ºi managementul operaþiunilor bancare, Editura Expert, 2003

Olteanu A., Management bancar, Editura Dareco, Bucureºti, 2003

Petria N., Monedã Credit Bãnci ºi Burse, Editura Alma Mater, Sibiu, 2003

Stanciu N., Monedã ºi Credit, Editura MYB, Craiova, 2002

Stoica M., Gestiune bancarã, Editura Lumina Lex, Bucureºti, 2002

Stoica V., Deaconu P., Bani ºi Credit. Teoriile monetare. Administrarea banilor ºi politica monetarã, Editura Economicã, Bucureºti, 2003

Tudorache D., Ivan V.M., Monedã ºi Credit, Editura Expert, Bucureºti, 2002

Tudorache D.,Ivan V.M., Operaþiuni, tehnici, produse bancare, elemente de asigurãri, Editura Expert, Bucureºti, 2003

Turliuc V., Cocriº V., Monedã ºi Credit, Editura Ankarom, Iaºi, 1997

Turcu I., Operaþiuni ºi contracte bancare - introducere în teoria ºi practica dreptului bancar, editura a III-a, Editura Lumina Lex, Cluj Napoca, 1997

Ungurean P. V. Banking Produse ºi operaþiuni bancare, Editura dacia, Cluj Napoca, 2001

Voinea Gh., Mecanisme ºi tehnici valutare ºi financiare internaþionale, Editura Sedcom Libris, Iaºi, 2003

*** Legea nr. 58/5 martie 1998 privind activitatea bancarã, publicatã în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 121/1998

*** Legea nr. 101/26 mai 1998 privind Statutul Bãncii Naþionale a României, publicatã în Monitorul Oficial, nr. 203/1 iunie 1998

www.bancpost.ro

Nicuºor Stanciu - Monedã ºiCredit, editura MYB, Craiova 2002, pag. 103

Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancarã în România

Marius Gust - Management bancar, Editura Economicã, Bucureºti, 1999, pag.168

Marius Gust - Management bancar, Editura Economicã, Bucureºti, 1999, pag.169

Idem, pag. 172

Maricica Stoica - Gestiune bancarã, Editura Lumina Lex, Bucureºti 2002, pag. 57

Pavel V. Ungurean - Banking. Produse ºi operaþiuni bancare, Editura Dacia, Cluj Napoca 2001, pag. 82

Angela Boariu - Creditarea bancarã a activitãþii de exploatare, Editura Sedcom Libris, Iaºi 2003, pag. 160

Vasile Cocriº - Management bancar, note curs, Iaºi, 2002, pag. 56

Ilie Mihai - Tehnica ºi managementul operaþiunilor bancare, Editura Expert, Bucureºti 2003, pag. 193

Cesar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel - Monedã Credit Bãnci, editura Didacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti, 1997, pag. 205

Sorin V. Mihãescu - Controlul financiar în bãnci, Editura Sedcom Libris, Iaºi, 2003, pag. 179

Sorin V. Mihãescu - Controlul financiar în bãnci, Editura Sedcom Libris, Iaºi, 2003, pag. 177

Vasile Turliuc, Vasile Cocriº - Monedã ºi Credit, Editura Ankarom, Iaºi, 1997, pag. 289

Ilie Mihai - Tehnica ºi managementul operaþiunilor bancare, Editura Expert, Bucureºti, 2003, pag. 202

Voinea M. Gheorghe Mecanisme ºi tehnici valutare ºi financiare internaþionale, Editura Sedcom Libris Iaºi, 2003, pag. 189-190

Ilie Mihai - Tehnica ºi managementul operaþiunilor bancare, Editura Expert, Bucureºti, 2003, pag. 208-209

Vasile Turliuc, Vasile Cocriº - Monedã ºi Credit, Editura Ankarom, Iaºi, 1997, pag. 291

Ilie Mihai Tehnica ºi managementul operaþiunilor bancare, Editura Expert, 2003, pag. 211

Sorin M. Mihãescu - Controlul financiar în bãnci, editura Sedcom Libris, Iaºi 2003, pag. 122

Ilie Mihai - Tehnica ºi managemenul operaþiunilor bancare, Editura Expert, Bucureºti 2003, pag.114

Sorin V. Mihãescu - Controlul financiar în bãnci, Editura Sedcom Libris, Iaºi, 2003, pag. 131

Angela Boariu - Creditarea bancarã a activitãþii de exploatare, Editura Sedcom Libris Iaºi, 2003, pag. 187

Vasile Turliuc, Vasile Cocriº - Monedã ºi credit, Editura Ankarom Iaºi,1997, pag. 294

Angela Boariu - Creditarea bancarã a activitãþii de exploatare, Editura Sedcom Libris, Iaºi, 2003, pag. 193

Sorin M. Mihãescu - Controlul financiar în bãnci, Editura Sedcom Libris, Iaºi, 2003, pag.129

Sorin V. Mihãescu - Controlul financiar în bãnci, Editura Sedcom Libris, Iaºi, 2003, pag. 130

Angela Boariu - Creditarea bancarã a activitãþii de exploatare, Editura sedcom Libris Iaºi, 2003, pag. 200

Vasile Cocriº - Tehnica operaþiunilor bancare, note curs, Iaºi, 2001, pag. 29

Document Info

Accesari: 6884
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul:
in pagina web a site-ului tau.

eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare