Universitatea BANATULUI TIMIsOARA

FACULTATEA DE sTIINtE ECONOMICE

SPECIALIZAREA FINANtE - contabilitate

lUCRARE DE LICENta

Diagnosticul financiar si Evaluarea

S.C. EUROCONSTRUCT S.A.

Timisoara

CUPRINS

1. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII S.C. "EUROCONSTRUCT" S.A. ..   1

1.1. ELEMENTE DE INDENTIFICARE ....................... 1

1.2. MOD DE CONSTITUIRE ........................... 1

1.3. OBIECT DE ACTIVITATE. REALIZĂRI. EVOLUŢIA ACTIVITĂŢII ................ 2

1.4. PREZENTAREA GENERALa A CAPACITĂŢILOR DE PRODUCŢIE ............ 5

1.5. PIAŢA PRODUSELOR sI A SERVICIILOR ....................... 5

2. INSTRUMENTE UTILIZATE ÎN ANALIZA FINACIARĂ ............  7

2.1. BILANŢUL CONTABIL .... .............................  7

2.2. BILANŢUL FINANCIAR ... .......... ..... ......   7

2.3. BILANŢUL FUNCŢIONAL .. .......... ..... ......   8

3. ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE A PATRIMONIULUI .......... 9

3.1. ANALIZA STRUCTURII PASIVULUI .......................... 9

3.1.1. Analiza structurii resurselor financiare pe termen de exigibilitate ......... 9

3.1.2. Analiza structurii resurselor financiare pe surse de provenienta ......... 10

3.2. ANALIZA STRUCTURII ACTIVULUI .................... 15

3.2.1. Analiza ratei activelor imobilizate ..................... 15

3.2.2. Analiza ratei activelor circulante ........................ 15

4. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR ...................  20

4.1. FONDUL DE RULMENT .......... ..... ...... ................ 20

4.1.1. Fondul de rulment net .......................... 20

4.1.2. Fondul de rulment propriu ........................ 22

4.1.3. Fondul de rulment net .......................... 22

4.1.4. Rata finantarii activelor circulante prin fondul de rulment ........... 22

4.1.5. Rata finantarii stocurilor prin fondul de rulment ................ 23

4.2. NECESARUL DE FOND DE RULMENT ..................... 23

4.3. TREZORERIA .......... ..... ...... ....................... 25

4.4. LICHIDITATEA .......... ..... ...... ...................... 25

4.5. SOLIVABILITATEA .......... ..... ...... .....................  27

5. DIAGNOSTICUL GESTIONĂRII FINANCIARE ................ 28

5.1. GESTIUNEA STOCURILOR .......... ..... ...... ...................... 28

5.1.1. Structura stocurilor ............................. 28

5.1.2. Rotatia stocurilor ........................... 28

5.2. GESTIUNEA CLIENŢILOR .......... ..... ...... ........................

5.3. GESTIUNEA FURNIZORILOR .......... ..... ...... ...................... 32

5.4. GESTIUNEA CAPITALURILOR PROPRII .......... ..... ...... .................. 33

6. DIAGNOSTICUL RANDAMENTULUI FINANCIAR ............... 35

6.1. RATA RENTABILITĂŢII COMERCIALE .......... ..... ...... .......... 35

6.2. RATA RENTABILITĂŢII FINANCIARE .......... ..... ...... ...........  36

6.3. RATA RENTABILITĂŢII ECONOMICE .......... ..... ...... ............ 38

6.1. RATA RENTABILITĂŢII RESURSELOR CONSUMATE .......... ..... ...... ......  39

7. RISCUL DE FALIMENT ........................... 40

7.1. MODELUL CONAN-HOLDER .......... ..... ...... ............... 41

7.2. MODELUL ALTMAN .......... ..... ...... ......................  42

8. EVALUAREA ÎNTREPRINDERII ...................... 44

8.1. Valori obtinute prin actualizare 46

8.1.1. Metoda actualizarii profitului .......... ..... ...... 49

8.1.2. Metoda actualizarii cash-flow-ului .......... ..... ...... ........................ 50

8.2. Valori obtinute prin capitalizare 54

8.2.1. Valoarea de randament ............................. 54

8.2.2. Valoarea de rentabilitate .............................. 55

BIBLIOGRAFIE .......... ..... ...... 57

ANEXE

CAP. 1. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII

S.C. "EUROCONSTRUCT" S.A.

1.1. Elemente de identificare

S.C. "EUROCONSTRUCT" S.A. este persoana juridica româna ce îsi desfasoara activitatea pe raza judetului Timis si partial Arad, cu scopul de a realiza lucrari de constructii - montaj, de a aproviziona, produce si desface materiale si prefabricate pentru constructii. Societatea îsi are sediul în Timisoara, str. General Dragalina nr. 27, având subunitati de productie si în municipiul Lugoj, judetul Timis, si în satul Milova, judetul Arad. Societatea este înmatriculata la Camera de Comert si Industrie Timisoara, sub Nr. J35/705/1991 si la Ministerul Economiei si finantelor la Cod fiscal Nr. 18347484. Societatea are contul nr. 251100910902303 deschis la Banca Româna de Dezvoltare, sucursala Timis . Forma juridica a societatii este societate pe actiuni, iar forma de proprietate este privata.

1.2. Mod de constituire. Scurt istoric

S.C. "EUROCONSTRUCT" S.A. Timisoara a fost înfiintata în 1991 prin Hotarârea Guvernului României nr.1334/1990, prin dezmembrarea fostului Trust de Constructii Industriale Timisoara.

În zona de sud-vest a tarii, profund implicata în dezvoltarea acesteia, a functionat una dintre cele mai reprezentative unitati de constructii din zona, Trustul de Constructii Industriale Timisoara. Pentru realizarea investitiilor în zona Banatului, în anul 1966, sunt infiintate 2 importante santiere de constructii- montaj, respectiv santierul nr. 615 Banat al Întreprinderii nr. 6 Constructii Craiova pentru constructii industriale si santierul nr.3 al I.S.C.M. Craiova pentru constructiile de chimie.

santierul nr. 615 Banat devine în 1967 Grupul de santiere Banat.

În 1969, când a luat fiinta Ministerul Constructiilor Industriale, cele doua unitati sunt comasate în cadrul Întreprinderii nr. 13 Constructii Timisoara , care în anul 1971 devine Trustul de Constructii Industriale Timisoara, forma organizatorica sub care functioneaza pâna în anul 1990, fie sub aceasta denumire, fie sub aceea de Trustul de Antrepriza Generala de Constructii Industriale Timisoara.

Trustul de Constructii Industriale Timisoara a realizat cele mai importante investitii din judetele din zona, respectiv Timis, Arad, Caras- Severin si Hunedoara.

Dupa 1989 T.C.I. Timisoara s-a împartit în mai multe societati : Societatea "EURO-CONSTRUCT", Societatea "TRAIAN" , Societatea "ALFA", Societatea "INCONSTRUCT", Societatea "INPROIECT"( proiectare) si Societatea "INVEST" (izolatii, înainte numindu-se B.M.P.I.).

În anul 1990, când societatea s-a înfiintat ca societate pe actiuni, conform Hotarârii Guvernului nr. 1334/ 21.12.1990, capitalul social în valoare de 138 827 mil . lei era detinut integral de catre stat.

La înfiintarea S.C. "EUROCONSTRUCT"S.A., preponderenta era activitatea de contractare a lucrarilor de constructii- montaj si de asigurare a bazei materiale pentru societatile desprinse din vechiul trust, activitate insuficienta pentru nivelul si capacitatea colectivului. Acest lucru, baza tehnico- materiala, ca de altfel si activitatea de marketing desfasurata pentru testarea cerintelor pietei de constructii, au impus reconsiderarea situatiei si reorientarea activitatii catre activitatea de constructii- montaj.

Hotarârea luata s-a dovedit a fi corespunzatoare, societatea devenind cea mai bine situata în zona, realizând lucrari si prestatii a caror cifra de afaceri a crescut în valori comparabile de la circa 300 mil. lei anual la peste 40395 mil. lei în 1998.

În prezent, actiunile societatii sunt detinute, astfel:

INTERFINANCIAR HOLDING LUXEMBURG - 81,23 %

NOVA PRECOMPRESIV ALSUGANA - 12,58 %

Persoane fizice si FPS - 6,19 %

1.3. Obiect de activitate. Realizari. Evolutia activitatii

Obiectul de activitate de baza al societatii este:

a) realizarea si comercializarea de produse pentru constructii

b) executarea lucrarilor de constructii- montaj

Realizeaza de asemenea:

a) aprovizionarea si desfacerea de materiale de constructii

b) servicii de cazare si de cantina pentru constructii

c) proiectarea de lucrari pentru constructii

Societatea "EUROCONSTRUCT" S.A. Timisoara, îsi realizeaza obiectul de activitate prin urmatoarele subunitati în activitatea industriala :

- Baza de productie Timisoara cu:

. 3 statii de betoane si mortare Timisoara

. Atelier confectii metalice Timisoara

. Poligon de prefabricate Timisoara

. Sector Mecanizare

- Baza de productie Lugoj cu:

. Statia de extragere- sortare agregate din râul Timis

. Statia de betoane si mortare

- Baza de productie Milova cu:

. Statia de extragere - sortare agregate din râul Mures

. Statia de betoane si mortare

- Balastiera Jena

- Depozitul central

- Laboratorul de încercari- atestat de catre Autoritatea în domeniu

Activitatea preponderenta a societatii este activitatea de constructii- montaj, sector în care în cursul anului 1998, s-a realizat un volum de lucrari de constructii- montaj de 2-3 mld. lei/luna, materializat în lucrari de constructii industriale, constructii social- culturale, drumuri, platforme, piste de aviatie, lucrari edilitare si altele.

Societatea a realizat , în sfera sa de activitate, lucrari de mare importanta pentru viata economica si social- culturala a judetului Timis, astfel: Fabrica de Îmbuteliere Coca-Cola Ti-misoara, Fabrica de vitrine frigorifice Frigorex Timisoara, hala de prese si modernizari platforme la Electromotor Timisoara, Fabrica de vata Timisoara, modernizare piste de aviatie si cladire Aeroport International Timisoara , Fabrica de Ţigari Timisoara, Antene Telefonie mobila Timisoara, Uzina de apa nr. 5 si nr. 2 - 4 Timisoara, Bara de întretinere si deszapezire din Timisoara, Sala de sport - complex Rudolf- Walter Timisoara, Complex Comercial Metro Timisoara, Facultatea de stiinte Economice la Universitatea de Vest Timisoara, Centrala digitala MobiFon GSM Timisoara, Sediul Bancii Române de Dezvoltare Sucursala Timisoara, Crown Pack Romania, Billa 1( zona Soarelui ), Billa( zona Circumvalatiunii), Solectron Timisoara.

Sunt în curs de realizare: spitalul Municipal Timisoara, Lotizare Zona Industriala Monlandys Timisoara, Facultatea de prelucrare a produselor alimentare la Universitatea de stiinte Agricole a Banatului Timisoara, Sectia de întretinere si deszapezire Savârsin.

Societatea "EUROCONSTRUCT" S.A. Timisoara, realizeaza o gama larga de produse pentru constructii folosite atât pentru nevoile proprii , cât si pentru necesitatile pietei mate-rialelor de constructii din zona. Realizeaza si desface întreaga gama de agregate minerale de balastiera, necesare prepararii betoanelor si mortarelor, precum si pentru executia drumurilor si platformelor, în cadrul statiilor de sortare- spalare agregate Lugoj si Milova. Realizeaza curent betoane de marci B50- B500 pentru structuri, drumuri si platforme, precum si mortare de marci M4-M100 pentru tencuieli si zidarie. Realizeaza orice tip de prefabricate din beton si beton armat, carcase si armaturi din otel pentru betoane în cadrul Poligonului de prefabricate Timisoara si în noua fabrica de prefabricate. Realizeaza de asemenea, confectii si constructii metalice ( tâmplarie metalica, grilaje, rezervoare metalice si altele). Produsele se realizeaza la un înalt nivel calitativ determinat si de introducerea pentru fiecare lucrare ce urmeaza a se executa , a Programului calitatii, bazat pe Manualul calitatii, introdus în cadrul S.C. "EURO-CONSTRUCT" S.A.

Îndeplinirea acestor deziderate este demonstrata de prestigiul capatat de firma, de locurile fruntase pe care s-a situat societatea în anii anteriori si de aprecierile date de beneficiari pentru activitatea prestata:

- diploma si locul I în topul firmelor de profil din judet, acordat de Camera de Comert si Industrie Timisoara pe anul 1993

- diploma si locul III în topul firmelor de profil din judet, acordat de Camera de Comert si Industrie Timisoara pe anul 1996

- diploma si locul I în topul firmelor de profil din judet, acordat de Camera de Comert si Industrie Timisoara pe anul 1997

- diploma si locul IV în topul national al firmelor de profil din tara pe anul 1993, date de Consiliul de Cooperare al Camerelor de Comert si Industrie din România

- trofeul calitatii pe anul 1995 si diploma pentru executia lucrarilor de la Compania Coca-Cola, acordata de Asociatia Româna a Antreprenorilor din Constructii

- atestarea si aprecierea deosebita pentru calitatea lucrarilor executate acordata de ADOQ Paris , Republica Franceza

- certificatul de autorizare pentru efectuarea lucrarilor în domeniul infrastructurilor destinate transporturilor, eliberat de catre Autoritatea Aeronautica Civila Româna

- aprecieri pentru calitatea deosebita a lucrarilor si pentru reducerea duratelor de executie, acordate de catre Compania Coca-Cola, R.A. Aeroport International Timisoara , firma Bosch-Temeco Timisoara, S.C. I.M.P. România Industrial C.O. SRL Timisoara, Italian Knitwer Craiova, Banca Româna de Dezvoltare , MobiFon Bucuresti, Universitatea de stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului Timisoara, DRDP Timisoara, Frigorex Timisoara, s.a. Realizarile actualizate din ultimii 4 ani , au avut o evolutie în general ascendenta (tabelul nr. 1.1)

Dimensiunea si tendinta afacerii

Tabelul 1.1.

Figura nr. 1.1.

Figura nr. 1.2.

Din ceea ce rezulta din figura anterioara, putem spune ca firma a trecut printr-o faza de recesiune ( anul 1998) urmata de dezvoltare, în prezent mai existând unele probleme de mentinere a echilibrului.

1.4. Prezentarea generala a capacitatilor de productie

S.C. "EUROCONSTRUCT" S.A. dispune în prezent de urmatoarele capacitati impor-tante de productie (Tabelul 1.2.).

Capacitatile de productie

Tabelul 1.2.

Gradul de utilizare înregistrat este înca o consecinta a cererii destul de reduse pe piata de constructii. Dotarea tehnica cu utilaje corespundea, pâna în urma cu câtiva ani, anilor 1970-1980 însa în ultimul timp au început sa creasca investitiile , ceea ce va duce tot mai mult , în viitor, la cresterea capacitatii de productie.

Gradul de uzura înregistrat, a impus dirijarea eforturilor de investitii spre asigurarea u-nui minim necesar de dotare, respectiv spre îmbunatatirea în special a capacitatilor de transport beton si agregate de balastiera, spre modernizarea activitatii de realizare a lucrarilor de betoane în drumuri si platforme betonate, precum si spre îmbunatatirea micii mecanizari si a sistemului informational.

1.5. Piata produselor si serviciilor

În raza de activitate a societatii exista o cerere de produse pentru constructii, cu precadere în zona Timisoara ,în principal pentru:

realizarea lucrarilor contractate si în curs de executie necesita un volum important de agregate de balastiera si betoane precum si de armaturi pentru betoane, confectii si constructii metalice

lucrarile de modernizare a drumurilor nationale vor consuma de asemenea un mare volum de betoane si agregate de balastiera

realizarea lucrarilor ce urmeaza sa fie contractate în viitorul apropiat vor fi de asemenea mari consumatoare de produse de balastiera si de betoane

cererea de produse pe piata de constructii este si ea în crestere

Toate acestea duc la concluzia ca în anii urmatori cererea pe piata de constructii va creste substantial. Odata cu aceasta va creste în mod corespunzator si concurenta. Firme pre-cum: S.C. CONSTRUCTIM S.A., ITALROM CONSTRUCŢII SRL, S.C. ALFA S.A., S.C. ICIM S.A., S.C. RIPS SRL, S.C. CONAR S.A. Arad si multe altele vor actiona pentru îmbu-natatirea activitatii si reducerea costului materialelor si în consecinta a valorii constructiilor supuse licitatiilor.

Licitatia lucrarilor noi s-a facut si se face cu o concurenta deosebita. Câstigarea licita-tiilor la multe lucrari a avut ca principala motivatie seriozitatea colectivului si calitatea lucra-rilor executate si mai putin pretul produselor, mai ales când diferentele nu erau semnificative. În noile conditii, când preturile au crescut în mod deosebit, licitatiile se vor adjudeca în prin-cipal pe baza preturilor practicate, de aceea în perioada urmatoare, este imperios necesar ca eforturile sa fie dirijate spre modernizarea activitatii, cu consecinte în reducerea preturilor.

­Uneori preturile au fost superioare celor practicate de firmele concurente datorita folo-sirii de mijloace de productie ale unor firme de prestari care practica preturi superioare pretu-rilor mijloacelor proprii. Acesta a fost motivul pentru care efortul de investitii a fost îndreptat spre îmbunatatirea si modernizarea unei parti a dotarii cu utilaje si mijloace de transport per-formante.

Cea mai mare parte a activitatii de constructii- montaj se realizeaza pentru terti. Principalii beneficiari ai societatii au fost si sunt:

a)pentru activitatea de constructii-montaj: Compania Coca- Cola, Directia Sanitara Judeteana Timis, directia Regionala Drumuri si Poduri Timis, Universitatea de Vest Timisoara, Aeroportul International Timisoara, Universitatea de stiinte Agricole Timisoara, Solectron Timisoara, Metro Timisoara, Crown Pack Romania, Billa

b)pentru activitatea de productie industriala: S.C. ITAL-ROM CONSTRUCŢII Timisoara, S.C. MECTRANS S.A. Timisoara, S.C. DIPENTA Timisoara si altii

Cresteri importante ale volumului lucrarilor de constructii- montaj se prevad si în urmatorii ani.

CAP. 2. INSTRUMENTE UTILIZATE ÎN ANALIZA FINANCIARĂ

BILANŢUL CONTABIL

Diagnosticul financiar este un instrument la îndemâna managerilor care permite formularea unor judecati de valoare calitative si/sau cantitative privind starea, dinamica si perspectivele unui agent economic. Cuvântul "diagnostic" este de origine greaca si înseamna "apt de a discerne". El are în economie aceeasi acceptiune ca în medicina. Indiferent de domeniul de utilizare, demersul diagnosticului impune analiza complexa a mecanismului de formare si modificare a fenomenelor specifice.

Analiza financiara reprezinta un ansamblu de concepte, tehnici si instrumente care asigura tratarea informatiilor interne si externe, în vederea formularii unor aprecieri pertinente referitoare la situatia unui agent economic, la nivelul si calitatea performantelor sale, la gradul de risc într-un mediu concurential extrem de dinamic. Întreprinderea care face obiectul analizei economico-financiare este o organizatie sociala cu o structura specifica, dinamica si complexa. De aceea, analiza financiara studiaza mecanismul de formare si modificare a fenomenelor economice prin descompunerea lor în elemente componente în parti simple si prin depistarea factorilor de influenta. Descompunerea se face în trepte, de la complex la simplu în vederea identificarii cauzelor finale care explica o anumita stare de fapt, un anumit nivel de performanta sau o anumita evolutie a lor, dupa mecanismul clasic.

Informatia financiara poate fi gasita în documente contabile de sinteza. Ea poate fi prelucrata si transformata astfel încât sa corespunda anumitor utilizari si interese.

Punctul de pornire al unei analize financiare, informatia de baza este bilantul contabil (bilantul patrimonial) si anexele la bilant.

Bilantul patrimonial este un inventar al averii întreprinderii realizat pentru masurarea valorii reale a patrimoniului, prezentând interes pentru actionari, dar si pentru creditori (activul patrimonial fiind o garantie a drepturilor lor). Alti beneficiari ai informatiilor furnizate de bilant sunt:

institutiile guvernamentale care solicita informatii economice în scopuri privind impozitarea veniturilor;

salariatii si sindicatele care folosesc informatiile contabile pentru a evalua stabilitatea si profitabilitatea organizatiei care îi plateste.

Dar, persoanele cele mai dependente si mai implicate în sistemul contabil sunt managerii unei societati, care trebuie sa foloseasca informatiile economice în directionarea activitatii întreprinderii si controlul realizarii obiectivelor.

Pentru a efectua analiza financiara a S.C. EUROCONSTRUCT S.A. am grupat informatiile cuprinse în bilanturile contabile si din anexele la bilant din anii 1997 - 2000 în anexe.

Bilantul patrimonial raspunde cerintelor de ordin juridic, contabil si fiscal, prezentând o situatie de fapt, fara a raspunde cu promtitudine obiectivelor financiare care urmaresc mai ales probleme prezente si viitoare decât probleme trecute.

Pentru a raspunde obiectivelor financiare se construieste bilantul financiar.

BILANŢUL FINANCIAR

Realizarea bilantului financiar se face plecând de la bilantul patrimonial, prin agregarea anumitor date sau divizarea altora, astfel încât sa se obtina marimi semnificative pe plan financiar.

Între datele furnizate de bilantul patrimonial si realitatea financiara a întreprinderii pot sa apara distorsiuni. Pe baza datelor si a detaliilor prezentate în anexa la bilant se vor modifica datele contabile astfel încât ordonarea posturilor de activ si pasiv sa se faca exclusiv pe criterii de lichiditate, respectiv exigibilitate.

Bilantul "lichiditate-exigibilitate" urmareste sa puna în evidenta capacitatea întreprinderii de a-si onora angajamentele asumate fata de terti. Aceasta conceptie asupra bilantului raspunde mai bine analizei structurii financiare, analizei echilibrului financiar, analizei rentabilitatii financiare, a riscurilor si a bonitatii financiare.

Construirea bilantului financiar al S.C. EUROCONSTRUCT S.A. presupune retratarea posturilor din bilant si regruparea elementelor bilantiere.

Corectiile aplicate bilantului contabil, privesc:

a) retratarea bilantului care presupune:

eliminarea elementelor de activ fictiv ( cheltuieli de constituire ocaziona-te de majorarea sau reducerea capitalului, cheltuieli de cercetare - dezvol-tare, decontari cu asociatii privind capitalul, cheltuieli înregistrate în avans, diferente de conversie activ, prime de rambursare a obligatiunilor). Aceste elemente de activ fictiv se scad atât din activul bilantului, cât si din pasivul bilantului, cu aceeasi suma;

retratarea grupei " Conturi de regularizare - pasiv";

veniturile înregistrate în avans, având un termen de exigibilitate mai mic de un an , se înregistreaza la " Datorii pe termen scurt";

reclasificarea participarii salariatilor la profit.

Participarea salariatilor la rezultatele exercitiului, se clasifica astfel:

în capitalurile proprii, daca participarea salariatilor a fost varsata sub forma actiunilor atribuite salariatilor;

în datorii pe termen scurt, daca participarea este destinata sa fie varsata într-o perioada mai mica de un an;

reclasificarea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli . Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt incluse în capitalurile proprii, ele neaco-perind ,în fapt, riscuri si cheltuieli.

b) regruparea elementelor bilantiere. Activul cuprinde activele imobilizate, activele circulante (stocuri, creante , disponibilitati), conturi de regularizare si asimilate. Pasi-vul cuprinde: capitalurile proprii , datorii pe termen mediu si lung si datorii pe ter-men scurt

c) înregistrarea datoriei fiscale

BILANŢUL FUNCŢIONAL

Conceptia functionala considera bilantul ca pe un ansamblu de stocuri de utilizari si resurse, ceea ce permite analiza activitatii pe cicluri de operatiuni, luând în considerare rolul fiecaruia în functionarea întreprinderii. Analiza bilantului functional nu are ca scop sa inventarieze averea întreprinderii, ci sa prezinte nevoile acesteia si modul de finantare, sa dea imaginea derularii diverselor cicluri.

Construirea bilantului functional si clasificarea elementelor de activ si pasiv se efectueaza dupa apartenenta la un ciclu sau altele. Astfel, se disting:

ciclul de investitii, caruia îi corespunde activul stabil (aciclic) si respectiv, resursele stabile;

ciclul de exploatare, caruia îi corespunde activul ciclic de exploatare si finantarea scurta de exploatare;

ciclul de finantare, caruia îi corespunde ansamblul resurselor.

Prin felul cum este conceput, bilantul functional raspunde cerintelor unei analize economico-financiare, deoarece pleaca de la premisa de continuitate a activitatii, iar elementele de activ si pasiv sunt privite ca structuri supuse unei permanente schimbari pe parcursul evolutiei financiar-patrimoniale a întreprinderii si, în acelasi timp, face posibila identificarea nevoilor de finantare pe care le are întreprinderea si a surselor de finantare disponibile.

CAP. 3. ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE A PATRIMONIULUI

3.1. ANALIZA STRUCTURII PASIVULUI

Analiza structurii pasivului urmareste aprecierea principalelor strategii si politici financiare ale firmei, privind modul de formare al resurselor financiare pe categorii de surse si pe termene de exigibilitate.

Analiza structurii resurselor financiare pe termene de exigibilitate

3.1.1.1. Analiza stabilitatii financiare

Rata stabilitatii financiare reflecta legatura dintre capitalul permanent de care dispune întreprinderea în mod stabil (pe o perioada de 1 an) si patrimoniul total.Se calculeaza astfel:

Preponderenta capitalului permanent în resursele financiare reflecta caracterul permanent al finantarii activitatii conferind un grad ridicat de siguranta prin stabilitate în finantare.

Stabilitatea financiara

Tabel 3.1.

Pe întreaga perioada de analiza firma dispune de un grad ridicat de stabilitate financiara. Situatia este favorabila chiar daca în ultimul an aceasta înregistreaza o reducere datorata ritumului mai ridicat de crestere a pasivului total (152%) decât ritmul de crestere a capitalului permanent (122%). În ultimul an al analizei firma îsi finanteaza peste 68,66% din necesarul de resurse din capitalurile permanente, beneficiind de o buna stabilitate financiara.

3.1.1.2. Analiza gradului de finantare curent

Gradul de finantare curent reflecta masura în care resursele curente participa la formarea resurselor totale si la finantarea activitatii. Acesta se calculeaza astfel:

Întreprinderea analizata prezinta urmatoarea situatie: 

Gradul de finantare curent

Tabel 3.2.

În primii 3 ani ai perioadei de analiza tendinta indicatorului este de scadere, adica scade ponderea resurselor curente în totalul surselor de finantare. În ultimul an de analiza însa, indicatorul înregistreaza o crestere brusca. Cu toate acestea nivelul indicatoului se afla înregistreaza un nivel acceptabil, fapt care asigura întrepriderii un nivel ridicat al stabilitatii financiare.

3.1.2. Analiza structurii resurselor financiare pe surse de provenienta

Analiza autonomiei financiare

Rata autonomiei financiare globale arata cât din patrimoniul firmei este finantat pe baza resurselor proprii:

Întreprinderea analizata prezinta urmatoarele valori ale ratei:

Autonomia financiara globala

Tabel 3.3.

În ultimul an firma îsi finanteaza activitatile într-o proportie de 54,66% din resurse proprii adica cu 22,52% mai putin decât în anul anterior. Acest fapt s-a datorat cresterii mai rapide a resurselor totale (152%) decât a resurselor proprii (108%). În primii 3 ani ai analizei tendinta a fost de crestere, dupa care scade în ultimul an, dar fara a ajunge sub nivelul minim acceptabil.

Indicele autonimiei financiare globale arata raportul de finantare între resursele proprii si cele straine. Arata si masura în care datoriile totale pot fi acoperite din capitaluri proprii.

Indicele autonomiei financiare globale

Tabel 3.4.

Pe parcursul întregii perioade de analiza, firma a fost capabila sa-si acopere mai mult decât integral datoriile totale pe seama capitalurilor proprii. În ultimul an capitalurile proprii au fost cu 20,53% mai mari decât cele împrumutate si atrase, fapt datorat :

cresterii capitalurilor proprii cu 7,71%;

cresterii datoriilor totale cu 202,19%.

În primii 3 ani tendinta a fost de crestere a nivelului ratei, pentru ca în ultimul an situatia sa prezinte o tendinta de scadere, ceea ce conduce la concluzia ca mentinerea tendintei indicatorului va avea consecinte negative asupra autonomiei financiare globale.

Autonomia financiara la termen reflecta proportia în care capitalurile proprii participa la formarea capitalurilor permanente.

Valoarea minim admisibila a indicatorului este de 50%, sub aceasta limita firma se afla într-o situatie nefavorabila în ceea ce priveste riscul de insolvabilitate.

Valorile indicatorului la SC Euroconstruct SA sunt:

Autonomia financiara la termen

Tabel 3.5.

Pe întreaga perioada firma se încadra într-un grad ridicat de autonomie financiara, desi tendinta indicatorului în ultimii doi ani este de scadere. Astfel, în ultimul an, capitalurile proprii ale firmei reprezinta peste 79,86% din cele permanente, cu 10,58% mai putin decât în anul precedent. Acest fapt s-a datorat cresterii într-un ritm mai rapid al capitalurilor permanente (22,02%) decât cele proprii (7,71%), ceea ce înseamna ca datoriile pe termen mediu si lung au avut o dinamica mai accentuata decât resursele proprii.

Indicele autonomiei financiare la termen reflecta masura în care datoriile pe termen mediu si lung pot fi acoperite pe seama capitalurilor proprii.

Firma analizata prezinta urmatoarea situatie:

Indicele autonomiei financiare la termen

Tabel 3.6.

În ultimul an de analiza capitalurile proprii ale firmei acopereau de peste 3,9 ori valoarea datoriilor pe termen mediu si lung, aceasta valoarea fiind favorabila întreprinderii. Pe de alta parte, tendinta înregistrata de indicele autonomiei financiare în ultimiul an este de reducere semnificativa (135,4% în valori relative), fapt ce indica o potentiala problema. Aceasta s-a datorat cresterii foarte rapide a datoriilor pe termen mediu si lung (202,19%) fata de capitalurile proprii (7,71%). Firma se afla într-o situatie confortabila, însa trebuie sa acorde o atentie deosebita ritmului rapid crescator a datoriilor.

Analiza îndatorarii

Rata îndatorarii globale masoara ponderea datoriilor totale în patrimoniul firmei. Arata în ce masura sursele împrumutate si atrase participa la finantarea activitatii.

Valoarea maxim admisibila a acestui indicator poate fi 66%, desi se considera ca o valoare de 50% este mai sigura. Îndepartarea de valoare de siguranta semnifica o reducere a îndatorarii firmei, respectiv o crestere a autonomiei financiare.

Îndatorarea globala

Tabel 3.7.

Din acest punt de vedere firma se afla într-o situatie favorabila, pe întreaga perioada de analiza aflându-se sub valoarea maxim admisibila a indicatorului. Tendinta indicatorului a fost favorabila (de reducere) în primii trei ani, pentru ca în ultimul an al perioadei de analiza sa întregistreze o crestere brusca (98,69%), ceea ce reprezinta un semnal de alarma privind tendinta îndatorarii.

Indicele îndatorarii globale masoara raportul capitalurilor împrumutate si atrase fata de capitalul propriu.

Valoarea maxim admisibila este de 200%. Peste acest nivel, firma se afla în pericol de insolvabilitate.

Indicele îndatorarii globale

Tabel 3.8.

Din acest punct de vedere firma se afla în siguranta, pe întreaga perioada analizata aflându-se sub valoarea maxim admisibila a indicatorului, manifestând în primii 3 ani o tendinta de reducere a acestuia, datorita cresterii între-un ritm mai rapid a datoriilor totale fata de capitalurile proprii. În ultimul an de analiza capitalurile proprii sunt doar cu aproximativ 17% mai mari decât datoriile totale, valoarea indicatorului rescând cu 180,56% (în valori relative) fata de anul precedent.

Rata îndatorarii la termen reflecta masura în care datoriile pe termen mediu si lung participa la formarea resurselor permanente.

Valoarea maxim admisibila este de 50%. Peste acest nivel firma se afla în pericol de insolvabilitate:

Îndatorarea la termen

Tabel 3.9.

Pe întreaga perioada analizata firma a înregistrat un grad redus de îndatorare la termen, situându-se limita maxima admisa. În ultimul an aproximativ 20,4% din resursele permanente proveneau din datorii pe termen mediu si lung, adica cu 10,58% mai mult fata de anul precedent. Aceasta s-a datorat cresterii foarte rapide a împrumuturilor pe termen mediu si lung, crestere mult mai accentuata decât cresterea capitalului permanent.

Indicele îndatoririi la termen reflecta raportul în care se afla datoriile pe termen mediu si lung fata de capitalurile proprii.

Valoarea maxim admisa este de 100%.

Indicele îndatorarii la termen

Tabel 3.10.

Pe întreaga perioada analizata firma a beneficiat de un grad redus de îndatorare la termen (grad ridicat de autonomie financiara la termen). În ultimul an datoriile pe termen mediu si lung reprezentau 25,62% din valoarea capitalurilor proprii cu aproximativ 14,74% mai putin fata de anul anterior. Acest fapt s-a datorat cresterii mai rapide, ca ritm, a datoriilor pe termen mediu si lung fata de cresterea capitalurilor proprii.

Concluzie:

Din punctul de vedere al ratelor de structura ale pasivului, care reflecta formarea, sursele si termenele de exigibilitate ale resurselor financiare, conchide ca firma se afla într-o situatie favorabila caracterizata printr-un grad ridicat de autonomie financiara, grad redus de îndatorare si o siguranta ridicata. Cu toate acestea, tendinta indicatorilor din ultima perioada a fost nefavorabila, semn ca structura financiara a întreprinderii s-a deteriorat.

3.2. ANALIZA STRUCTURII ACTIVULUI

Analiza structurii activului urmareste sa reflecte modul de construire al patrimoniului concret-real, modul de grupare pe termene a utilizarilor de resurse financiare si gradul de lichiditate al acestor elemente.

Ratele de structura ale activului releva informatii privind destinatia economica a capitalurilor, gradul de lichiditate al capitalului, capacitatea întreprinderii de a-si modifica structura activului ca urmare a schimbarilor conjuncturale.

3.2.1. Analiza ratei activelor imobilizate

Rata activelor imobilizate reprezinta ponderea elementelor patrimoniale utilizate permanent reflectând si gradul de investire al capitalului în firma. De asemenea, reflecta gradul de imobilizare al activului.

SC Euroconstruct SA prezinta urmatoarele valori ale ratei:

Rata activelor imobilizate

Tabel 3.11.

Rata activelor imobilizate a avut o evolutia oscilanta, existând o tendinta de crestere în primii 3 atingându-se un maxim de 79,21% în 1999, dupa care rata a înregistrat o reducere în 2000.

Astfel, în ultimul an aproximativ 64% din total active erau imobilizate, ceea ce reprezinta un grad semnificativ de investire a capitalului. Situatia poate fi considerata normala, având în vedere domeniul de activitate al firmei.

Analiza ratei imobilizarilor corporale

Rata imobilizarilor corporale arata ponderea valorii activelor corporale în total imobilizari. Indicatorul reflecta si ponderea investitiilor materiale în total investitii. De asemenea, indica si flexibilitatea firmei la schimbarile cerintelor pietei si a tehnologiilor.

În cazul firmei analizate, valorile ratei sunt:

Rata imobilizarilor corporale

Tabel 3.12.

Valoarea ratei pe parcursul ultimilor trei ani este foarte mare (peste 96%) aratând o conversie mai dificila a activelor în disponibilitati. Faptul ca celelalte categorii de imobilizari nu detin ponderi relevante semnifica o activitate nesemnificativa de portofoliu financiar si inexistenta activitatilor de cercetare-dezvoltare, fapt ce în mare parte este justificat de obiectul de activitate al întreprinderii.

3.2.2. Analiza ratei activelor circulante

Rata activelor circulante arata ponderea pe care o detin utilizarile cu caracter ciclic total în patrimoniu. Masoara indirect si gradul de lichiditate al patrimoniului.

Rata activelor circulante

Tabel 3.13.

Nivelul ratei este oscilant pe parcursul orizontului de analiza, astfel încât în primii trei ani aceasta cunoaste o reducre constanta de la 52,59% în 1997 la 20,79% în 1999, pentru ca în ultimul an rata sa înregistreze o crestere brusca, situându-se la un nivel de 35,67%. Situatia este considerata normala din punctul de vedere al structurii activului, fiind justificata din perspectiva obiectului de activitate al societatii.

3.2.2.1 Analiza ratei stocurilor

Rata stocurilor reflecta ponderea activelor circulante cel mai putin lichide în total active circulante.

Rata stocurilor

Tabel 3.14.

Ponderea stocurilor în cadrul activului circulant au o tendinta contradictorie pe parcursul întregii perioade de analiza, astfel, încât în ultimul an aceasta are o valoare de 30%, considerata normala pentru o întreprindere din domeniul constructiilor

3.2.2.2. Analiza ratei creantelor

Rata creantelor arata ponderea creantelor pe care le are firma în total active circulante. Gradul lor de lichiditate este mai mare decât cel al stocurilor.

Rata creantelor la SC Euroconstruct SA se prezinta astfel:

Rata creantelor

Tabel 3.15.

În ultimul an ponderea creantelor în total active circulante era de 46,64%, mai redusa cu 3,44% fata de anul precedent, fapt datorat cresterii mai rapide, ca ritm, a stocurilor, ceea ce înseamna reducerea gradului general de lichiditate a activelor circulante.

Totusi nivelul acesteia poate fi considerat rezonabil deoarece societatile de constructii îsi încaseaza foarte dificil creantele din activitatea de exploatare.

3.2.2.3. Analiza ratei disponibilitatilor

Rata disponibilitatilor arata pondere activelor celor mai lichide în total active circulante, adica gradul de lichiditate imediata a activelor curente.

În cazul SC Euroconstruct SA se înregistreaza urmatoarea situatie:

Rata disponibilitatilor

Tabel 3.16.

Pe întreaga perioada analizata nivelul ratei a fost cu mult peste valoarea minima acceptabila (de 5%), în primul an al perioadei de analiza depasind chiar plafonul maxim admisibil (de 25%). În ultimul an s-a ajuns sa fie de 23,36%. Din acest punct de vedere situatia este satisfacatoare, deoarece o întreprindere din sfera constructiilor are nevoie de un importante rezerve de numerar pentru a face fata fluxului de numerar specific domeniului constructiilor, care genereaza în unele perioade (început si vârf de sezon de constructii) iesiri masive de numerar.

Concluzie:

Din punctul de vedere al ratelor de structura ale activului, care reflecta utilizarea, termenele si gradul de lichiditate ale elementelor patrimoniale concrete, putem conchide ca societatea se afla într-o situatie favorabila, analiza reflectând o structura adecvata a activelor imobilizate si a activelor circulante, în special daca se are în vedere obiectul de activitate al întreprinderii.

CAP. 4. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR.

Echilibrul financiar al firmei reprezinta un complex de corelatii stabilite între diferite fluxuri financiare. Se poate afirma ca echilibrul financiar se apreciaza cu ajutorul urma-torilor indicatori: fondul de rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria, lichiditatea si solvabilitatea.

4.1. Fondul de rulment

Fondul de rulment reprezinta excedentul de resurse permanente care asigura finanta-rea activelor circulante. Acest excedent de resurse permanente, rezultat din partea de sus a bilantului, este folosit pentru acoperirea nevoilor de finantare din partea de jos a bilan-tului si este folosit pentru reînnoirea activelor circulante.

Se poate afirma ca echilibrul financiar se realizeaza atunci când firma are fond de rulment suficient pentru a asigura atât nevoia de fond de rulment, cât si un sold de tre-zorerie pozitiv.

Notiunea de fond de rulment poate lua diferite forme:

4.1.1. Fondul de rulment net

Se calculeaza pe baza bilantului financiar, ca diferenta între capitalul permanent (CP) si activele imobilizate (diferenta dintre resursele stabile si utilizarile stabile) sau ca diferenta între active circulante (AC) si datoriile pe termen scurt (DTS) ( figura 4.1).

Figura 4.1. Reprezentarea grafica a fondului de rulment net

Fondul de rulment net se modifica datorita posturilor de activ si de pasiv din bi-lant. Cresterea fondului de rulment net se poate realiza prin cresterea resurselor stabile (ca-pitalul permanent) si scaderea utilizarilor stabile ( active imobilizate).

Fondul de rulment net se poate determina în doua moduri:

FRN= CAPITAL PERMANENT - ACTIVE IMOBILIZATE NETE

FRN= ACTIVE CIRCULANTE - DATORII PE TERMEN SCURT

Evolutia marimii fondului de rulment net calculat la S.C. EUROCONSTRUCT S.A. , se prezinta conform tabelului 4.1.

Fondul de rulment net [mii lei]

Tabelul 4.1.

În anii 1997, 1999 si 2000 fondul de rulment net este pozitiv ceea ce înseamna un echilibru pe termen lung, capitalurile permanente finantând o parte di activele circulante iar o parte din resursele permanente contribuie la realizarea echilibrului financiar pe termen scurt.

În anul 1998 fondul de rulment net este negativ , situatie nefavorabila de deze-chilibru financiar datorat nerespectarii principiului de finantare conform caruia nevoilor permanente li se aloca resurse permanente.

Analiza fondului de rulment net se realizeaza în general prin metoda ratelor, cu ajutorul urmatorilor indicatori (tabelul 4.2.):

rata fondului de rulment net ( "marja de securitate a firmei")

r_FR = (FRN / CA) * 360

rata finantarii activelor circulante din fondul de rulment

r_fAC = (FRN / AC) * 100 , AC- active circulante

rata de acoperire a necesarului de fond de rulment

r_fNFR = (FRN / NFR) * 100

Analiza fondului de rulment net

Tabelul 4.2.

Rata fondului de rulment net în conditii de echilibru financiar ar trebui sa fie în-tre 30 si 90 zile pe an. Marimea acestei rate este direct proportionala cu marimea fon-dului de rulment net.

Rata finantarii activelor circulante din fondul de rulment net optima , variaza în functie de sectorul de activitate si specificul activitatii desfasurat de fiecare firma, între 20% si 45%, astfel putem spune ca un nivel cu adevarat îngrijorator s-a atins în anul 1998 când nu a fost posibila finantarea activelor circulante din sursele temporare.

Rata de acoperire a necesarului de fond de rulment, din fondul de rulment asigura imaginea derularii procesului de exploatare din societate. Valorile scazute ale acestei rate ne arata faptul ca nu se poate realiza acoperirea necesarului de fond de rulment din fondul de rulment, valoarea optima a acestei rate fiind r_fNFR > 100% .

4.1.2. Fondul de rulment propriu

Pune în evidenta gradul în care echilibrul pe termen lung se asigura prin capitalu-rile proprii si reprezinta excedentul capitalurilor proprii în raport cu activele imobilizate nete. Se determina pe baza relatiilor :

FRP= Capitalul propriu - Active imobilizate nete

FRP= FRN - Datorii pe termen mediu si lung

Fondul de rulment propriu [mii lei]

Tabelul 4.3.

Din tabelul anterior se observa tendinta clara de scadere a fondului de rulment propriu, ceea ce reprezinta un deficit al capitalului propriu fata de activele imobilizate.

4.1.3. Fondul de rulment strain

Reflecta masura îndatorarii pe termen lung pentru finantarea nevoilor pe termen lung si se calculeaza cu relatiile:

FRS = FRN - FRP

FRS = Capital permanent - Capital propriu

Fondul de rulment strain [mii lei]

Tabelul 4.4.

4.1.4. Rata finantarii activelor circulante prin fondul de rulment

Rata finantarii activelor circulante pri fondul de rulment net se calculeaza ca raport între marimea fondului de rulment si valoarea activelor circulante de finantat.

Evolutia ratei finantarii activelor circulante prin NFR

Tabelul 4.5.

4.1.5. Rata finantarii stocurilor prin fondul de rulment

Se determina ca raport între marimea fondului de rulment si valoarea stocuri-lor de finantat.

Evolutia ratei finantarii stocurilor prin FRN

Tabelul 4.6.

4.2. Necesarul de fond de rulment

Necesitatile de finantare ale ciclului de exploatare , sunt acoperite, în cea mai mare parte, din surse temporare corespunzatoare (datorii din exploatare: furnizori, creditori etc). Nevoia de fond de rulment este tocmai diferenta dintre necesitatile de finantare ale ci-clului de exploatare si datoriile de exploatare. Altfel spus, reprezinta partea din activele curente care trebuie finantata din pasivele curente.

NFR= Active curente - Pasive curente

NFR = (AC - Disp.) -( DTS - CBTS)

AC- active circulante

Disp.- disponibilitati

DTS- datorii pe termen scurt

CBTS- credite bancare pe termen scurt

Necesarul de fond de rulment [mii lei]

Tabelul 4.7.

Nevoia de fond de rulment pozitiva din anul 1999 a semnificat un surplus de ne-voi temporare, în raport cu sursele temporare, situatia fiind rezultatul unei politici de in-vestitii în domeniul activitatii de exploatare si al cresterii volumului de activitate.

În ceilalti ani, respectiv , 1997, 1998, 2000 , nevoia de fond de rulment a fost ne-gativa , ceea ce înseamna un surplus de surse temporare în raport cu nevoile corespunza-toare de capitaluri circulante . Aceasta situatie este si ca urmare a relaxarii scadentelor datoriilor.

Marimea necesarului de fond de rulment depinde de : marimea stocurilor, structura exploatarii, volumul de activitate, valoarea creantelor, sezonalitatea activitatii, natura secto-rului de activitate, durata ciclului de exploatare, organizarea gestiunii firmei, durata de rota-tie a activelor si pasivelor etc.

Marimea necesarului de fond de rulment depinde de nivelul cifrei de afaceri, înregistrând tendinte similare (Figura 4.2.)

Figura 4.2. Legatura dintre cifra de afaceri si necesarul de fond de rulment

Analiza necesarului de fond de rulment se realizeaza în general , prin metoda ratelor.

rata necesarului de fond de rulment

r_NFR = NFR / CA * 360

- rata de acoperire a necesarului de fond de rulment r_fNFR

rata de finantare a necesarului de fond de rulment prin trezorerie

r_T = T / NFR * 100

analiza necesarului de fond de rulment

Tabelul 4.8.

Rata necesarului de fond de rulment uzuala este cuprinsa între 10% si 15%. Scade-rea acestei rate este benefica pentru firma si semnifica o îmbunatatire a trezoreriei.

4.3. Trezoreria

Reprezinta surplusul sau deficitul de lichiditati generat de activitatea întreprinderii.

Se calculeaza astfel:

T= FRN-NFR sau

T= Disponibilitati si plasamente - Credite de trezorerie

T - trezoreria

Trezoreria [mii lei]

Tabelul 4.9.

Trezoreria pozitiva în toti cei patru ani , înseamna ca fondul de rulment e suficient de mare pentru a asigura nu doar finantarea curenta a activitatii de exploatare ci, mai ramân lichiditati pentru a efectua plasamente , fara a afecta continuitatea activitatii. O trezorerie prea ridicata înseamna si unele deficiente manageriale în ceea ce priveste plasarea co-recta a lichiditatilor , care trebuie sa asigure rentabilitatea, siguranta si lichiditatea optima.

Figura 4.3. Evolutia trezoreriei.

4.4. Lichiditatea

Lichiditatea, ca forma a echilibrului financiar, se defineste ca fiind capacitatea unor active de a fi transformate la un moment dat în bani. Mai poate fi definita ca si capacitatea pe care o are întreprinderea de a acoperi cu ajutorul activelor circulante, obligatiile pe termen scurt.

Aprecierea lichiditatii se face cu ajutorul urmatorilor indicatori indicatori:

lichiditatea curenta (lc) reflecta capacitatea întreprinderii de a-si satisface obligatiile pe termen scurt prin transformarea tuturor elementelor patrimoni-ale de natura activelor circulante în disponibilitati

AC AC - active circulante

l_c = ---

PC PC - pasive circulante ( datorii pe termen scurt )

Valoarea optima se situeaza în intervalul [1,2 ; 2]

lichiditatea rapida (l_r) se exprima ca raport între activele circulante li-chide medii si pasivele circulante ( datorii pe termen scurt)

AC_l AC_l - active circulante lichide ( stocuri + disponibilitati si

l_r = -- plasamente)

PC

Valoarea optima apartine intervalului [0,6 ; 1]

lichiditatea foarte rapida ( l_fr ) reflecta capacitatea întreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt din disponibilitati si plasamente, calculându- se cu relatia :

Dp Dp - disponibilitati si plasamente

lfr = --

PC

Valoarea optima se înscrie în intervalul [0,3; 1]

Lichiditatea firmei

Tabelul 4.10.

Din tabelul prezentat anterior se constata în general o tendinta normala a celor trei indicatori, exceptie facând anul 1998 când , atât lichiditatea curenta, lichiditatea rapida cât si cea foarte rapida se situau sub valoarea optima. Valorile ridicate , din ultimii 2 ani ale lichiditatii curente si lichiditatii rapide se datoreaza unui volum mare de creante ne-recuperate si uneori miscarii lente a stocurilor.

Figura 4.4. Lichiditatea firmei.

4.5. Solvabilitatea

Solvabilitatea reflecta capacitatea întreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen mediu si lung. În functie de nivelul la care se considera obligatiile pe termen lung, se pot con-stitui urmatoarele rate de solvabilitate:

solvabilitatea patrimoniala (SP) exprima gradul în care capitalul social asigura acoperirea obligatiilor de plata pe termen lung, determinându-se cu relatia:

CS  CS- capital social

SP = ――--- * 100

ÎTML+CS ÎTML - împrumuturi pe termen mediu si lung

Nivelul sau optim este cuprins între [40%; 60%], limita minima fiind 30%

solvabilitatea generala (SG) exprima gradul de acoperire a datoriilor totale catre terti , în cazul falimentului, din activele totale, calculându-se cu relatia :

AT  AT - activ total

SG =------ DTS - datorii pe termen scurt

DTS+ÎTML+DT DT - dobânzi totale aferente

Marimea sa optima este cuprinsa între 1 si 3.

Solvabilitatea firmei

Tabelul 4.11.

Solvabilitatea patrimoniala a firmei depaseste pragul de 60% , ceea ce înseamna ca ea are capacitatea de a-si plati datoriile pe termen mediu si lung. Solvabilitatea generala ne releva faptul ca în anul 1999 riscul neacoperirii datoriilor catre terti din valorificarea acti-velor a fost aproape inexistent, în ceilalti ani situându-se de asemenea în limite normale.

Figura 4.5. Solvabilitatea generala.

CAP. 5. Diagnosticul gestionarii financiare

5.1. Gestiunea stocurilor

Stocurile reprezinta alocari de capital ce nu pot fi recuperate pâna când aceste stocuri nu parcurg tot ciclul de exploatare si sunt valorificate sub forma lucrarilor, serviciilor si a produselor. Pentru diagnosticul gestiunii stocurilor vor fi luate în considerare urmatoarele aspecte: structura stocurilor si rotatia stocurilor.

5.1.1. Structura stocurilor

Ne permite sa evidentiem supra sau subdimensionarea unor elemente de stoc, elementele de stoc fara miscare sau cu miscare lenta si evolutia în timp a structurii sto-curilor , pe elemente componente.

Pentru a obtine aceste date, se vor calcula urmatorii indicatori (Tabelul 2.16):

- ponderea stocurilor în total active circulante = stocuri / active circulante * 100

ponderea stocului de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar si baracamente în stocurile totale = materii prime, etc / stocuri * 100

ponderea stocurilor aflate la terti în stocurile totale =stocuri aflate la terti/stocuri* 100

ponderea stocului de semifabricate, produse finite si produse reziduale în stocurile totale = semifabricate, produse finite, produse reziduale / stocuri * 100

ponderea stocurilor de ambalaje în stocuri totale = ambalaje / stocuri * 100

Ponderea celorlalte elemente ale stocurilor ( marfuri, productie în curs de executie) în total stocuri este egala cu 0 , în toti cei patru ani considerati.

Structura stocurilor societatii

Tabelul 5.1.

Figura 5.1. Evolutia structurii stocurilor societatii comercial

Ponderea stocurilor de produse finite în total stocuri este în crestere, fapt determi-nat de modificarea structurii activitatii de productie, care a condus la cresterea duratei ci-clului de desfacere si reducerea duratei ciclului de aprovizionare.

Ponderea materiilor prime si materialelor în total stocuri are o tendinta de des-crestere ceea ce înseamna o buna dimensionare a aprovizionarilor, în concordanta cu nevoile de productie.

5.1.2. Rotatia stocurilor

Este urmarita pe componentele structurale ale stocurilor:

rotatia stocurilor totale , se apreciaza cu ajutorul indicatorilor urmatori:

numarul de rotatii

CA CA- cifra de afaceri

n₁ = -- S_m - stocuri totale medii

S_m

durata în zile a unei rotatii

S_m

d₁= -- x T T- perioada ( aici, 360 zile)

CA

rotatia stocurilor de materii prime, materiale , se apreciaza cu ajutorul indicato-rilor:

numarul de rotatii

CA Mp_m - stocul mediu de materii prime, materiale

n₂= --

Mp_m

durata în zile a unei rotatii

Mp_m

d₂= -- x T

CA

rotatia stocurilor aflate la terti , se apreciaza cu ajutorul indicatorilor:

numarul de rotatii

CA St_m - stocuri aflate la terti medii

n₃= --

St_m

durata în zile a unei rotatii

St_m

d₃= -- x T

CA

rotatia stocurilor de semifabricate, produse finite , se apreciaza cu ajutorul indi-catorilor:

numarul de rotatii

CA Pf_m - stocul mediu de semifabricate, produse finite

n₄= --

Pf_m

durata în zile a unei rotatii

Pf_m

d₄= -- x T

CA

rotatia stocurilor de ambalaje , se apreciaza cu ajutorul indicatorilor:

numarul de rotatii

CA Am_m - stocul mediu de ambalaje

n₅= --

Am_m

durata în zile a unei rotatii

Am_m

d₅= -- x T

CA

Rotatia stocurilor

Tabelul 5.2.

Figura 5.2. Evolutia rotatiei stocurilor.

Figura 5.3. Evolutia rotatiei stocurilor

La stocurile de produse finite si de ambalaje se remarca o scadere a vitezei de rotatie a acestora si o crestere a duratei unei rotatii cauzata de specificul activitatii de constructii, care necesita ca întotdeauna sa existe un stoc bine format , atât din materii prime , materiale, cât si din produse obtinute în interiorul societatii si care vor folosi activitatii în continua dezvoltare.

5.2. Gestiunea clientilor

Viteza de rotatie a creditului client se apreciaza cu indicatorii:

nr. de rotatii a creditului client = cifra de afaceri / clienti medii

durata în zile a unei rotatii = clienti medii / cifra de afaceri * T

T - perioada ( aici , 360 zile )

Viteza de rotatie a creditului client

Tabelul 5.3.

Figura 5.4. Evolutia vitezei de rotatie a creditului client

Putem afirma ca întreprinderea nu cunoaste dificultati în ceea ce priveste încasa-rea contravalorii lucrarilor executate si materialelor livrate catre clienti, clientii respec-tînd termenele de plata prevazute în contracte. În ceea ce priveste matricea clientilor, cei mai multi sunt clienti semnificativi, cu plata la termen, urmând ca pondere cei medii si cei nesemnificativi, acestia din urma doar ocazional.

5.3. Gestiunea furnizorilor

Creditul furnizor contribuie la cresterea soliditatii financiare a întreprinderii. Ma-sura în care se beneficiaza de acest credit depinde în mare masura de dependenta întreprin-derii fata de piata de aprovizionare. Când dependenta fata de piata de aprovizionare este ma-re, creditul furnizor are termene strânse iar când aceasta dependenta se manifesta slab, ter-menele creditului - furnizor sunt relaxate.

Gestiunea furnizorilor se apreciaza cu indicatorii urmatori:

numarul de rotatii = total cumparari de la furnizori / furnizori medii

durata unei rotatii = furnizori medii / total cumparari de la furnizori x T

T- perioada (aici, 360 zile)

Viteza de rotatie a creditului furnizor

Tabelul 5.4.

Figura 5.4. Evolutia vitezei de rotatie a creditului furnizor

Reducerea vitezei de rotatie a creditului furnizor reflecta o stare nefavorabila în ge-neral , pentru întreprindere, însa presiunea financiara asupra societatii scade deoarece în ultimii doi ani viteza de rotatie a creditului furnizor este mai mica decât viteza de rotatie a creditului client. Întreprinderea nu se confrunta cu greutati de plata, platile catre furnizori nefacîndu - se cu întârziere.

5.4. Gestiunea capitalurilor proprii

Modul de gestionare a capitalurilor proprii poate fi urmarit prin intermediul calcularii vitezei de rotatie a capitalurilor proprii, care se urmarette cu ajutorul indicatorilor:

- numarul de rotatii a capitalurilor proprii = cifra de afaceri / capitaluri proprii

- durata unei rotatii = capitaluri proprii / cifra de afaceri * T

T - perioada ( aici, 360 zile )

Viteza de rotatie a capitalurilor proprii

Tabelul 5.5.

Figura 5.5. Evolutia vitezei de rotatie a capitalurilor proprii

Viteza de rotatie a capitalurilor proprii înregistreaza o evolutia oscilanta pe parcursul perioadei de analiza. Astfel, în primii trei ani numarul de rotatii a capitalurilor proprii se reduc de la 3,25 în 1997 la 1,06 în 1999, urmand ca in anul 2000 sa înregistreze o crestere de 74% (în valori relative), valoare care poate fi considerata relativ satisfacatoare pentru gestiunea capitalurilor proprii.

CAP. 6. Diagnosticul randamentului financiar

6.1. Rata rentabilitatii comerciale

Rata rentabilitatii comerciale apreciaza eficienta politicii comerciale si politica de preturi a firmei. Rata rentabilitatii comerciale se determina prin raportarea rezultatelor firmei la cifra de afaceri implicata . Ratele rentabilitatii comerciale sunt:

rata marjei brute de exploatare - indica aptitudinea activitatii de exploatare de a degaja profit , indiferent de politica fiscala , financiara, sau de amortizare si netinând seama de incidenta elementelor exceptionale. Se determina astfel:

EBE EBE - excedentul brut al exploatarii

r_EBE = --- * 100 CA - cifra de afaceri

CA

Excedentul brut al exploatarii masoara profitul economic brut ce provine din ciclul de exploatare si arata ce-i ramâne firmei dupa ce din valoarea adaugata a scazut costul fortei de munca.

Excedentul brut al exploatarii se obtine ca diferenta între veniturile si cheltuielile din exploatare si nu include amortizarile si provizioanele, sau veniturile din provizioane. În cadrul soldurilor intermediare de gestiune , excedentul brut de exploatare se formeaza din valoarea adaugata si subventiile pentru exploatare , din care se deduc impozitele si taxele, precum si cheltuielile cu personalul.

rata marjei nete de exploatare - reflecta eficienta activitatii de exploatare, fiind influentata de amortismente si provizioane, comparativ cu rata marjei brute. Se determina astfel:

REx

r_REx = --- * 100 REx - rezultatul exploatarii

CA

rata marjei nete a exercitiului - exprima eficienta globala a întreprinderii, respectiv capacitatea de a genera profit si se calculeaza astfel:

RE

r_RE = --- * 100 RE - rezultatul exercitiului

CA

Rata rentabilitatii comerciale

Tabelul 6.1.

Figura 6.1. Evolutia ratei rentabilitatii comerciale

Rata rentabilitatii comerciale optima se considera a avea valori mai mari de 15%. În cazul societatii EUROCONSTRUCT S.A. ( vezi Tabelul 2.21.) acest prag este depasit de catre rata marjei brute de exploatare iar rata marjei nete de exploatare este în evolutie crescatoare ( ca urmare , pe de o parte, a cresterii volumului productiei realizate si vândute, a lucrarilor de constructii -montaj a caror cerere a crescut, venind din partea unor cli-enti importanti, cu putere financiara dornici de extindere, iar pe de alta parte, a scaderii cheltuielilor cu materiile prime, prin gasirea unor furnizori accesibili din punct de vedere a preturilor practicate si a pozitionarii lor geografice).

6.2. Rata rentabilitatii financiare

Rata rentabilitatii financiare masoara randamentul capitalurilor proprii , deci a pla-samentului financiar pe care actionarii l-au facut pentru cumpararea actiunilor întreprinde-rii. Aceasta rata se poate calcula în doua moduri :

rata rentabilitatii financiare nete care remunereaza proprietarii întreprinderii prin acordarea de dividende si prin cresterea rezervelor care, în ultima instanta, reprezinta o crestere a averii proprietarilor

profit net

rf_n = ----- * 100

cap. propriu

rata rentabilitatii financiare brute se determina prin folosirea în locul profitu-lui net , a capacitatii de autofinantare, astfel fiind eliminate influentele practi-cilor de amortizare

capacitatea de autofinantare

rf_b=----- ----- ----* 100

capital propriu

Capacitatea de autofinantare reflecta potentialul financiar degajat de activitatea rentabila a a întreprinderii destinat sa remunereze capitalurile proprii si sa finanteze in-vestitiile în expansiune în exercitiile viitoare. Capacitatea de autofinantare poate fi deter-minata prin doua metode: deductiva si aditionala, puse în evidenta de structura contului de profit si pierdere .( ANEXA 1)

Prin metoda deductiva , capacitatea de autofinantare e calculata ca diferenta în-tre veniturile încasabile si cheltuielile platibile.

CAF= venituri încasabile - cheltuieli platibile

= EBE + alte venituri din exploatare - alte cheltuieli pentru exploatare + ve-nituri financiare( fara reluari asupra provizioanelor) - cheltuieli financiare ( fara amortizari si provizioane financiare calculate)+ venituri exceptionale ( fara : venituri din cesiunea e-lementelor de activ, cote parti din subventii virate asupra rezultatului exercitiului si reluari asupra provizioanelor exceptionale) - cheltuieli exceptionale( fara: valoarea net contabila a elementelor de activ cedate si amortizari si provizioane exceptionale calculate)

EBE- excedentul brut din exploatare ( se calculeaza ca diferenta între veniturile si cheltuielile din exploatare , dar nu include amortizarile si provizioanele)

Calculul ratei rentabilitatii financiare

Tabelul 6.2.

Figura 6.2. Evolutia ratei rentabilitatii financiare

Valoarea optima a ratei rentabilitatii financiare este de 20%. În anul 1998, rata rentabilitatii a scazut foarte mult, datorita pierderilor înregistrate în activitate financiara si a cheltuielilor exceptionale prea mari (privind operatiile de gestiune: penalitati, pierderi din debitori diversi, etc.) profitul din exploatare nu a putut sa acopere pierderile din celelalte activitati, astfel ca în 1998, rata rentabilitatii financiare a fost negativa, dar în anii urmatori, ea s-a redresat, continuând evolutia sa în ritm crescator. Cresterea profitului net si implicit a ratei rentabilitatii nete, s-a datorat cresterii profitului din activitatea de exploatare, nereusindu-se însa echilibrarea cheltuielilor cu veniturile, atât cele din activitatea financiara cât si cele din activitatea exceptionala

6.3. Rata rentabilitatii economice

Rata rentabilitatii economice reflecta eficienta activitatii desfasurate, din perspectiva capitalului permanent sau a elementelor materiale angajate în activitatea întreprinderii. Se poate calcula în doua moduri: REx REx - rezultatul exploatarii

în functie de activul total angajat r_e = -- * 100

AT AT - activ total

REx

în functie de capitalul investit r_{e bruta} = ----- * 100

cap. investit

Rata rentabilitatii economice

Tabelul 6.3.

Figura 6.3. Evolutia ratei rentabilitatii economice

Din anul 1998, când rata rentabilitatii economice a înregistrat un declin, evolutia sa urmatoare a fost de crestere constanta , situându-se însa sub valoarea considerata optima de specialisti , de 15%. În vederea cresterii ratei de rentabilitate economica , se

impune luarea de masuri de crestere a vitezei de rotatie a activelor totale, cum sunt:

lichidarea stocurilor de produse finite fara desfacere asigurata

scaderea creantelor

reducerea cheltuielilor de exploatare ( cu materiile prime, materialele consuma-bile, energia si apa)

6.4. Rata rentabilitatii resurselor consumate

Rata rentabilitatii resurselor consumate sau " rentabilitatea costurilor "caracterizeaza eficienta costurilor, determinându-se prin raportarea unui rezultat la consumul de resurse implicat în obtinerea lui. Se disting doua forme ale acestei rate:

rata rentabilitatii resurselor consumate bruta

RE RE - rezultatul exercitiului

r_{RC bruta} = ------- * 100

cheltuieli totale

rata rentabilitatii resurselor consumate neta

REx REx - rezultatul exercitiului

r_{RC neta} = ---------- * 100

cheltuieli de exploatare

Rata rentabilitatii resurselor consumate

Tabelul 6.4.

Figura 6.4. Evolutia ratei rentabilitatii resurselor consumate

Rata rentabilitatii resurselor consumate bruta are o evolutie de descrestere, datorata ritmului alert de crestere a cheltuielilor de exploatare si financiare în raport cu veniturile implicite. În anul 1998, rata rentabilitatii resurselor consumate are valoarea cea mai scazuta, raportat la ceilalti ani. Pe ansamblu se înregistreaza valori inferioare celor optime datorate cresterii consumurilor de materii prime si materiale de la o perioada la alta si a cresterii cheltuielilor cu personalul.

CAP. 7. RISCUL DE FALIMENT

Imposibilitatea firmei de a-si onora obligatiile scadente conduce la probabilitatea de insolvabilitate a sa si astfel la riscul de faliment. Existenta unor dificultati permanente de achitare a obligatiilor constituie expresia unei inconsistente economice si financiare la nivelul firmei, care poate conduce la reducerea activitatii ,concedierea salariatilor , restructurarea organizationala si în final la faliment.

Riscul de faliment este legat de starea de dificultate a firmei , considerata ca fiind o situatie permanenta de criza financiara. Din punct de vedere juridic, o firma se considera a fi în dificultate atunci când se afla în stare de încetare de plati, neputând face fata datoriilor exigibile, legea prevazând în acest caz, reorganizarea sau lichidarea firmei.

Criteriile de identificare a firmelor aflate în dificultate sunt în general urmatoarele:

supraîndatorarea, situatie în care firma nu poate face fata datoriilor scadente

insolvabilitatea, situatie în care activul nu este suficient pentru achitarea datoriilor

Cauzele principale care conduc la falimentul firmelor tin de:

falimentul unui furnizor sau al unui beneficiar important

accentuarea concurentei

falimentul bancii cu care firma are relatii importante

aparitia unor legi sau reglementari noi, carora firma nu le poate face fata

scaderea cotatiei actiunilor la bursa etc.

Între risc si faliment exista o legatura directa în sensul ca, cu cât o activitate implica un risc mai mare , cu atât posibilitatea aparitiei falimentului este mai mare.

În literatura economica straina, s-au cristalizat urmatoarele metode de diagnosticare si analiza a riscului de faliment: analiza statica pe baza bilantului patrimonial, analiza functionala pe baza bilantului functional, analiza dinamica, analiza strategica, etc.

Investigarea clasica a riscului de faliment, prin metodele enuntate, permite evidentierea performantelor trecute ale întreprinderii, chiar si a riscurilor de exploatare, financiare, de îndatorare, etc., informând însa în mica masura asupra viitorului acesteia si fara a oferi posibilitatea evaluarii globale a riscului de faliment. Întrucât rezultatele financiare " se degradeaza" foarte repede în timp, apare tot mai evidenta necesitatea unor informatii mai precise cu privire la viitor, la riscul de faliment. Ca o reactie la aceste cerinte practice, cercetatorii si organismele financiare internationale s-au preocupat de elaborarea unei metode de predictie a riscului de faliment, denumita metoda scorurilor, care constituie, fara îndoiala, o îmbogatire a analizei traditionale prin rate.

Metoda scorurilor vizeaza construirea de modele pentru previzionarea riscului de faliment al firmei. Metoda scorurilor se bazeaza pe tehnicile statistice ale analizei discriminate a caracteristicilor financiare cu ajutorul ratelor. Aplicarea ei presupune obtinerea pentru firma a unui scor "Z" ca functie liniara a unui ansamblu de rate , prin care se diferentiaza firmele sanatoase de cele în dificultate.

Z=k_1* x₁+ k_2*x₂+ k_3*x₃+.+ k_{n *}x_n

unde: k - coeficientul de pondere a ratelor

x - ratele implicate în analiza

Metodele scorurilor cele mai des utilizate în analiza riscului de faliment sunt:

Modelul Conan & Holder

Modelul Altman

Modelul Bancii Centrale din Franta

7.1. Modelul Conan & Holder

Modelul are la baza urmatoarea functie scor:

Z= 0,24· x₁+0,22·x₂+0,16·x₃-0,87·x₄-0,10·x₅

Excedent brut din exploatare

unde: x₁= ------------

Datorii totale

Capital permanent

x₂= ----------

Activ total

Active circulante-stocuri

x₃= ----------

Activ total

Cheltuieli financiare

x₄= ----------

Cifra de afaceri

Cheltuieli de personal Valoarea adaugata = productia exercitiului-consumul

x₅= ---------- exercitiului provenit de la terti + marja comerciala

Valoarea adaugata

Marja comerciala= vânzari de mf. - reduceri acordate

pentru vânzatori - cost de achizitie al mf. vândute

Calculul ratelor de analiza ale Modelului Conan & Holder

Tabelul 7.1.

În functie de valoarea scorului Z, se stabileste probabilitatea falimentului. În cazul S.C. EUROCONSTRUCT S.A. , în anul 1998 Z avea valoarea 0,14569 , ceea ce corespundea unei probabilitati a falimentului cuprinsa între 10 % - 30 %, adica într-o zona cu risc redus de faliment.

În ceilalti trei ani , Z ia valori situate peste valoarea 16 , careia îi corespunde o probabilitate de faliment pentru întreprindere mai mica de 10%. Astfel, societatea se afla într-o zona cu risc redus de faliment.

7.2. Modelul Altman

A fost dezvoltat în 1868 de profesorul Altman si are o capacitate marita de previziune El a descoperit ca analiza bazata pe mai multe variabile, facuta cu ajutorul a cinci indicatori , a permis prevederea a 75% din falimentele firmelor cu doi ani înainte de producerea acestora.

Modelul Altman are urmatoarea forma:

Z= 1,2 · x₁ + 1,4 · x₂ + 3,3 · x₃ + 0,6 · x₄+ 0,9 · x_{5 ,} unde:

Fond de rulment net

x₁= ---------- x₂₌ Rezerve .

Activ total Activ total

Excedent brut din exploatare

x₃= ------------ x_{4 =} Fonduri proprii

Activ total Datorii totale

Cifra de afaceri

x₅= --------

Activ total

Calculul ratelor de analiza a modelului Altman

Tabelul 7.2.

Din punct de vedere a valorilor pe care le ia Z, firma se afla într-o situatie oscilanta : anii 1997 si 1999 sunt pentru firma ani probabilitatea starii de faliment a fost practic inexistenta . valoarea lui Z a scazut în 1998 si 2000, fata de anii anteriori, dar nu îngrijorator, astfel ca ajutati de puterea financiara si de managementul de calitate, situatia poate fi apreciabil îmbunatatita.

CAP. 8. Evaluarea întreprinderii

Întreprinderea functioneaza în legatura cu partenerii de pe piata. Acesti parteneri sunt interesati de toate operatiile care au loc în întreprindere si în care sunt implicati , operatii cum sunt cele de : înfiintare, functionare, dezvoltare, fuzionare, vânzare si lichidare.

Pentru a-si desfasura activitatea , întreprinderea este interesata sa cunoasca rezulta-tul activitatii sale , valoarea sa. Ea doreste sa-si cunoasca valoarea în vederea încheierii unor tranzactii comerciale. Uneori, întreprinderea doreste sa se realizeze evaluarea sa , pentru ca doreste sa-si coteze actiunile la bursa sau pentru ca vrea sa stie unde se

gaseste în evolutia sa si daca se poate compara cu alte întreprinderi din acelasi sector de activitate.

Evaluarea economica poate interveni în urmatoarele cazuri:

când au loc modificari în marimea capitalului social sau în numarul si compo-nenta actionarilor. În cazul majorarii capitalului social, pretul de emisiune al noilor actiuni se stabileste ,de regula, prin evaluarea economica a întreprinderii în mo-mentul respectiv.

în anumite tranzactii comerciale când atât vânzatorul cât si cumparatorul , e-fectueaza evaluarea întreprinderii sau a activelor vândute, respectiv cumparate

cu ocazia actiunilor juridice cu scop patrimonial : succesiuni, divizari, fuziuni, faliment

în cazul cotarii la bursa , când are loc o prima evaluare în momentul intrarii în-treprinderii la bursa de valori, iar apoi evaluarea sa este continua si se face prin metode bursiere

Principiile pe care trebuie sa le respecte în activitatea sa evaluatorul , sunt:

principiul independentei, care presupune obiectivitate, responsabilitate si inte-gritate morala

principiul competentei profesionale

principiul bunei informari în domeniul micro si macroeconomic si în domeniul legislativ

principiul corectitudinii în raport cu beneficiarul lucrarii, cu ceilalti experti ,cu Administratia financiara locala, cu societatea de evaluare cu care se lucreaza

principiul potrivit caruia rezultatele evaluarii pot fi exploatate doar de cel care le-a comandat si în scopul pentru care a facut-o

Metodele ce pot fi folosite pentru evaluarea întreprinderii se pot grupa în trei ca-tegorii:

metode clasice

metode bursiere

alte metode

Metodele clasice se grupeaza , în functie de modul de abordare a valorii întreprin-derii , în:

metode de evaluare patrimoniala , care considera valoarea întreprinderii ca fiind data de suma elementelor sale componente: mijloace fixe, terenuri, titluri de valoare, stocuri, lichiditati.

metode de evaluare financiara, care abordeaza întreprinderea exclusiv din punct de vedere al rezultatelor, considerându-se ca întreprinderea nu are valoare decât daca activele de care dispune produc un rezultat. Valoarea intrinseca a compo-nentelor întreprinderii este neglijata, contând doar fluxurile de lichiditati viitoa-re obtinute în urma folosirii acestora.

metode de evaluare combinata, care abordeaza valoarea întreprinderii atât din punct de vedere patrimonial cât si din punct de vedere al rezultatelor

Modelele de evaluare financiare se clasifica dupa mai multe criterii:

dupa modul de determinare a valorii actuale a rezultatelor viitoare:

valori obtinute prin actualizare ( când orizontul de timp este limitat la un anu-mit numar de ani)

valori obtinute prin capitalizare ( când orizontul de timp analizat este infinit)

dupa rezultatul folosit în calcule:

valori de randament , când se foloseste dividendul

valori de rentabilitate , când se foloseste profitul

valori determinate pe baza cash-flow - ului

Relatia generala de calcul a valorii financiare a unei întreprinderi este:

V_F= k _* Pn ( CF, D ) , unde:

Pn- profit net

CF- cash-flow

D- dividend

k- coeficientul multiplicator

Elementele folosite în vederea calcularii valorii întreprinderii prin folosirea meto-delor financiare , sunt:

profitul net, dividendul, cash-flow-ul

rata de capitalizare

rata de actualizare

perioada de referinta

valoarea reziduala

Valoarea întreprinderii este data de valoarea prezenta a unor câstiguri viitoare iar pentru aplicarea metodelor financiare, fundamentala este previzionarea elementelor aces-tei metode.

Previzionarea activitatii viitoare trebuie sa tina cont de o serie de ipoteze care se iau în considerare ( evolutia unor indicatori precum: rata de schimb, rata inflatiei, evolutia sectorului din care face parte întreprinderea, evolutia vânzarilor, utilizarea capacitatii de productie, concurenta , investitii viitoare, evolutia ratei rentabilitatii) , care sa argumenteze valorile obtinute.

În vederea elaborarii previziunilor vom folosi pentru S.C. EUROCONSTRUCT S.A. modelul bazat pe evolutia pietei care, pentru estimarea profitului aferent perioadei urmatoare, porneste de la estimarea evolutiei cifrei de afaceri si a cheltuielilor aferente cifrei de afaceri.

Aplicarea acestui model în elaborarea previziunilor presupune utilizarea metodelor, scenariilor care prezinta trei variante: optimista, pesimista si probabila , ale evolutiei vii-toare a afacerii si cuantificarea riscurilor asociate realizarii scenariilor , prin intermediul coeficientilor de probabilitate.

În cadrul previzionarii , abordarea utilizata în cele mai multe cazuri, este aborda-rea în conditii de risc ( probabilistica) fiind caracterizata de urmatoarele aspecte: se cu-nosc variabilele ce se vor modifica si se cunoaste variasia acestora cu o anumita proba-bilitate.

8.1. Valori obtinute prin actualizare

Actualizarea este operatia prin care o suma care va fi încasata sau platita în vii-tor, este transformata în valori azi. Necesitatea ei deriva din faftul ca, unitatile moneta-re de mâine, nu sunt echivalente cu unitatile monetare de azi ( fara a tine seama de in-flatie).

Pentru actualizarea unei sume care se va obtine în viitor, se utilizeaza rata de ac-tualizare, care reprezinta rentabilitatea ceruta de piata pentru o suma de capitaluri inves-tite în întreprinderea evaluata. Rata de actualizare , se mai poate spune ca este rata de fructificare a capitalurilor investite pe piata financiara, în loc sa fie investite în întreprin-dere si a genera diversele forme ale rezultatului.

Rata de actualizare este formata dintr-o rata de baza la care se adauga prima de risc si rata anuala a inflatiei (în cazul utilizarii preturilor curente).

Rata de baza ( r_b ) corespunde unor plasamente fara risc , putând fi aleasa dintre urmatoarele marimi:

rata dobânzii practicate la obligatiunile de stat

rata dobânzii la obligatiunile din sectorul privat

randamentul mediu al actiunilor la Bursa de Valori

rata de rescont

costul capitalurilor utilizate de întreprindere

La evaluarea S.C. EUROCONSTRUCT S.A. , rata de baza se determina la nivelul costurilor capitalurilor investite , astfel:

r _b = Cc

Cc - costul capitalurilor investite

beneficiu/ actiune

Cc = 1 / PER = --------

curs bursier/ actiune

S-a stabilit , pentru întreprindere , o valoare a PER egala cu 5,555.

1

r _b= -- * 100 = 18%

5,555

Coeficientul de risc ( r_r ) evidentiaza randamentul suplimentar pretins de investitori si riscurile care privesc întreprinderea în perioada urmatoare. Riscurile pot fi interne (generate de activitatea întreprinderii ) sau externe (generate de stabilitatea economiei na-tionale). Riscul intern al întreprinderii poate fi :

risc economic. Corespunde activitatii de exploatare a întreprinderii. Unele puncte forte si slabe din acest sector sunt determinante pentru aprecierea riscului economic, pentru ca penalizeaza activitatea întreprinderii. Se iau în considerare:

lipsa de contracte pe termen lung

marketing de proasta calitate

dezinteres pentru promovarea de noi activitati sau produse

mod defectuos de organizare a productiei

lipsa cointeresarii materiale a personalului

dependenta de clienti , etc.

risc financiar. Functiunea financiara a întreprinderii poate avea urmatoarele puncte slabe:

insuficienta fondului de rulment pentru acoperire nevoii de fond de rulment

grad de îndatorare mai mare decât media sectorului

durate de rotatie mai mari pentru active circulante

Coeficientul de risc poate avea valori cuprinse între 25% - 75% , în conditiile unei economii stabile, si între 75% - 200%, în cazul unei economii instabile.

Ţinând cont de slaba promovare a unor activitati ale firmei si a firmei în general, de viteza de rotatie scazuta a stocurilor si de instabilitatea economiei nationale, se poa-te considera ca firma se încadreaza în zona de risc mediu, ceea ce corespunde unei valori a coeficientului de risc de 50 %.

Rata de actualizare se calculeaza dupa urmatoarea formula:

r = r _b( 1+r _r) , unde:

r - rata de actualizare

r _b - rata de baza

r _r - coeficientul de risc

r = 18% ( 1+0,50)

r _(%)=27 %

La stabilirea perioadei pentru care se fac previziunile nu exista reguli stabilite însa trebuie sa se tina seama de anumite aspecte, cum sunt: durata de viata a întreprin-derii, ciclul de viata al produselor firmei, durata de amortizare fiscala si tehnica, ciclul normal de investire, perioada practicata de evaluari similare. În literatura de specialitate se considera ca perioada pentru care trebuie sa se faca previziunile în vederea evalua-rii este cuprinsa între 3 - 8 ani.

Ţinând cont de aceste aspecte, evaluarea se va face pentru o perioada de 6 ani.

Se estimeaza pentru urmatorii 6 ani cifra de afaceri , care are urmatoarele valori:

Cifra de afaceri estimata [mii lei

Tabelul 8.1.

Conform probabilitatilor de realizare a celor trei variante, cifra de afaceri previzi-onata pentru perioada urmatoare este:

Cifra de afaceri estimata [mii lei]

Tabelul 8.2.

Rata rentabilitatii brute _{estimata =} profit brut _{est. *} 100 ( Tabelul 2.21.)

CA _est.

Se estimeaza o rata a rentabilitatii brute de 5%.

Profit brut _est.= Rata rentabilitatii brute _* CA _est.

Estimarea profitului brut pe baza cifrei de afaceri

Tabelul 8.3.

Profit net _est.= profit brut _est. - impozit pe profit _{(25% * profit brut)}

Determinarea profitului net estimat [mii lei]

Tabelul 8.4.

În acest caz, folosind ca procedeu de lucru actualizarea , valoarea întreprinderii depinde de nivelul profitului net anual ( cash-flow- ului anual) , orizontul de timp pen-tru care se face estimarea ( aici , 6 ani), precum si de nivelul coeficientului de actualiza-re ( 27%).

Valoarea întreprinderii se determina prin actualizarea profitului net anual ( cash-flow-ului anual), cu o rata de actualizare "e".

8.1.1. Metoda actualizarii profitului

Folosind aceasta metoda, valoarea întreprinderii este determinata prin actualizarea profitului net, dupa urmatoarea formula:

_d

VRA = Pn _t 1___ V_{rez____}

^t=1 (1+e)^t (1+e)^d

VRA - valoarea întreprinderii

Pn _t - profitul net din anul "t"

d- perioada de estimare

e- coeficientul de actualizare

1__ _ factorul de actualizare

( 1+e)^t

V _rez. - valoarea reziduala

Valoarea reziduala este înteleasa diferit , în functie de posibilitatea continuarii activitatii dupa perioada de estimare.

În cazul încetarii activitatii dupa perioada de estimare, valoarea reziduala exprima valoarea posibila de realizare prin vânzare , valorificarea pieselor sau componentelor rezultate din casare. Practic, marimea valorii reziduale rezulta prin scaderea veniturilor realizate a cheltuielilor aferente, cu posibilitatea ca suma cheltuielilor de lichidare sa depaseasca veniturile obtinute ( în acest caz valoarea reziduala este negativa, lucru posi-bil din cauza ca , dupa îndeplinirea duratei tehnice valoarea reziduala se apropie de 0 sau la marimi nesemnificative ) .

În cazul continuarii activitatii, valoarea rezduala are o semnificatie mai complexa, cuprinzând valoare estimata a elementelor corporale si necorporale precum si a rezulta-telor pe care le genereaza dupa perioada de estimare.

Înseamna ca valoare reziduala este valoarea întreprinderii la sfârsitul ultimului an de estimare, marimea ei fiind data de momentul în care se face evaluarea pe par-cursul duratei de viata a întreprinderii:

cu cât ultimul an este mai îndepartat si rata actualizarii mai mare, cu atât va-loarea reziduala se micsoreaza apropiindu - se de 0;

cu cât ultimul an al estimarii este mai apropiat si rata actualizarii este mai redusa cu atât valoarea reziduala este mai mare.

Valoarea reziduala poate fi evaluata prin mai multe metode , spre exemplu:

pe baza cash-flow-ului net

V_{rez =} cash-flow net _n+1

r-g

cash-flow net _n+1 - cash-flow obtinut în primul an dupa perioada de estimare

r - rata de capitalizare

g - rata anuala de crestere a cash-flow-ului

pe baza profitului net de la sfârsitul perioadei de estimare

V _{rez =} Pn _d

r-g

Pn_d - profitul net al ultimului an al perioadei de estimare

g- procentul de crestere al profitului în perioada urmatoare

g ₌^d _{Pnd _ 1}

^Pn1

Pn₁- profitul net din primul an al perioadei de estimare

prin utilizarea unui coeficient multiplicator

V_rez = k _* CF_da = k _* CF_{d *} 1__

(1+e)^d

k - coeficient multiplicator care depinde de sectorul de activitate, are valori

cuprinse între 3 si 6.

CF _da - cash-flow-ul din ultimul an al estimarii

Pe baza profitului net de la sfârsitul perioadei de estimare, valoarea reziduala se determina astfel:

se determina ritmul de crestere , g:

g= ⁶ _{28.203.761 - 1 =} 0,25

^{7. 480.331}

se determina valoarea reziduala, V_rez :

V_{rez =} Pnd ₌ 28.203.761 ₌ 1.410.188.050

r-g 0,27-0,25

Determinarea valorii întreprinderii pe baza profitului net

Tabelul 8.5.

_d

VRA = Pn _t 1___ V_{rez____}

^t=1 (1+e)^t (1+e)^d

VRA = 7.480.331 ₊ 9.754.324 ₊ 12.719.636 ₊ 16.586.407 ₊ 21.628.594 ₊ 28.203.761 ₊

(1+0,27)¹ (1+0,27)² (1+0,27)³ (1+0,27)⁴ (1+0,27)⁵ (1+0,27)⁶

₊ 1.410.188.050 ₌ 373.401.779 mii lei

(1+0,27)⁶

8.1.2. Metoda actualizarii cash-flow-ului

Metoda este anticipativa, evaluarea întreprinderii facându-se în functie de per-spectivele sale de dezvoltare. Conform acestei metode, valoarea întreprinderii este egala cu valoarea actuala a fluxurilor de trezorerie ( cash-flow) care vor fi degajate în viitor de catre întreprindere. Calculul valorii întreprinderii prin aceasta metoda are la baza te-oria si practica evaluarii eficientei economice a investitiilor în general si calculele eco-nomico-financiare aferente aprecierii unui proiect de investitie particular.

Ca si evaluarea eficientei economice, actualizarea cash-flow-ului este o metoda ca-re priveste perspectiva întreprinderii sprijinita de importante investitii în modernizare si cresterea fondului de rulment. În ceea ce priveste sursele de finantare acestea pot fi a-tât proprii ( prin autofinantare) , cât si straine ( prin aaport suplimentar la capitalul soci-al si credite pe termen mediu si lung ). Aceasta metoda foloseste aceleasi notiuni, ipote-ze, tehnici de calcul, rate de actualizare, valoare reziduala, valoare actualizata. Metoda actualizarii cash-flow-ului, analizeaza bilantul , pe baza caruia calculeaza o serie de rate financiare pentru perioaada urmatoare.

Când este folosit pentru evaluarea rentabilitatii întreprinderii , cash-flow-ul repre-zinta fuxul de lichiditati ce urmeaza a fi generat de aceasta investitie, iar când este

utilizat pentru evaluarea întreprinderii, el reprezinta fluxul de disponibilitati rezultat din activitatea desfasurata, adica modificare trezoreriei nete pe parcursul exercitiului.

Aceasta metoda utilizeaza principiul financiar , potrivit caruia, valoarea unui activ este data de valoarea actualizaata a fluxurilor nete de disponibilitati ( a cash-flow-urilor degajate de activul respectiv).

Proiectia cash-flow-urilor viitoare nu se face printr-o simpla extrapolare a situatiei economico-financiare trecute, ci din punct de vedere al asigurarii viabilitatii si profitabilitatii ei în viitor, în corelatie directa cu impactul economic al noilor investitii de dezvoltare, modernizare,etc.

Pentru determinarea valorii întreprinderii , pe baza acestei metode,se parcurg ur-matorele etape :

se face proiectia contului de profit si pierdere si a cash-flow-ului brut;

stabilirea valorii investitiilor viitoare si a impactului lor asupra evolutiei vii-toare a cifrei de afaceri si a elementelor de cheltuieli;

estimarea evolutiei necesarului de fond de rulment;

determinarea valorii reziduale;

stabilirea ratei de actualizare;

determinarea valorii întreprinderii;

corectarea valorii finale cu prima de control si/sau diminuarea ei pentru lipsa de lichiditate.

Valoarea întreprinderii, calculata prin metoda actualizarii cash-flow-ului , se deter-mina cu ajutorul formulei:

_d

VI = CF _t 1___ V_{rez____}

^t=1 (1+e)^t (1+e)^d

unde:

VI - valoarea întreprinderii

CF_t - cash-flow net disponibil aferent anului "t"

V_rez - valoare reziduala

e- rata de actualizare

d- perioada de previziune explicita

De aici rezulta ca valoarea întreprinderii, calculata prin metoda actualizarii cash-flow-ului, rezulta din însumarea valorii actualizate a cash-flow-ului net disponibil din perioada de previziune explicita cu valoarea actualizata a valorii reziduale.

La întreprinderea S.C. EUROCONSTRUCT S.A. determinarea valorii întreprinde-rii se va face pe baaza celor patru elemente:

marimea cash-flow-ului net diponibil

durata pentru care se face calculul ( 6 ani )

marimea valorii reziduale ( 1.410.188.050 mii lei )

nivelul ratei de actualizare ( 27% )

Cash-flow-ul net disponibil se calculeaza prin însumarea urmatoarelor elemente:

cash-flow operational din activitatea de exploatare

cash-flow din investitii

cash-flow din activitatea de finantare

Cash-flow din activ. de finantare

Cash-flow din investitii

Cash-flow operational din act. de exploatare

CASH-FLOW = INTRĂRI ₍₊₎- IEsIRI _(-)

Figura 8.1. Structura cash-flow-ului.

Determinarea cash-flow-ului pe baza fluxurilor viitoare [mii lei]

Tabelul 8.6.

Determinarea valorii întreprinderii pe baza cash - flow-ului

Tabelul 8.7.

Valoarea întreprinderii, calculata prin metoda actualizarii , este situata în intervalul 373.000.000 mii lei - 381.000.000 lei.

8.2. Valori obtinute prin capitalizare

Capitalizarea reprezinta aducerea în valori actuale , a unor rezultate constatate la infinit. La fel ca în cazul actualizarii, pentru capitalizarea unei sume care se va obtine în viitor, se utilizeaza rata de capitalizare , care are aceeasi interpretare economica ca si rata da actualizare.

Capitalizarea se deosebeste de actualizare prin faptul ca se aplica unor rezultate constante, estimate pentru viitor si prin faptul ca ia în considerare un orizont de timp finit si nu infinit.

Aceste doua particularitati conduc la transformarea factorului de actualizare 1 (1+e)^t

într-un factor de capitalizare 1/e. atunci când n→ ∞.

Ţinând cont de aceasta, valoarea actuala R_o a unui rezultat R care va fi constatat în viitor, pe o perioada de timp, va fi: R_{o =} R_

e

Rata de capitalizare 1_ este un divizor prin care un venit anual sau o cheltu-

e

iala anuala , reproductibila într-un numar infinit de ani, se transforma în valoare actuala.

Între rata de actualizare si rata de capitalizare exista o relatie care poate fi redata prin relatia matematica urmatoare:

e = c + g sau c = e - g ,

unde:

e - rata de actualizare

c - rata de capitalizare

g - rata anuala de crestere a profitului

e = 27%

g = 0,25 ( vezi 4.4.1) => c = 2%

8.2.1. Valoarea de randament

Pentru calcularea valorii de randament , baza de calcul o constituie profitul net.

Valoarea firmei reprezinta suma da bani "S" care fructificata asigura o renta perpetua la nivelul profitului mediu anual. Aceasta suma se determina prin capitalizarea profitului cu o rata de capitalizare "c".

Ecuatia fundamentala a modelului este:

_{_}

VR ₌ p_

c

p - profitul mediu anual

c - rata de capitalizare

VR - valoarea de randament

Determinarea profitului mediu anual se face în felul urmator:

_{_}

p ₌ t_*p₁+ (t-1)_*p₂ +(t-2)_*p₃ + . +1p_t

t + (t-1) + (t-2)+ .+1

t - perioada de timp luata în calcul ( ani )

Profitul net estimat pentru perioada urmatoare

Tabelul 8.8.

_{_}

p ₌ 6p₁ + 5p₂ + 4p₃ + 3p₄ + 2p₅ + 1p₆

6+5+4+3+2+1

_{_}

p ₌ 44.881.986+48.771.620+50.878.544+49.759.221+43.257.188+28.203.761 ₌ 12.654.872

21 mii lei

VR = 12.654.872 ₌ 632.743.600 mii lei

0,02

8.2.2. Valoarea de rentabilitate

Valoarea de rentabilitate este obtinuta înlocuind profitul mediu anual cu divi-dendul mediu anual care reprezinta câstigul cumparatorului.

A)    Valoarea de rentabilitate cu degrevare fiscala:

_ _

VRE ₌ D D - dividendul mediu anual

c

D ₌ 6D₁ + 5D₂ + 4D₃ + 3D₄ + 2D₅ + 1D₆

6+5+4+3+2+1

g - gradul de crestere al dividendului

g ₌⁴ D_{2000 _ 1}

D₁₉₉₇

₄

g = 3.406.211 _ 1 = 0,36

987.548

Estimarea valorii dividendelor în perioada urmatoare

Tabelul 8.9.

D ₌ 27.794.682 +31.500.640 +34.272.696 +34.958.148 +31.695.388+21.552.863 ₌ 8.655.925

21 mii lei

VRE = 8.655.925 = 432.796.250 mii lei

0.02

B)     Valoarea de rentabilitate fara degrevare fiscala

_ _

VRE ₌ D _* 1- r_id D - dividendul mediu anual

c 100 r_id - rata impozitului pe dividende (10%)

_

VRE = D _* 0,9 = 432.796.250 mii lei _* 0,9= 389.516.625 mii lei

c

BIBLIOGRAFIE

Bailesteanu, Gheorghe, Diagnostic , risc si eficienta în afaceri , Editura Mirton, Timisoara, 1997

Bailesteanu, Gheorghe, Diagnosticul si evaluarea firmei , Editura Mirton, Timisoara, 1995

Buglea, A., Eros-Stark, E., Evaluarea întreprinderii. Teorie si studiu de caz, Editura Marineasa, Timisoara, 2001

Cristea, H.,stefanescu, N., Gestiunea financiara a agentilor economici, Editura Mirton, Timisoara, 1996

Cristea, H., Cârceie, R., Buglea, A., Sacui, V., Evaluarea întreprinderii , Editura Marineasa , Timisoara, 2000

Dalota, M.,D., Dalota, S., Analiza si evaluarea firmei, Editura Orizonturi Universitare ,Timisoara , 2000

Deaconu , Adela, Diagnosticul si evaluarea întreprinderii , Editura Intelcredo, Deva, 1998

Isfanescu, A., Tutu, A., Robu, V., Anghel , I., Evaluarea întreprinderii , Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1998

Mihai ,I., Analiza situatiei financiare a agentilor economici, Editura Mirton, Timisoara, 1997

ANEXE

ANEXA 1: CONTUL DE PROFIT sI PIERDERE

- mii lei -

ANEXA 2: SITUAŢIA DATORIILOR

ANEXA 3: SITUAŢIA STOCURILOR sI A PRODUCŢIEI ÎN CURS

DE EXECUŢIE

ANEXA 4 : REPARTIZAREA PROFITULUI

ANEXA NR. 5. CONSTRUCŢIA BILANŢULUI FINANCIAR

BILANŢ CONTABIL - CORECŢII - BILANŢ FINANCIAR ANUL 1997

ACTIV - mii lei -

PASIV  - mii lei-

BILANŢ CONTABIL - CORECŢII - BILANŢ FINANCIAR ANUL 1998

ACTIV - mii lei -

PASIV - mii lei-

BILANŢ CONTABIL - CORECŢII - BILANŢ FINANCIAR ANUL 1999

ACTIV - mii lei -

PASIV  - mii lei-

BILANŢ CONTABIL - CORECŢII - BILANŢ FINANCIAR ANUL 2000

ACTIV - mii lei -

PASIV  - mii lei-