Modalitati de plata utilizate pe plan intern
Ordinul de plata programat (standing order)
Ordinul de plata programat (plansa nr.1.) este o modalitate de plata care consta in executarea la date prestabilite si in sume fixe, de catre banca platitorului, de ordine de plata in favoarea unui tert pe baza unor clauze convenite expres intre platitor si banca sa (termen fix, suma fixa).
Plansa 1. - Schema de circuit al platii prin standing order, conform prevederilor Normelor-cadru nr. 9/1996 privind executarea ordinelor de plata programata
(1) incheierea unui contract comercial intre platitor si beneficiar avand stipulata clauza de plata prin rambursarea datoriilor in sume si la date fixate (lunar, trimestrial, semestrial, anual, conform contractului);
(2) incheierea unui contract de standing order prin care platitorul mandateaza banca sa execute ordine de plata, la datele si in sumele convenite prin contract; banca platitorului emite OPH, astfel incat termenul de decontare, data platii (creditarii contului beneficiarului) sa fie cea planificata prin contract; se completeaza rubrica 'compensabil la .' si, in functie de data platii 'P', se stabileste ziua de compensare conform Regulamentului B.N.R. nr. 10/1994;
(3) banca platitorului debiteaza contul platitorului cu suma aferenta OPH;
(4) procedura de decontare a OPH respecta reglementarile B.N.R. in vigoare si se aliniaza circuitelor, termenelor si intervalelor de timp obligatorii prevazute in Regulamentul B.N.R. nr. 10/1994;
(4’) soldurile nete ale conturilor unitatilor bancare participante in compensare sunt inregistrate in conturile curente deschise de catre bancile respective la banca centrala, rezultand soldurile nete ale compensarii;
(5) banca beneficiarului crediteaza contul clientului beneficiar cu suma aferenta OPH acceptat;
(6) stingerea creantelor beneficiarului.
Deci, ordinul de plata programat numit si standing order presupune doua caracteristici: termenul fix si suma fixa de plata.
La ordinul de plata programat participa urmatoarele persoane:
1. banca platitorului – cel mai important participant pentru ca ea initiaza si executa ordinul de plata;
2. platitorul – persoana din al carui cont de la banca se provizioneaza (acopera) suma ce va fi platita;
3. beneficiarul de suma – persoana care incaseaza sumele din ordinul de plata;
4. banca beneficiarului de suma – banca la care isi are deschis cont acesta.
Pentru a fi valabil un ordin de plata programat trebuie sa contina urmatoarele elemente:
numele de standing order;
obiectul contractului de standing order si anume emiterea si executarea de ordine de plata de catre banca platitorului pe baza mandatului dat acesteia de platitor;
numele platitorului si contul acestuia la banca;
numele bancii platitorului;
numele beneficiarului de suma si contul acesteia;
numele beneficiarului de suma;
valoarea (suma) care trebuie platita;
datele la care se efectueaza platile;
mentiuni privind continutul economic al ordinului de plata.
Acestea rezulta din contractul comercial incheiat intre platitorul si beneficiarul sumei (plata de chirii, rate etc.).
Caracteristicile ordinului de plata programat:
este un contract de mandat, adica platitorul mandateaza banca sa ca la anumite date si pentru anumite sume de bani sa intocmeasca si sa execute ordine de plata;
banca platitorului, indeplinind mandatul de platitor, va intocmi ordinul de plata astfel incat sumele sa ajunga in contul beneficiarului de suma la datele stipulate prin contractul de standing order.
Riscurile si avantajele ordinului de plata programat
Riscurile platitorului – sunt inexistente sau apar in putine cazuri, fiind datorate evidentierii gresite a beneficiarului de suma sau a informatiilor despre acesta in contractul de standing order.
Avantajele platitorului:
cunoscand datele si sumele de platit, acesta isi poate gestiona eficient trezoreria;
isi eficientizeaza activitatea de plati (evita procedura de completare succesiva de ordine de plata).
Riscurile intermediarului – sunt datorate orientarii gresite a ordinului de plata, pierderii sau distrugerii acestuia. Unele dintre aceste riscuri cum sunt cele referitoare la orientarea ordinului de plata, pot fi evitate prin contractele de standing order incheiate cu platitorul prin precizarea cu exactitate a numelui beneficiarului, a platilor si a termenelor.
Avantajele intermediarului (ale bancii platitoare):
isi eficientizeaza activitatea de decontare (evita procedurile de autentificare a ordinului de plata);
atrage sume in tranzit (float bancar) din care bancile se finanteaza.
Riscurile pentru beneficiarul de suma: - sa nu incaseze creanta sa asupra platitorului la scadenta, dar acest risc este minim deoarece chiar aceasta modalitate de plata presupune ca platile sa se faca la scadenta.
Avantajele beneficiarului de suma:
evita aparitia unor creante restante, platile fiind facute de platitor chiar la termen;
evita riscul de lichiditate (avand incasari, beneficiarul poate la randul sau sa efectueze plati catre terti).
Debitul direct
Debitul direct (plansa nr.2.) este o modalitate de plata prin care banca platitoare debiteaza contul platitorului la intiativa beneficiarului de suma si in baza consimtamantului dat de platitor. Debitarea contului platitorului are caracter periodic.
Deci, debitul direct are doua caracteristici: termenul fix, dar nu se cunoaste cu exactitate suma ce va trebui platita.
Participanti:
beneficiarul de suma – emite mesajele de incasare, adica facturile sau alte documente care materializeaza creantele comerciale pe care debitorul trebuie sa le achite;
banca beneficiarului de suma – banca la care beneficiarul de suma isi are deschis contul;
platitorul – persoana din al carui disponibil din contul de la banca se acopera suma care va fi platita;
banca platitorului – banca la care isi are deschis cont platitorul si care intocmeste ordinul de plata in baza consimtamantului dat de platitor; prin acest ordin de plata achitandu-se datoriile platitorului fata de beneficiarul sumei.
Plansa 2. - Schema de circuit al platii prin direct, debit conform prevederilor Regulamentului B.N .R. nr. 4/1996 privind plata prin ordin de plata la cererea directa a beneficiarului prin debitarea cu consimtamant a contului platitorului
(1) incheierea unui contract comercial intre platitor si beneficiar avand stipulata clauza de plata prin rambursarea datoriilor in sume variabile si in mod regulat (lunar, trimestrial, semestrial, anual, conform contractului);
(2) incheierea unui contract de direct debit prin care platitorul mandateaza banca sa sa-i debiteze contul, avand consimtamantul sau in prealabil, la primirea unei instiintari de plata din partea beneficiarului;
(3) beneficiarul initiaza plata prin emiterea unui APD, care nu este un instrument de plata, ci o solicitare de plata pentru executarea de catre banca platitorului a unui ordin de plata in acest sens;
(3’) la receptia unui APD, banca platitorului cere consimtamantul platitorului privind debitarea contului acestuia prin executarea unui OPH (in baza APD), respectand mentiunile inscrise pe APD; dupa primirea consimtamantului platitorului, banca platitorului emite un OPH in suma consimtita de catre platitor, in favoarea beneficiarului. Banca platitorului completeaza rubrica 'compensabil la ' si, in functie de data platii 'P' (preluate din APD), stabileste ziua compensarii, conform Regulamentului B.N.R. nr. 10/1994;
(4) banca platitorului debiteaza contul platitorului cu suma inscrisa pe OPH;
(5) procedura de decontare a OPH respecta reglementarile B.N.R. in vigoare si se aliniaza circuitelor, termenelor si intervalelor de timp obligatorii prevazute in Regulamentul B.N.R.nr. 10/1994;
(5’) soldurile nete ale conturilor unitatilor bancare participante in compensare sunt inregistrate in conturile curente deschise de catre bancile respective la banca centrala, rezultand soldurile nete ale compensarii;
(6) banca beneficiarului crediteaza contul clientului beneficiar cu suma aferenta OPH acceptat;
(7) stingerea creantelor beneficiarului.
Caracteristicile debitului direct:
un contract de mandat prin care platitorul autorizeaza banca sa sa execute periodic plati reprezentand obligatiile sale fata de anumiti creditori;
platile efectuate de banca platitorului au la baza (se fac din) initiativa beneficiarului de suma;
banca platitorului nu are dreptul sa efectueze aceste plati decat cu acordul platitorului;
in urma primirii consimtamantului platitorului, banca sa intocmeste si executa ordinul de plata.
Riscurile si avantajele debitului direct
Riscurile platitorului: - sunt inexistente sau se pot datora efectuarii unor plati mai mari fata de sumele care ar trebui platite conform consumurilor reale; acest risc poate fi evitat prin faptul ca platitorul trebuie sa-si dea acordul pentru executarea de catre banca sa a ordinului de plata, consimtamantul dandu-se in urma verificarii sumelor mentionate de beneficiar in mesajele de incasare (facturi).
Avantajele platitorului:
poate sa-si eficientizeze operatiunile de plati evitand intocmirea acestora;
poate evita abuzurile beneficiarului de suma prin faptul ca platitorul trebuie sa-si dea consimtamantul pentru executarea ordinului de plata.
Riscurile intermediarului (ale bancii platitoare) sunt date de orientarea gresita a ordinului de plata sau a valorilor care trebuie platite, dar aceste riscuri se pot evita printr-o precizare corespunzatoare a numelui beneficiarului de suma, a celorlalte informatii despre ele, in contractul de debit direct.
Avantajele intermediarului:
isi eficientizeaza activitatea de plati, de decontari deoarece completand el insusi ordinul de plata, evita procedura autentificarii;
pentru ca platile se fac cu bani de cont (prin intermediul bancii), banca platitoare colecteaza sume in tranzit din care se finanteaza.
Riscurile beneficiarului – neincasarea creantelor fata de platitor in termen, ca urmare a faptului ca platitorul nu-si da consimtamantul in termen.
Avantajele beneficiarului:
pentru ca modalitatea de debit direct presupune o anumita periodicitate a platilor, beneficiarul sumelor evita aparitia de creante restante;
avand incasari, evita riscul de lichiditate putand face fata platilor.
|
