Necesitatea armonizarii fiscale in zona euro.Controverse privind un impozit european

Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Necesitatea armonizarii fiscale în zona euro.

Controverse privind un impozit european

=referat la IFME=

Cap.1.Fiscalitatea moderna-necesitatea armonizarii in zona euro

1.1.Notiunea si teoria politicii fiscale

Bugetul tuturor tarilor, mai mari sau mai mici , dezvoltate sau in curs de dezvoltare, se alimenteaza, in principal din prelevari obligatorii. Peste tot, deci, veniturile bugetare se constituie pe cale fiscala, prin impozite obligatorii. Prelevarile acestea obligatorii pot fi: fiscale(impozite in intelesul exact al cuvantului) sau parafiscale(cotizatii,contributii).

Se poate observa faptul ca gama instrumentelor fiscale este foarte larga si, asa cum stau lucrurile peste tot, nu pare sa se opreasca aici.Aceasta , deoarece instrumentele fiscale sunt mai putin riscante din punct de vedere politic si mult mai rentabile financiar.

Sub acest aspect, al numarului si marimii impozitelor, exista tari care fac parte din asa zisul "paradis fiscal" si tari care traiesc u 252o1414c n adevarat "cosmar fiscal".Una dintre acestea din urma este si Romania, cu unele dintre cele mai impovaratoare si mai descurajante pentru afaceri.

Fiscalitatea moderna, dura sau mai putin dura, asigura finantarea activitatilor statului, contribuie la reglarea cererii si ofertei globale, redistribuie bine veniturile si bogatia.

In politica fiscala, inmultirea sau imputinarea impozitelor, reducerea sau anularea unora dintre ele, schimbarea pozitiei in structura veniturilor bugetare nu duc, intotdeauna la rezultatele scontate, pentru ca nu de putine ori efectele lor se neutralizeaza.

 Pentru a se asigura o corelare cu situatia indicatorilor macro - economici, cu cerintele mediului de afaceri si constructia bugetara viitoare in domeniul  politiciide natura fiscala este necesara perfectionarea continua a cadrului legislativ.

       Proiectul de lege privind modificarea Codului fiscal cuprinde masuri legislative de generalizare a cotei unice de 16%, extinderea bazei de impunere, preluarea directivelor in materie din legislatia Uniunii Europene, perfectionarea si simplificarea cadrului legislativ in vigoare.     

  Modificarile legislative prin acest proiect de lege au in vedere atat impozitele directe cat si impozitele indirecte.

1.2.Necesitatea armonizarii fiscale

In ceea ce priveste prezentarea necesitatii armonizarii fiscale in zona euro, putem afirma faptul ca infaptuirea pietei unice intre tarile membre ale Comunitatii Europene, ca o etapa mai avansata în procesul de integrare economica, impune rezolvarea acestor tipuri de probleme.

Odata cu trecerea timpului au aparut diverse provocari si oportunitati în domeniul armonizarii legislatiei fiscale cu standardele europene si al stabilirii unei strategii fiscale clare pe termen lung; mai ales ca sunt numeroase si presupun eforturi sustinute de asigurare a stabilitatii, coerentei si consistentei cadrului legislativ, inclusiv prin reducerea barierelor birocratice si promovarea transparentei si consultarii publice.

UE nu va putea fi competitiva daca anumite aspecte ale politicilor fiscale nationale nu vor fi armonizate , de aceea trebuiesc luate noi si noi decizii in directia unificarii cotelor de impozitare; fiecare tara trebuie sa aiba o economie de piata functionala, iar, pe de alta parte, sa faca fata presiunilor concurentiale si fortelor pietei din interiorul Uniunii.

Armonizarea cotelor de impozitare a profiturilor companiilor europene este un subiect indelung disputat si discutat la nivelul ministrilor finantelor publice din statele membre. Guverne care cresc competitivitatea si atractivitatea economiilor nationale prin politici fiscale de tipul cotei unice de impozitare, cum este cazul unora dintre noile state membre, sunt in polemica la scena deschisa cu guverne care mizeaza pe o rata inalta a fiscalitatii, pentru a putea asigura resursele necesare finantarii statului. Factorul emotional joaca si el un rol important, o serie de state membre considerand ca intrarea intr-un sistem fiscal armonizat la nivel comunitar reprezinta renuntarea la o componenta importanta a suveranitatii nationale.

Dincolo insa de toate aceste discutii, exista certitudinea ca tergiversarea armonizarii politicilor fiscale lasa loc liber pe piata mondiala unor economii mult mai dinamice si mai competitive, cum este cea a Statelor Unite ale Americii, Comisia Europeana este in plin proces de reglementare a armonizarii bazei de impozitare.

Nu inseamna ca in toate statele membre vor avea aceeasi cota de impunere a profiturilor, ci ca vor fi impuse acelasi tipuri de resurse; se considera ca o armonizare de acest tip nu afecteaza independenta politicilor nationale fiscale.

Putem afirma deasemenea, faptul ca una dintre marile provocari la adresa Uniunii o va reprezenta gasirea unei solutii la problemele privind necesitatea compatibilitatii diferitelor sisteme si relatii ale statelor membre, respectand in acelasi timp obligatiile pe care competitivitatea internationala le impune Europei.

Cap.2. Controverse privind introducerea unui impozit European

2.1.Provocari si oportunitati in legislatia europeana

Iata, deci, ca marea provocare la adresa Uniunii Europene este gasirea unor solutii cu privire la politicile sociale europene, în contextul competitiei economice acerbe din interiorul si din afara Europei.

Trebuie mentionat ca (în prezent) interventia principala a organismelor europene (suprastatale) se limiteaza doar la relatiile de pe piata muncii, în timp ce asa-numita baza a statului bunastarii, educatia, programele de sanatate sunt înca sub influenta directa a guvernelor nationale. Putem , de asemenea aminti ca au fost initiate încercari sporadice la nivel comunitar si în planul excluziunii sociale, dar au dovedit o lipsa de coerenta si uniformitate, motivul principal fiind acela ca fiecare tara membra a avut o pozitie oarecum ostila.

Concurenta dura din interiorul Europei ca urmare a eliminarii granitelor, a liberei circulatii a bunurilor, serviciilor si a persoanelor creeaza o presiune enorma asupra diferitelor sisteme si astfel duc la luarea anumitor masuri in cadrul uniunii.

"Solutia" venita din partea organismelor europene pentru a înlatura concurenta considerata neloiala s-a dovedit a fi cea a armonizarii; concurenta fiscala a condus la presiuni privind reducerea gradului de impozitare în tarile ce fac parte din UE.

O asemenea concurenta poate fi considerata de asemenea ca fiind neloiala si, deci, este posibil sa existe doua posibilitati:

• prima este considerata a fi armonizarea fiscala la nivelul taxelor directe (deja majoritatea taxelor indirecte tin de politica comuna), astfel încat sa se evite mobilitatea întreprinzatorilor dintr-o regiune în alta si, implicit, problemele de ocupare a fortei de munca din statele neatractive fiscal.
• a doua, ce se considera ca ar fi de dorit, ar consta în adoptarea la nivelul vechilor membri a unei politici de relaxare fiscala; s-ar da astfel un impuls de crestere economica.

Dupa cum se cunoaste, în prezent, impozitele directe sunt stabilite de fiecare stat membru, fiind transferate la nivel comunitar atributiile privind taxele indirecte (spre

exemplu taxele vamale cu exteriorul Uniunii).

In tarile considerate pilonii constructiei UE, Germania si Franta, impozitul pe profit se cifra la 39%, respectiv 34%. Aceste rate exorbitante - si pagubitoare pentru procesul de crestere economica - sunt serios amenintate de aranjamente fiscale relaxate precum Irlanda

(12,5%), Letonia, Cipru si Lituania (15%), Polonia si Slovacia (19%). Chiar si Austria, a redus impozitul pe profit de la 34% la 25% în încercarea de a face economia interna favorabila dezvoltarii mediului de afaceri, dar si în încercarea de a opri exodul firmelor multinationale si corporatiilor catre est .

Integrarea economiilor statelor membre in mecanismul unei piete unice este o batalie pe care Comisia Europeana este hotarata sa o castige, astfel putem spune faptul ca beneficiile suveranitatii fiscale a statelor membre sunt puse serios la indoiala.
Însa, privita din alte puncte de vedere, armonizarea fiscala in zona euro, ne ofera alte si alte detalii ce trebuiesc discutate: majoritatea sistemelor specifice au fost puse in functie cu scopul atragerii de investitii, ceea ce ar duce la o repartitie proasta a productiei in Europa.

Capitalul este totdeauna marele beneficiar al avantajelor fiscale, deoarece el este mai mobil decat forta de munca. Principala problema ridicata economiilor europene priveste munca si in special cea necalificata. Desi armonizarea are diferite intelesuri in diferite tari si limbi europene, ca exemplu: harmonisation in Franta si Spania este diferita de harmonisierung din Germania unde intelesul indica actiunea dinamica, sau de Marea Britanie, unde harmonization are tenta mai degraba de scop decat de actiune.

Indiferent de intelesul dat acestui termen, intr-o anumita limba,armonizarea fiscala ramane o problema -un obstacol greu de trecut.

Ca regula generala, putem sa spunem ca nu este de acceptat sa se angajeze o reforma fiscala fara ca un anumit stat sa nu o compare in prealabil si sa nu o coreleze cu solutiile propuse de celelalte state membre.

Impozitarea are o importanta ridicata in constructia modelului social, intrucat acceptarea ideii necesitatii redistribuirii in scopul diminuarii inegalitatilor, presupune abordarea formei de impozitare in asa fel incat pe de o parte sa aduca un maxim de venituri bugetare si pe de alta parte sa nu introduca noi inegalitati in veniturile personale ale contribuabililor.

Dubla impunere internationala, spre exemplu este un fenomen cauzat de varietatea sistemelor fiscale nationale si a caracteristicilor acestora. Fiind un factor cu influenta directa asupra echilibrului tranzactiilor transfrontaliere si al miscarilor internationale de capital, persoane, bunuri si servicii,necesitatea incheierii conventiilor de evitare a dublei impuneri este o prioritate în cadrul politicii fiscale a fiecarui stat si deci , o parte integranta a ceea ce inseamna armonizarea la nivel European. Armonizarea fiscala este necesara in cadrul tarilor Europei Unite din perspectiva faptului ca aceasta poate fi tratata ca un domeniu de concurenta.

Au fost multe voci care au sustinut faptul ca existenta unui impozit European ar determina o serie intreaga de rezultate positive, in ceea ce priveste uniformizarea resurselor ce trebuiesc luate ca baza pentru anumite impozitari, dar au fost deasemenea si multi care au spus ca inca nu sunt pregatite multe dintre tarile europene sa suporte un impozit European , din simplul fapt ca nu s-au adaptat pe deplin la anumite cerinte.Asadar, lucrurile raman impartite, insa, parka nu este posibil sa ii ceri unei tari abia intrate in UE sa fie corespunzatoare din toate punctele de vedere si sa se apropie macar de realizarile Germaniei, Frantei.

Modificarile privind accizele sunt determinate de importanta definitivarii armonizarii legislatiei fiscale cu directivele europene, de importanta implementarii cadrului legal aferent schimbului intracomunitar de produse supuse accizelor si respectarea angajamentelor din

Principalele modificari in domeniul accizelor armonizate (in Romania):

• majorarea nivelului accizelor de la 1 ianuarie 2007 pana la atingerea nivelelor  minime impuse  la: benzina cu plumb, pacura, gaz natural utilizat drept carburant, electricitate;

• introducerea de noi produse in sfera de aplicare a accizelor: gaz natural utilizat drept combustibil cu eliminarea impozitului pentru gazul natural din productia interna;
• acciza redusa pentru alcoolul etilic produs in micile distilarii;
• introducerea reglementarilor comunitare privind schimbul de produse accizabile intre Statele Membre;
• scutiri de la plata accizelor  a biocarburantilor, a combustibililor pentru motor utilizati pentru operatiunile de dragare si pentru productia, dezvoltarea, testarea si mentenanta aeronavelor si vapoarelor, a energiei electrice produsa din surse regenerabile de energie si a gazului natural, carbunelui si combustibililor solizi  folositi in gospodarii individuale si/sau organizatiile de calitate;
• includerea unor prevederi noi privind neaccizarea produselor energetice si a energiei electrice destinate anumitor utilizari;

Concluzii:

Totusi, actualmente în planul functionarii sistemului european îsi gasesc locul ezitarile, ceea ce antreneaza dificultatea mentinerii regulilor actuale. Progresele reduse înregistrate în directia implementarii strategiei modelului european Fixarea unor obiective ambitioase precum inovatie, coeziune sociala, crestere economica, ocupare deplina, fara a dispune de instrumentele corespunzatoare mareste distanta dintre scop si realitate, mai ales într-un mediu concurential ca acesta.

Analiza strategiei evidentiaza un decalaj semnificativ între propuneri si realizari. Practic realitatea europeana arata ca modelul European exista, dar este înca fragil.

Uniunea Europeana traverseaza o perioada de încercare economica; inegalitatile sociale cresc;

Cauzele crizei sunt diverse, dar convergente catre a sustine ca modelul european este deopotriva minat din interior si amenintat din exterior. Fragilitatea sa este determinata de: capacitatea redusa de adaptare la schimbarile economice, incapacitatea de a raspunde eficient noilor asteptari sociale, procesul de îmbatrânire a populatiei, promovarea de politici inadecvate de protectie a mediului, neîncrederea ridicata a europenilor.

Bineinteles, existenta unui impozit European este necesara, cu avantajele si dezavantajele ce implica luarea acestuia, insa având în vedere ca înfaptuirea pietei unice între tarile membre ale Comunitatii Europene, ca o etapa mai avansata în procesul de integrare economica, impune rezolvarea problemelor legate de armonizarea fiscala.

Bibliografie:

1.Lucica,Ciuperca;Vasile,Nechita;:"Economie",ed.Sedcom Libris,Iasi 2007

2.www.ccir.ro

3. www.iccv.ro

Cuprins 

Cap.1.Fiscalitatea moderna-necesitatea armonizarii in zona euro

1.1.Notiunea si teoria politicii fiscale..................2

1.2.Necesitatea armonizarii fiscale...................3

Cap.2. Controverse privind introducerea unui impozit European

2.1.Provocari si oportunitati in legislatia europeana.............5

Concluzii ..............................9

Bibliografie............................10