ORGANIZAREA BĂNCII
1.1. Particularitatile organizarii si functionarii bancilor
Din punct de vedere organizatoric, bancile îsi desfâsoara activitatea în conditii asemanatoare cu ale celorlalte societati comerciale pe actiuni; sub aspect functional, dimpotriva, pot fi retinute particularitati notabile.
Pe plan organizatoric, conducerea, administrarea si controlul sunt la fel ca la societatile pe actiuni, bancile dispun de un for suprem de conducere (adunarea generala), de structuri care îi asigura gestiunea curenta (presedinte, consiliu de administratie 212r1714c , comitet de directie), de organe proprii de control (comisie de cenzori si controlul intern al bancii).
Conform art. 24 din Legea nr.58/98 privind activitatea bancara, structura organizatorica, conducerea si administrarea societatilor bancare se stabilesc prin statutele proprii, înfiintarea comitetului de risc, comitetul de administrare a activelor si pasivelor, comitetul de credite este obligatoriu.
Functional, spre deosebire de societatile comerciale, total independente în elaborarea propriului management, bancile sunt obligate, în temeiul art. 38 din Legea nr. 58/98, sa se supuna în activitatea lor reglementarilor emise de Banca Nationala a României pentru aplicarea politicii monetare, de credit, valutare, de plati, de asigurare a prudentei bancare si de supraveghere a societatilor bancare.
În conformitate cu directivele B.N.R., functionarea bancilor se particularizeaza îndeosebi prin urmatoarele: societatile bancare sunt obligate sa obtina din partea B.N.R. autorizatia de functionare, ele îsi constituie fonduri specifice, pastreaza rezerve obligatorii la B.N.R. si respecta normele stricte de garantare a solvabilitatii, nu pot fi constituite sub forma de societati cu raspundere limitata, capitalul social trebuie sa fie varsat integral numai sub forma baneasca la momentul subscrierii.
Actiunile emise de societatile bancare vor putea fi numai nominative (Normele B.N.R. nr.6/1995); înregistrarea obligatorie a societatilor bancare în registrul societatilor bancare (Normele B.N.R. nr.4/1992) care este tinut de B.N.R.
Totodata, B.N.R., prin functiile exercitate de îndrumare si control, de constituire si functionare, include si transformarea si lichidarea societatilor comerciale bancare de nationalitate româna, cât si a sucursalelor si reprezentantelor în România ale bancilor din strainatate.
Pentru desfasurarea activitatii curente, bancile comerciale îsi deschid filiale, sucursale si agentii în teritoriu cu respectarea acelorasi proceduri.
Conform Legii nr.58/98, art.3 si standardelor internationale, filialele din România ale unei societati bancare sunt considerate persoane juridice, iar sucursalele sunt considerate reprezentante ale societatilor bancare.
Deci, filiala trebuie sa posede, pe de o parte, un patrimoniu propriu, delimitat în ansamblul patrimoniului societatii bancare, iar, pe de alta parte, are personalitate juridica proprie.
Sucursala se înfiinteaza la initiativa bancii si din fondurile ei care îi afecteaza capitalul necesar si o organizeaza, însa ea nu devine persoana juridica de sine statatoare.
Sucursala, spre deosebire de filiala, se caracterizeaza printr-o dubla subordonare fata de banca: pe de o parte, dependenta de ordin economic, iar, pe de alta parte, cea de natura juridica.
Sucursala încheie contracte cu terte persoane în numele bancii, în calitate de mandatar, sau în nume propriu, în calitate de comisionar.
Agentia se înfiinteaza la initiativa bancii, exercitând atributii fie de mandatar, fie de comisionar.
1.2. Structura organizatorica a bancii - organigrama
Organigrama este o reprezentare grafica a activitatilor pe care banca le desfasoara. Doua tipuri de organigrama pot fi utilizate:
a) Organigrama ierarhica (fig.4.1) reprezinta structura de ansamblu a bancii, evidentiind subdiviziunile organizatorice ale bancii si raporturile dintre ele, numarul nivelurilor ierarhice.
Acest tip de organigrama permite izolarea responsabilitatilor prin identificarea factorilor de decizie si modul de transmitere a deciziilor, dând o imagine de ansamblu asupra functionarii si dimensiunii bancii.
Presedinte
Directii
Nivel
ierarhic Departamente
Compartimente Unitati teritoriale
1 2 3
Asistare Productie Exploatare
Activitati
Fig. nr. 1.2. Organigrama functionala a bancii
b) Organigrama functionala (fig.1.2) permite identificarea activitatilor bancii si nivelurile ierarhice de exercitare a acestor activitati. În banca, principalele activitati pot fi grupate astfel:
- activitatea de exploatare, asigura relatiile directe cu clientela. Aceste activitati se exercita în principal prin unitatile teritoriale ale bancii. Misiunea principala a acestei activitati este aceea de a vinde produse si servicii clientilor bancii.
- activitatea de productie trateaza operatiile initiate de exploatare: evidenta conturilor clientilor, calculul dobânzilor, comisioanelor;
- activitatea de asistare, secondeaza exploatarea, vizând în principal urmatoarele:
asistenta, resurse materiale (imobile, tratare informatii) si de personal;
asistenta de specialitate: marketing, juridic, relatii externe, piete de capital;
asistenta tehnica: trezorerie, inginerie financiara.
Organigrama ierarhica sau functionala permite reprezentarea grafica a organizarii activitatilor bancii.
În cazul structurii organizatorice a unei banci, centrala ocupa un loc aparte, ea fiind centrul vital al bancii, datorita functiilor si rolului pe care-l joaca în cadrul bancii.
Dintre functiile exercitate, enumeram:
p elaboreaza strategia de dezvoltare a bancii;
p stabileste politica de creditare, dezvoltare în tara si strainatate sau de fuziune si achizitii;
p efectueaza studii de marketing;
p acorda servicii de consultanta, audit;
p organizeaza actiuni de pregatire a cadrelor;
p initiaza colaborari cu banci din tara si strainatate;
p asigura lichiditati si fonduri de creditare unitatilor subordonate (filiale, sucursale; agentii);
p stabileste nivelul dobânzilor si comisioanelor;
pstabileste plafoane de credite pentru unitatile subordonate;
pcontacteaza împrumuturi si plasamente de pe piata interbancara
p asigura echilibrul între resurse si plasamente;
p elaboreaza norme pentru fiecare activitate si serviciu în (decontari, operatiuni de casa, încasari si plati, evidenta contabila, creditare etc.);
p angajeaza, promoveaza, concediaza personalul de conducere din unitatile subordonate.
Din cele expuse rezulta rolul determinant al managementului central desfasurarea activitatii tuturor unitatilor teritoriale, între centrala si unitati stabilindu-se relatii de subordonare.
1.3. Structura organizatorica a filialei, sucursalei si agentiei
În teritoriu, unitalile subordonate centralei actioneaza ca reprezentante ale acesteia, aplicând politica si strategia centralei bancii. Structura organizatorica cuprinde compartimente care asigura desfasurarea activitatii la nivelul teritoriului unde ele actioneaza. Conducerea acestor unitati este asigurata de director, director economic, sef agentie, contabil-sef si comitetul de credite constituit din cadre de conducere ale unitatii (vezi figura 1.3.).
Figura 1.3.
1.4. Organizarea activitatii de creditare
Organizarea activitatii de creditare difera în functie de marimea unitatii. Un ofiter de credite de la o unitate mica poate executa toata munca în detaliu: acordarea creditului, inclusiv instrumentarea dosarului de credit, negocierea, contactul cu clientul, revizuirea periodica a dosarului de credit si încasarea.
În unitatile mai mari, ofiterii de credite se specializeaza în consultarea, instrumentarea dosarului, negocierea cu clientii, existând o mai mare departamentare a functiilor, ca, de exemplu: analiza creditului, revizuirea si încasarea împrumutului. Unele banci dispun de experti de credite pe ramuri industriale: comert, turism etc.;
Serviciul de credite (agentii, sucursale, filiale)
Misiunea pnincipala a acestui serviciu este de a analiza dosarele solicitantilor de credit, capacitatea de plata a clientilor si a celor care solicita alte credite.
Acest serviciu raspunde de revizuirea creditului si de încasarea împrumuturilor.
Comitetul de credit (agentii, sucursale, filiale)
Este compus din conducerea unitatii si sef serviciu credite. Acest comitet are urmatoarele sarcini:
analizeaza si aproba credite în limita plafoanelor atribuite de centrala;
revizuieste si propune masuri pentru creditele restante;
rescadenteaza creditele;
analizeaza si trimite spre aprobarea centralei creditele mari, ale caror plafoane nu sunt de competenta lor.
Departament credite (centrala)
Este compartimentul de lucru al centralei care are urmatoarele sarcini:
participa la elaborarea politicii de creditare a bancii;
analizeaza dosarele de credit întocmite de unitatile din subordine pentru creditele ale caror valori intra în competenta de aprobare a centralei, înaintându-le Comitetului de credite spre aprobare;
acorda asistenta tehnica si de specialitate pentru evaluarea garantiilor;
efectueaza expertize la evaluarile prezentate de clienti ca garantii;
elaboreaza norme de creditare în conformitate cu legislatia în vigoare.
Comitetul de risc (centrala)
Bancile ar avea nevoie de doua comitete de risc: un comitet de risc al directorilor si un comitet de risc al ofiterilor de credite, constând din ofiteri de credite-experti si din specialisti din afara directiei de credite. Comitetul ofiterilor se întruneste zilnic, sarcinile comitetului fiind:
urmarirea respectarii politicii de creditare, a normelor bancare si normelor interne;
asigurarea unui audit periodic al tuturor unitatilor din teritoriu;
informarea managementului si Comitetului de risc al directorilor despre conditiile generale ale portofoliului de credite, propunând masuri.
Comitetul de risc al directorilor se compune din presedintele bancii si directori din Comitetul de directie, având ca atributii analizarea si aprobarea propunerilor comitetului de risc al ofiterilor.
|
