PERSPECTIVELE SISTEMULUI BANCAR ROMANESC IN CONTEXTUL INTEGRARII EUROPENE

PERSPECTIVELE SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESC ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII EUROPENE

3.1 Globalizarea sistemului bancar

Sistemul bancar românesc trece printr-o continua perioada de restructurari si reforme. Deoarece "bancile reprezinta una dintre cele mai importante categorii de participanti institutionali din cadrul oricarei economii subdezvoltate sau în curs de dezvoltare" acestea trebuie sa stie cum sa-si gestioneze resursele, cum sa-si îmbunatateasca portofoliul de produse si servicii astfel încât sa faca fata tuturor categoriilor de agenti economici de pe piata. Desi începuta, reforma în sistemul bancar trebuie sa continue pâna în momentul în care sa fie înlaturate: riscurile inerente activitatii bancare, activitatea bancara defectuoasa, constrângerile financiare, fluctuatiile activitatii economice si pâna când cadrul legal si institutional sa dea posibilitatea unei functionari fluide si eficiente a acestui sistem, deoarece un sistem bancar nesanatos poate fi cauza unei restrângeri a cresterii economice, a unor costuri fiscale ridicate care pot duce la efecte nefavorabile asupra mediului extern si asupra imaginii tarii.

Un alt element de o importanta majora este procesul de globalizare care a cuprins si sistemul bancar, activitatea financiar-bancara devenind chiar unul dintre domeniile de vârf ale acestui proces, proces care se refera la eliminarea barierelor din calea comertului si investitiilor internationale, la transnationalizarea activitatii economice, la accentuarea cooperarii internationale în domeniul productiei si circulatiei bunurilor, al operatiilor financiare si bancare, functionarea economiilor nationale în cadrul unor organizatii integrate. "Procesul de globalizare a activitatii bancare apare ca un promotor, ca un factor de sustinere a globalizarii în toate compartimentele, datorita rolului prioritar al asigurarii si distribuirii financiare în toate procesele de dezvoltare." Acest fenomen a trecut prin câteva etape ale lansarii sale de la operatiuni simple la operatiuni sofisticate, având ca si efect cresterea inovatiei în domeniul bancar. Apar noi produse si servicii care au o durata de viata scurta, în locul lor aparând alte produse si servicii din ce în ce mai sofisticate, care trebuie sa faca fata nevoilor diversificate ale agentilor economici. Evoluam înspre un concept de banca a viitorului în care discretia în domeniul gestionarii banilor este recunoscuta si unde serviciile oferite clientilor cu ajutorul telecomunicatiilor sunt tot mai diversificate si tot mai complexe.

3.2 Masuri pentru îmbunatatirea sistemului bancar

Schimbarile care ar trebui sa se produca în economia de piata si în sistemul bancar ar fi, într-o prima faza:

revizuirea legislatiei bancare si alinierea acesteia la legislatia comunitara;

înlaturarea ambiguitatilor legislative care obstructioneaza capacitatea de supervizare a Bancii Nationale a României;

îmbunatatirea conducerii corporative, capitalizarea în sectorul industrial si continuarea accentului pe stabilizarea macroeconomica;

privatizarea eficienta a bancilor si structurarea tranzactiilor de privatizare astfel încât sa creasca valoarea de franciza a bancilor pentru investitorii strategici straini;

examinarea atenta a sistemului de reglare si siguranta asociat cu "universal banking";

îmbunatatirea supervizarii directe si pregatirii BNR si legarea frecventei inspectiilor de capitalul bancilor;

continuarea dezvoltarii pietei de titluri guvernamentale, întarirea reglementarii si supervizarii pietei de capital, atragerea investitorilor straini inclusiv a investitiilor de portofoliu.

A doua faza ar trebui sa contina:

Banca Nationala a României trebuie sa se concentreze pe reglementari prudentiale bine concepute care furnizeaza siguranta si stimulare, inclusiv un set revizuit de norme de capital, reexaminarea schemei de pret a asigurarii de depozit;

înlaturarea gradata a cât mai multor reglementari prudentiale care sunt motivate

de agende socio-politice;

concentrarea pe reglementari functionale (mai curând decât institutionale) pentru

diferite institutii financiare.

Ultima faza este si cea în care masurile luate de-a lungul primelor etape trebuie sa se concretizeze si sa ajute la implementarea cu succes a modificarilor:

concentrarea pe dezvoltarea pietei de capital prin invitarea agentiilor internationale de cotare renumite si a caselor de brokeraj sa participe mai activ pe piata si prin asigurarea unor cerinte mai stricte de transparenta;

introducerea Sistemului Electronic de Compensare pentru eliminarea întârzierilor si costurilor ridicate ale tranzactiilor;

înfiintarea unei agentii guvernamentale sau quasi-guvernamentale care sa faciliteze dezvoltarea unei piete secundare ipotecare;

privatizarea companiilor de asigurari si continuarea procesului de elaborare a unor mai clare reglementari de asigurari.

Strategia de extindere a UE urmareste integrarea noilor membri în paralel cu armonizarea obiectivelor de politica interna si externa ale tuturor statelor membre, prin respectarea si aplicarea unor principii fundamentale comune. Asumarea în totalitate a acestor principii de catre România fundamenteaza candidatura sa la statutul de membru al UE. Dobândirea acestui statut într-un orizont de timp cât mai apropiat a constituit si constituie o prioritate a politicii autoritatilor române.

Conform obiectivelor urmarite, Banca Nationala a României a actionat în concordanta cu demersurile sustinute ale întregii tari pentru ajustarea economiei românesti la cerintele comunitare. Banca Nationala a continuat sa acorde o importanta deosebita reformei sistemului bancar si accelerarii procesului de integrare financiara, în conformitate cu normele si principiile aflate la baza politicilor europene. Astfel, obiectivele majore ale bancii centrale sunt: respectarea angajamentelor asumate fata de UE si perfectionarea mecanismului institutional intern pentru o pregatire mai eficienta a procesului de integrare financiara în conformitate cu normele si principiile aflate la baza politicilor europene. Respectarea angajamentelor asumate prin documente oficiale de pozitie necesita elaborarea si implementarea de catre Banca Nationala a unor strategii specifice domeniului financiar-bancar. Pentru realizarea efectiva a preluarii acquis-ului comunitar, Banca Nationala a actionat concomitent în doua directii: armonizarea legislatiei bancare române cu cea comunitara si întarirea capacitatii administrative. Preocuparea permanenta pentru întarirea capacitatii sale institutionale s-a concretizat, pe de o parte, în eficientizarea activitatii de supraveghere bancara, iar pe de alta parte, în întarirea cadrului legislativ si de reglementare pentru sectorul bancar. Apoi, si-a propus sa obtina atât o coordonare mai eficienta si mai transparenta a procesului de preluare a acquis-ului comunitar în domeniile de activitate specifice bancii centrale, cât si centralizarea operatiunilor de monitorizare a angajamentelor asumate prin documentele de pozitie. Astfel, participa la elaborarea sectiunilor politicii monetare si de curs de schimb, echilibrului extern, activitatii de reglementare, autorizare si supraveghere prudentiala a institutiilor de credit, de promovare si monitorizare a bunei ftinctionari a sistemelor de plati.

În ceea ce priveste prioritatile pe termen scurt si mediu ale Bancii Nationale referitoare la politica de integrare europeana, acestea sunt stabilite prin Programul National de aderare a României la Uniunea Europeana. În mod concret, aceste obiective se refera la:

- perfectionarea instrumentelor de politica monetara si armonizarea lor cu cele ale Bancii Centrale Europene;

- remonetizarea economiei nationale în paralel cu reducerea continua a inflatiei;

- întarirea capacitatii institutionale a bancii centrale;

-consolidarea capacitatii sale de supraveghere si eficientizarea activitatii de supraveghere;

- dezvoltarea sistemului de plati;

- continuarea armonizarii legislative în domeniul bancar.

Prevederile actelor normative comunitare referitoare la conditiile de acces si exercitare a activitatii bancare de catre institutiile de credit, la fonduri proprii ale institutiilor de credit, la solvabilitatea institutiilor de credit si cele referitoare la expunerile mari ale institutiilor de credit au fost în cea mai mare parte transpuse într-o serie de acte normative nationale în domeniu. În vederea transpunerii integrale a prevederilor comunitare, pâna la data aderarii, vor fi luate masuri care vizeaza modificarea legii bancare, a legii privind statutul Bancii Nationale si a altor legi relevante, precum si emiterea de norme în vederea solutionarii diferentelor constatate. Prevederile comunitare referitoare la supravegherea de baza consolidata a institutiilor de credit nu se regasesc în legislatia si reglementarile nationale. În vederea transpunerii acestora, legislatia nationala va fi amendata, iar Banca Nationala va emite reglementari în acest sens.

3.3. Strategii în vederea adoptarii monedei unice

În tara noastra se simtea necesitatea unor ample dezbateri asupra schimbarilor de politica economica pentru relansarea cresterii economice în vederea integrarii. În lucrarea sa ,,Reflectii economice", Guvernatorul Bancii Nationale a României, Mugur Isarescu, arata cinci directii ce ar putea servi la conceperea si implementarea politicilor de stimulare a cresterii economice pentru o dezvoltare economica sustenabila si anume:

necesitatea ajustarilor structurale, deoarece pentru a exercita presiuni în directia ajustarilor necesare sectorului real, politica monetara trebuie sa-si pastreze caracterul restrictiv pâna în momentul în care vor aparea constrângeri bugetare dure;

necesitatea promovarii unor politici macroeconomice prudente în conditiile parcurgerii de catre tara noastra a dublei tranzitii, de la o economie planificata centralizata la una de piata si de la o economie închisa la una din ce în ce mai deschisa;

nevoia ajungerii la o inflatie scazuta având în vedere ca aceasta si cresterea economica sunt bine corelate numai când inflatia este mica, iar la aceasta se poate ajunge numai cu politici macroeconomice restrictive;

necesitatea unei protectii sociale bine directionate;

necesitatea edificarii unei surse interne de credibilitate.

Pentru a se obtine niveluri optime ale cresterii economice, pentru ca economia României sa se bucure de o dezvoltare armonioasa, astfel încât sa se realizeze reducerea decalajelor fata de tarile Europei Occidentale si fata de celelalte tari central si est europene care doresc integrarea în structurile europene, este necesara realizarea stabilitatii economice si monetare. Aceasta poate fi considerata o noua premisa a dezvoltarii economice durabile si a integrarii tarii noastre în UE.

Dezvoltarea operatiunilor serviciilor si instrumentelor specifice va permite diversificarea activitatii bancare. Aceasta va conduce la accentuarea concurentei, vechea sectorizare fiind înlocuita de o reala specializare bancara, care va depinde de natura si marimea operatiunilor derulate, de categoria de clienti carora fiecare banca li se adreseaza si nu în ultimul rand, de calitatea serviciilor oferite clientilor.

Bancile noi au posibilitatea derularii, înca de la început, a unei activitati bancare moderne, informatizate si atragerii celor mai profitabile companii nou înfiintate, în calitate de clienti. Apoi, pot decide, pe baza cadrului legal creat, al conditiilor concrete existente în economie si al studiilor de marketing efectuate, genul de operatiuni bancare, carora doresc sa le acorde o atentie deosebita, în cadrul activitatii de ansamblu a bancii, precum si o evolutie bazata pe folosirea instrumentelor financiare derivate, a instrumentelor pentru operatiuni noi (factoring, leasing, custodie) sau a tehnicilor pentru activitatile de retail. Este necesara si implementarea unor indicatori evoluati de apreciere a activitatii desfasurate cu referire la lichiditate, solvabilitate, gradul de îndatorare generala sau a modalitatilor de determinare a riscului de piata deoarece obiectivul principal al pietei bancare este sa ofere avantaje suplimentare clientilor bancilor, avantaje ce vor rezulta din doua considerente importante:

clientul va beneficia de cresterea libertatii de alegere, prin reorientarea activitatii catre institutii care ofera preturi mai mici sau prin obtinerea unor servicii care nu erau disponibile anterior;

preturile celor mai multe servicii financiare, ar trebui sa scada ca rezultat al pietei interne mai mari, concurenta fiind factorul principal de reducere a preturilor.

Se constata manifestarea unei concentrari bancare prin care bancile încearca sa faca fata concurentei, deoarece "concentrarea bancara se afirma ca un fenomen care ierarhizeaza bancile si le accentueaza diferentierea."

Stabilizarea macro-economica este o cerinta fundamentala atât pentru bunul mers al economiei în viitor, cât si pentru integrarea în Uniunea Europeana. Pentru reusita acestui proces, Bancii Nationale a României trebuie sa i se respecte independenta si deciziile în ceea ce priveste rata de schimb, activitatea de supraveghere sau eliberarea de licente de functionare.

În vederea integrarii si a adoptarii monedei unice europene, România trebuie sa îndeplineasca niste criterii de convergenta:

deficit bugetar care sa se situeze sub 3% din produsul intern brut;

o datorie publica totala mai mica de 60% din produsul intern brut în anul adoptarii monedei unice;

o rata a inflatiei care sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5 puncte procentuale inf1atia medie a celor mai performante trei state din Uniunea Europeana;

o rata a dobânzii care sa nu depaseasca cu mai mult de 2 puncte procentuale dobânda medie a celor mai performante trei state din Uniunea Europeana;

un grad ridicat de stabilitate a cursului de schimb, fara devalorizari unilaterale fata de EURO, timp de cel putin 2 ani.

Din pacate deficitul bugetar a fost alimentat de politica defectuoasa în ceea ce priveste mentinerea în functiune a marilor întreprinderi industriale care a dus si la sacrificarea obiectivului de stabilitate al preturilor. Apoi, rata inflatiei nu a putut fi tinuta în marjele impuse, un alt domeniu în care s-au obtinut insuccese fiind si marja fluctuatiilor de schimb la monedele comunitare, cât si la ratele dobânzii pe termen lung, unde datorita instabilitatii monedei, creditele pe termen lung s-au practicat doar în situatii de exceptie. Ţara noastra are de rezolvat niste probleme în vederea integrarii:

problema arieratelor si în subsidiar a deficitelor cvasifiscale;

problema trecerii de la sistemul actual de pensii la un sistem bazat pe acumularea de fonduri, în care pensia fiecaruia depinde direct de propria sa contributie;

alocarea de sume substantiale pentru proiecte de infrastructura care sa ne apropie de standardele Uniunii Europene.

Conditiile proprii României în lumea de azi o determina sa faca din integrarea în structurile europene obiectivul fundamental al relatiilor sale externe, întrucât aceasta este singura cale pentru a-si asigura stabilitatea si integritatea nationala. Integrarea înseamna, în primul rând, aderarea la structurile europene, ceea ce se realizeaza prin acorduri bilaterale între România si institutiile respective reprezentând statele membre. Acestei deschideri îi urmeaza integrarea efectiva - un proces complex, care are la baza principiile compatibilitatii si complementaritatii si care consta în:

adaptarea economiei si a celorlalte domenii - social, militar si politic, la contextul realitatilor proprii tarilor integrate deja si împreuna cu care va evolua ulterior;

dezvoltarea relatiilor si a cooperarii cu institutiile europene si partenerii din tarile membre.

Prin integrare, economiile tarilor participante devin compatibile între ele si, totodata complementare, conditii absolut necesare pentru dezvoltarea lor armonioasa. Acordul de asociere reprezinta, în acelasi timp, un instrument efectiv de impulsionare a reformei economice din tara noastra. Prin îndeplinirea prevederilor sale, economia României va ajunge la un nivel de dezvoltare care-i va permite sa concureze cu parteneri straini atât pe propria piata cât si în exterior, fara a fi supusa unor discriminari.

Asocierea României la U.E. înseamna pe plan economic crearea unei zone de liber schimb, cooperarea economica si financiara, în sprijinul restructurarii economiei române. România va trebui sa aplice acele cai si mijloace care sa duca la relansarea puternica a productiei, la stimularea investitiilor, la cresterea competitivitatii produselor, accelerarea procesului de reforma, la restructurare si privatizare, de modernizare în vederea asigurarii unei macrostabilizari durabile si eliminarii actualelor dezechilibre fundamentale din economie. Trebuie acordata mai multa atentie valorificarii superioare a resurselor, inclusiv cele umane, cresterea productivitatii muncii, evaluarii si folosirii eficiente a potentialului competitiv si creativ al firmelor autohtone. Conceptia moderna pe care trebuie sa se bazeze România în procesul integrarii economice presupune:

a) constituirea sistemului de legi si reglementari ce definesc drepturile si obligatiile, fixând cadrul fundamental în care se pot dezvolta relatiile economice între parteneri;

b) înlocuirea institutiilor specifice unei economii de comanda cu cele specifice unei economii de piata libere;

c) asigurarea factorilor care sa favorizeze functionarea profitabila a pietelor prin punerea în valoare a factorilor de productie si a capacitatii întreprinzatorului;

d) realizarea unei interdependente normale între politicile macroeconomice si cele structurale, pe baza extinderii liberei initiative;

e) conceperea modelelor de cooperare economica si etapizarea procesului de integrare economica internationala, care nu trebuie sa se reduca doar la o asimilare economica. Sectorul bancar va trebui în mai mare masura sa asigure disciplina financiara a întreprinderilor. În contextul în care pentru majoritatea tarilor vest-europene este aproape unanim acceptat avantajul utilizarii monedei unice, se apreciaza ca si pentru România, al carei comert exterior este orientat în proportie de aproximafiv 2/3 catre aceasta piata adoptarea monedei unice va aduce reale beneficii.

Pentru a deveni stat membru al U.E., România va trebui sa-si cladeasca un sistem de referinta, în care moneda de referinta sa fie EURO, si nu dolarul american. Noua moneda va fi un factor de stabilitate care va reduce mult pierderile agentilor comerciali autohtoni datorita fluctuatiilor dolarului fata de valutele tarilor din U.E.

Având în vedere perspectivele monedei euro, interesul României de aderare la structurile europene si semnalele pozitive pe care le-am primit în acest sens, bancile autohtone îsi manifesta interesul sa construiasca si sa dezvolte depozite în moneda europeana, folosind astfel o singura moneda fata de cele 15 utilizate în prezent, valabila pentru toate operatiunile financiare, bancare si comerciale.

În prezent, agentii economici pot alege pentru derularea tranzactiilor fie euro (la platile catre agentii economici externi), fie moneda nationala (la plati catre agentii economici interni, deoarece pe teritoriul României nu se pot face plati decât în moneda nationala). Se asteapta ca marile companii multinationale sa fie deschizatorii de drumuri în utilizarea euro. Acestea vor începe sa opereze în euro si vor influenta clientii sa procedeze la fel.

Introducerea euro va avea efecte pozitive asupra comertului exterior al României, având în vedere ca 2/3 este orientat catre tarile U.E. Noua moneda va stimula importurile si exporturile firmelor române. Pâna în prezent, majoritatea contractelor comerciale erau exprimate în dolari SUA. Doar contractele cu Germania, Franta, Marea Britanie erau exprimate în moneda nationala a acestora. În tranzactiile cu tarile a caror moneda este mai slaba (Italia, Portugalia) se folosea dolarul. Pe viitor, pentru aceste tranzactii se foloseste euro. Acest lucru va avea ca efect reducerea influentelor de curs datorate fluctuatiilor dolarului fata de valutele tarilor din Uniunea Europeana.

România a pierdut sume mari de bani datorita faptului ca pâna acum erau alese ca moneda de contract fie dolarul SUA, fie monedele unor tari europene al caror curs fluctua. Introducerea euro va fi un factor de stabilitate care va reduce mult pierderile agentilor comerciali autohtoni cauzate de riscurile de curs valutar.

O data eliminate barierele monetare din cadrul U.E., exportatorii vor beneficia de un acces mult mai facil pe pietele oricareia dintre tarile membre. Astfel se va reduce numarul de intermediari, întreprinderile marindu-si veniturile ca urmare a exporturilor directe.

Un alt avantaj important oferit de moneda unica este transparenta. Exprimarea tuturor preturilor în euro va ajuta firmele române sa îsi aleaga furnizorii care sa le asigure cele mai mici cheltuieli si sa exporte în tarile de unde pot obtine veniturile cele mai mari.

Alaturi de moneda euro, o importanta deosebita pentru România o are si Banca Centrala Europeana, care si-a început activitatea la Frankfurt si a preluat o serie de atributii ale F.M.I. privind finantarea si urmarirea unor politici consecvente de stabilitate a preturilor.

3.4. Provocari ale sistemului bancar românesc în contextul integrarii

Conform prevederilor tratatului UE, un stat membru este fie un stat care a adoptat moneda euro, fie un stat membru cu derogare de la adoptarea monedei unice, care, potrivit articolului 122 din Tratat, este exonerat de drepturile si obligatiile ce îi revin în cadrul Sistemului European al Bancilor Centrale. În calitatea sa de stat candidat, România este considerata tara cu derogare de la adoptarea monedei unice si ca atare, moneda unica va fi adoptata abia dupa participarea, pentru o perioada de cel putin 2 ani la ERM.

Data fiind aderarea la UE, sistemul bancar va fi nevoit sa treaca printr-o noua reforma, cele mai importante aspecte ale acesteia fiind:

- pregatirea bancilor române pentru a face fata concurentei cu bancile occidentale;

- fuzionarea bancilor si constituirea de holdinguri, pentru a deveni mai puternice;

- necesitatea implicarii bancilor române în operatiuni cu titluri financiare si în activitati institutionale;

- diversificarea gamei de produse si servicii, în scopul atragerii de noi clienti, dar si pentru alinierea la standardele internationale pentru a putea face fata cerintelor într-o continua schimbare a agentilor economici si a clientilor persoane fizice, precum si pentru a face fata concurentei din partea celorlalte banci;

- specializarea institutiilor financiare, care vor trebui sa sustina anumite ramuri ale economiei nationale;

- promovarea managementului bancar eficient, bazat pe profesionalism;

- implicarea bancilor atât în viata economica, cât si în domeniul social sau cultural.

Astfel, s-a ajuns la concluzia ca, în ceea ce priveste tara noastra, integrarea în Uniunea Europeana este unul din factorii care va contribui la cresterea competitivitatii în sectorul bancar, iar adoptarea euro "nu trebuie tratata drept un scop în sine."

Alte modificari ale sistemului bancar românesc în vederea integrarii ar trebui sa aiba în vedere si necesitatea unei concentrari a capitalului bancar la nivelul câtorva banci puternice. Astfel, structura sistemului bancar românesc ar trebui sa se prezinte astfel:

banci mari care sa fie capabile sa efectueze operatiuni atât pe teritoriul României cât si în exterior, banci care ar capata denumirea de banci comunitare;

banci de marime medie, ce vor desfasura activitati în special pe teritoriul României si mai putin pe piata europeana;

banci zonale mici care vor desfasura activitati pe piete restrânse din tara si mai putin pe întregul teritoriu al României, ele fiind specializate pe anumite produse sau servicii;

banci foarte mici care de asemenea vor desfasura activitati specifice bancilor specializate.

Una din cele mai mari probleme a economiei noastre este totusi inflatia, foarte putini analisti financiari mai cred în tintirea ratei inflatiei pe acest an. Ea ar deveni tangibila totusi numai cu pretul foarte mare platit de economie (în special de exportatori), al aprecierii majore a leului, spune un studiu recent al Oxford Business Group (OBG). În ceea ce priveste liberalizarea contului curent, Banca Nationala a reusit sa combata efectele negative pe care le-ar fi putut avea aceasta masura, potentialele intrari si iesiri bruste de capital speculativ. Acum, ea trebuie sa se gândeasca la combaterea inflatiei, si în consecinta la o crestere a dobânzii de interventie. Pe de alta parte, descresterea accelerata a ratei dobânzii de interventie a creat un exces de lichiditate în piata care ar putea fi combatut printr-o majorare a ratei dobânzii de interventie, concluzioneaza analistii citati de OBG. În acelasi timp, analistii cred ca estimarile unei rate a inflatiei anuale mai mari vor determina creditele în lei sa devina mai scumpe si cu un grad mai ridicat de risc. Pâna în prezent bancile au mentinut ratele dobânziior la credite la un nivel crescut pentru a maximiza profitul, în pofida scaderii agresive a dobânzii de interventie operate de Banca Nationala. Totodata, cererea pentru creditele în valuta a crescut, lasând descoperit total nivelul refinantarii în lei pe termen lung. Prin urmare, se creeaza o problema de disproportionalitate valutara. Întrucât lumea prefera sa se împrumute de la banci în moneda straina si sa efectueze depozite în lei.

În concluzie, reforma bancara nu a fost înca finalizata, ea se desfasoara si astazi, încercându-se realizarea a noi obiective, dar si reconsiderarea unor masuri deja întreprinse.

3.5 Impactul integrarii financiare a României în U.E

În vederea aderarii la UE, existenta unor sisteme financiare stabile si bine dezvoltate este extrem de importanta. Integrarea financiara conduce la adâncirea dezvoltarii financiare, în urma îmbunatatirii eficientei intermediarilor financiari si a pietelor financiare.

Integrarea financiara presupune armonizarea reglementarilor si supravegherii la nivelul pitelor financiare europene. Existenta barierelor legale si institutionale poate afecta procesul integrarii financiare.

În scopul eliminarii acestor bariere UE a propus constituirea pitei unice pentru serviciile financiare, având ca principal obiectiv armonizarea reglementarilor la nivel european. La baza integrarii pietelor financiare s-au identificat patru categorii de indicatori: indicatori ai integrarii pietelor de credit si obligatare: diferentialul ratelor de dobânda, componenta portofoliului investitorilor institutionali, numarul de banci straine pe piata interna si cota de piata detinuta de acestea; indicatori ai integrarii pietelor de capital: corelatia rentabilitatilor pe piata actiunilor, strategia de investitii la nivel international; indicatori de integrare bazati pe decizilile economice ale firmelor si populatiei: corelatii între ratele de crestere a consumului, fuziunii si achizitii; indicatori privind existenta unor diferente institutionale ce pot induce o segmentare pe piata financiara: cadrul legal si institutional.

Pietele financiare din UE au cunoscut o accelerare a procesului de integrare financiara din momentul introducerii euro, fapt ce a dus la o crestere a concurentei pe piata.

Procesul integrarii financiare faciliteaza accesul fiecarei tari membre la pietele financiare ale altor tari din spatiul european.

Integrarea financiara europeana implica cresterea influxurilor de capital si tendinta de convergenta a ratelor de dobânda si a rentabilitatilor activelor financiare.

Îmbunatatirea conditiilor macroeconomice creeaza conditii favorabile pentru convergenta ratelor de dobânda, mai ales dupa adoptarea monedei unice.

În România exista premisele integrarii financiare cu UE, datorita unor anumiti factori precum:

      prezenta substantiala a institutiilor financiare europene pe piata;

      adoptarea aquis-ului comunitar la nivelul reglementarilor financiare;

      convergenta limitata dar în crestere a ratelor dobânzilor (cel putin pe piata interbancara si la nivelul spread-urilor obligatiunilor guvernamentale);

      mobilitatea satisfacatoare a capitalurilor românesti spre spatiul monedei unice.

Procesul de integrare financiara a României s-a adâncit în ultimii ani, pe fondul performantei îmbunatatite a sectorului financiar.

În vederea crearii pietei unice în domeniul bancar si al valorilor mobiliare, s-a impus armonizarea regulilor prudentiale pentru institutiile de credit si societatile de investitii.

Îm pofida ritmului accelerat al progresului sectorului financiar, piata financiara din România se afla într-un stadiu incipient de dezvoltare,evide%iind un grad redus de integrare a sectorului bancar românesc, dar cu potential ridicat spre spatiul european

Adâncirea integrarii financiare cu UE si Zona Euro va fi un proces de lunga duratata. De altfel, întreaga Zona Euro este într-un continuu proces de adâncire a integrarii financiare. De aceea, în România este necesar ca sistemul financiar sa functioneze pe baza unor principii sanatoase de piata, bazate pe eficienta, competivitate si prudenta.

Integrarea în UE si adoptarea monedei unice europene reprezinta un proces complex, presupunând atât avantaje (cresterea eficientei rezultate în urma integrarii), cât si riscuri, o preconditie în acest sens fiind existenta unor piete financiare stabile si bine dezvoltate.

Obiectivul principal în vederea adoptarii monedei unice europene se refera la întarirea convergentei nominale, fara a afecta convergenta reala, printr-o ajustare fiscala si bugetara si prin reducerea în continuare a inflatiei, concomitent cu stabilizarea cursului de schimb.