PLATI PRIN CARDURI
Primele au aparut cardurile de credit, care nu erau nici bancare si nici de plastic. Destinatia lor consta in confirmarea credibilitatii detinatorului in afara bancii. Ele au aparut in SUA, unde creditul de consum al persoanelor fizice se dezvolta vertiginos inca la sfirsitul secolului XIX. Deja in anul 1914 unele magazine au inceput sa elibereze clientilor sai cei mai bogati si permanenti carduri speciale pentru a a-i pastra drept clienti. In anul 1928 compania Farrington Manufacturing din Boston a emis primele placi de metal pe care se scria in relief adresa si care se eliberau clientilor de incredere. Vinzatorul introducea placa intr-o masina speciala numita imprinter si informatia de pe placa se imprimau pe cec. In anii urmatori au fost inventate asa categoriide ale schemei creditar-financiare, ca rata minima lunara de rambursare a creditului, perioada aminarii, adica creditarea fara dobinda, si multe altele.
Cardul - concept
Conform Regulamentului numarul 6 din 14 noiembrie 1995. capitolul l , articolul 2, cartela de plata, care va fi denumita, conform practicii internationale, card. este definit ca fiind " un suport de informatie standardizat, securizat si individualizat, care semnaleaza ca detinatorul sau ar putea avea succes la dreptul de a-l folosi pentru plata, conferit de emitent; un card este acceptabil de catre comerciant ca mijloc de plata, de catre detinator, a obligatiilor asumate de catre utilizator la procurarea de marfuri, consumul de servicii sau obtinerea de avansuri in numerar de la comerciant, in termenele si in conditiile legii, a obligatiilor reciproce si a altor reglementari aplicabile .'
Un card va fi acceptat ca mijloc pentru plata conform conditiilor in care a fost emis, stipulate prin obligatii reciproce.
Cardul are caracteristicile universale ale unui instrument de plata, dar detine si o caracteristica proprie, si anume aceea de a permite obtinerea neconditionata de numerar.
Clasificarea cardurilor
Cardurile sunt diferite din punct de vedere al functiilor pe care Ic indeplinesc, insa au o serie de trasaturi comune in ce priveste constructia lor. trasaturi care dau posibilitate cardurilor de a se deosebi de celelalte instrumente de plata.
Trasaturile comune sunt:
a) ca suport fizic, cardul bancar este realizat din
material plastic, comparabil
ca forma si dimensiune cu o carte de
vizita.
Are forma dreptunghiulara si dimensiuni standard ( 86 mm k r>4 mm 0.54 mm grosime ) si comporta diferite mentiuni pe recto ( fata ) si verso(spale).
b) & 323d33d nbsp; & 323d33d nbsp;
pe fata
cardului sunt mentionate: numele bancii emitente, numarul de card
format din 16 sau 13 cifre, numele
detinatorului de card, data expirarii
card-ului, sigla organizatiei internationale
sub egida careia este emis card
ul, holograma specifica, numarul de control
tiparit deasupra numarului de
card (este format din 4 cifre identice cu cele ale numarului de card.
c) & 323d33d nbsp; & 323d33d nbsp; pe verso-ul cardului se gasesc:
- & 323d33d nbsp;
o banda
magnetica pe care sunt codate datele standard referitoare la
detinatorul de card si anume: numar de cont. numar de cont
confidential, fonduri disponibile, nulitatea titlului
un spatiu destinat semnaturii autorizate a detinatorului de card.
Substanta si structura cardului prezinta caracteristici semnificative. Cardurile vor fi clasificate astfel in functie de mai multe criterii,
2.2.1.Tipuri de carduri in functie de caracteristicile tehnologice.
Se evidentiaza 2 tipuri esentiale de carduri.
A. Carduri magnetice (eu banda magnetica)
B. Carduri cu microprocesor (cu "chip')
A. Carduri magnetice
Cardurile de plata ce contin o banda magnetica , cuprind toate informatiile esentiale legate de detinatorul de card. Acestea sunt emise de banci, comercianti etc., prezinta caracteristici comune pentru toate sistemele nationale de plata, si anume:
. & 323d33d nbsp;
sunt
confectionate din material plastic si au aceleasi dimensiuni
tipizate si standardizate de ISO
. & 323d33d nbsp;
prezinta pe recto denumirea si simbolul emitentului si o
holograma tridimensionala vizibila la lumina ultravioletelor,
numarul cardului, data expirarii, numele posesorului autorizat.
. & 323d33d nbsp;
pe verso-ul
cardului prezinta o banda magnetica si un panel de
semnatura
Culorile de fundal si desenul hologramei se aleg de fiecare emitent. In afara numelui posesorului imprimat in relief, apar cuvinte marca pentru identificarea tipului cardului si simboluri ce indica tipul de posesor.
B. Carduri cu microprocesor
Cartile au fost dotate progresiv cu microprocesoare incorporate ("chips' ). Aceste instrumente, standardizate pe plan international, integreaza date informatice susceptibile unei lecturi optice in cadrul aparatelor de distribuit bilete, facilitandu-se astfel evidenta si verificarea ordinelor primite de la clienti. De asemenea, se economisesc hartia si timpul pentru verificarea autenticitatii semnaturilor (spre deosebire de cec).
Cardurile cu microprocesor se mai numesc si SMART CARDURI. SMART-CARD-urile au o serie de caracteristici, printre care se numara;
. & 323d33d nbsp;
sunt
rezistente la incercarile de spargere si protejea/a
informatia personala
. & 323d33d nbsp;
izoleaza
calculele sensibile, legate de securitate (mai ales
cele legate de autentificare sau semnaturi
digitale), de alte
parti ale sistemului care "nu trebuie sa stie'.
. & 323d33d nbsp;
Asigura portabilitatea informatiilor incluse intre
calculatoare si sisteme, independent de
arhitectura de baza
ale acestor sisteme.
Peniru accesul la dalele incluse este necesar nu numai sa existe cardul respectiv (fizic), ci si un segment de informatie memorat de proprietarul cardului (PIN-ul) Platile prin SMART-CARD, desi nu sunt cele mai ieftine, suni mai sigure, atat din punct de vedere al bancii cat si al clientului. Riscul in ca/ul lor. este redus la minimum, cel putin sub urmatoarele forme:
- & 323d33d nbsp;
Cardul dotat cu
microprocesor, nu poate fi folosit decat de posesorul
legal, de multe ori acesta fund programat sa blocbe/c sun sa
distruga informatiile stocate in cadrul unor
accesari gresite sau
repetate.
- & 323d33d nbsp;
Valoarea
monetara stocata pe card nu poate fi dublu cheltuita
deoarece "chipul' contine programe
filtru specifice care nu permit
acest lucru, fiecare cheltuire diminuand
ireversibil soldul incarcat pe
card.
B.l. Aparitia, cle/voltarea si perspectivele SMART-CARD-iilui
SMART-CARD-unle au fost inventate in Franta si au avut un impact semnificativ, in special in Europa si mai ales in Franta si Germania. In ultimul timp, devin lot mai populare in Orientul indepartat, insa Statele l'nite au fost foarte retinute in acceptarea acestei tehnologii.
In ultimii 20 de ani, industria mondiala a SMART-CARD-urilor a evoluat intr-un ritm alert. Pentru moment, 3 mari industrii pot fi considerate principalele beneficiare ale acestei tebnilogii: telecomunicatiile, sistemele de plati si securizarea accesului in retele si fiecare dintre acestea contribuie, in mod specific, la dezvoltarea ei, in functie de nevoile caracteristice.
Un SMAKT-CARD este de fapt, o bucata de plastic ce contine un circuit integrat inclus. Circuitul integrat are un microprocesor si memorie, care permit cardului sa proceseze, dar si sa stocheze informatie intr-o cantitate mult mai mare decat pana acum. Mai mult, acest procesor asigura un grad mai mare de securitate si functionalitate, in salvarea datelor in memorie. De aceea, SMAR'l-CARD-ul este considerat o metoda foarte sigura de a transporta dale. acestea putand fi accesate numai cand cardul este conectat la un terminal separai.
Potrivit Gartner Dataqueste, in anul 2000, au fost emise 598 milioane de SMART-CARD-uri iar, pentru urmatorii 4 ani, cresterea medie a pielei va fi de aproximativ 3*2%, statistica confirmata pentru anul 2001.
Telefonia mobila este unul dintre cei mai importanti clienti ai industriei de SMART-CARD-uri, cu o cola de 53% din piata.
In topul utilizatorilor de SMART-CARD-uri, industria telecmunicatiilor mobile este urmata de cea a plalilor, cu 29% din cardurile emise. In industria de plati, principalele domenii unde se folosesc sunt pentru plati securi/ate cu carti de credit si debit, precum si pentru electronic cash. Pentru a reduce frauda, este de asteptat ca toate cardurile de credit sau de debit cu banda magnetica sa fie inlocuite cu SMART-CARD-uri, in urmatorii 5 sau H) ani. Acestea pol ii
folosite, de asemenea, pentru a asigura accesul securizat in retele, accesul la diferite servicii guvernamentale etc.
PonderetLclientilor industriei de SMART^CARD - uri pentru anul 2001
|
|
D Industria telefoniei
mobile . Industria platilor
D Securizarea accesului in retele
In domeniul implementarii de sisteme pentru plati electronice, compania Bull are o bogata traditie, fiind, de fapt, inventatorul cardului inteligent (cu chip), cu aproape 21 de ani in urma.
Argumentele in favoarea trecerii la sistemul SMART-CARD vorbesc de la sine, in primul rand, reducerea dramatica a fraudei, cat si a costurilor operationale.
Reducerea fraudei
Permite o mai buna rezolvare a disputelor in cazul fraudelor, prin trimiterea certificatului de tranzactie direct care emitent.
imbunatatirea controlului creditului
Riscul emitentului este mai bine gestionat, prin verificarea locala a PIN, iar parametrii inscrisi pe "chip' pot fi adaptati comportamentului detinatorului.
Calitatea
tranzactiei si reducerea costurilor de operare
Tranzactiile sunt mai rapide si mai ieftine, asigurandu-se tranzactii
off-line
securizate.
Oportunitati pentru valoare_a_a_daug_ata
Se pot dezvolta noi aplicatii bancare si nonbancare, datorita cardului multiaplicatie.
Nu in ultimul rand, respectand recomandarile organizatiilor internationale de plati ( Europay, Mastercard si Visa ), producatorii sistemelor cu carduri inteligente urmaresc,in final,atingerea obiectivului de 1NTEROPERABILITATE; ceea ce inseamna crearea unui cadru general care sa permita acceptarea oricarui card, care respecta standardul EMV, de catre orice terminal EMV.
In privinta sistemului bancar, trebuie sa notam ca in Franta, introducerea de catre Bull, in 1990, a cardului cu microprocesor pentru debit si credit a tbsl un succes rasunator. Ca urmare, in ultimii 10 ani , frauda prin carduri s-a redus de 10 ori, in li mp ce numarul de operatiuni derulate pe an s-a triplat, ajungand la 3 miliarde in 1999. In prezent, se atla in circulatie 35 de milioane de carduri, toate folosind sistemul de operare Bull.
Evolutia continua a sistemului de plati electronice este demonstrata de dezvoltarea fara precedent a cardurilor cu chip, asa-nunutele SMART-CARD-URI. Aflata in plina desfasurare, revolutia cardurilor inteligente a condus la emiterea a 45 de milioane de SMART-CARD-uri m intreaga lume.
Potrivit VISA, exista, in prezent, 21 000 de institutii financiare, membre in procesul de migrare de la clasicele carduri de plata cu banda magnetica la SMART-CARD-uri.
B.2. Avantajele cardurilor cu "chip'
Datorita memoriei cat si a dialogului bidirectional cu terminalul electronic al comerciantului, SMART-CARD-u! prezint avantaje remarcabile comparativ cu un card cu banda magnetica. Iata care sunt acestea, potrivit unui material furnizat de Visa International.
In primul rand, "chipul' reprezint o mai buna securizare a cardului. Cardul si terminalul au sporit securitatea pentru a face informatia stocata pe card mai dilicil de citit si, efectiv, imposibil de alterat sau copiat. Smart-Cardul permite posesorului sa foloseasca un numar personal de identificare in locul unei semnaturi, ceea ce ii confera mai multa protectie in eventualitatea in care cardul este pierdut sau furat.
In al doilea rand, proprietatea cardului de a primi si stoca date prin intermediul terminalului de la comerciant elimina necesitatea efectuarii unui apel telefonic de calre comerciant pentru verificarea fiecarei tranzactii. Cardul va ,,cerc' terminalului sa contacteze banca o data la fiecare 5 tranzactii. In momentul in care cardul contacteaza banca, cele 2 pari schimba informatii. Cardul va fi anuntat cand este nacesar sa se inregistreze din nou si ee suma poate cheltui intre timp. La urmatoarea utilizare mtr-un punct comercial, cardul va putea confirma daca tranzactia este valabila Iara a mai fi necesara contactarea bancii. Daca SMART-CARD-ul stie ea tran/actia se inscrie in limitele acceptate, nu este necesar un apel telefonic. In concluzie, tranzactiile sunt mai rapide si mai ieftine.
In al treilea rand, datorita memoriei stocate pe "chip', cardul poate sioca, in siguranta, tot felul de informatii. De exemplu, un SMART-CARD poate inlocui cbeilc, pasaportul sau detaliile legate de identificare.
2.2.2. Tipuri de carduri in raport de functiile specifice pe cure le indeplinesc
in raport cu acest criteriu, exista mai multe tipuri de carduri si anume: A. Carduri de credit
B. C/ard uri de debit
C. Carduri de retragere de numerar
D. Carduri de garantare a cecurilor
E. Carduri multifunctionale sau derivate
F. Carduri pentru transferul electronic de fonduri la punctele de vanzare
A. Cardul de credit
Cardul de credit indica faptul ca detinatorului i-a fost deschisa o linie de credit care ii permite sa achizitioneze bunuri si servicii si/sau numerar in limiui unui plafon stabilit in prealabil.
Credit cardul va fi emis si operat astfel incat sa permita preluarea de date pe baza carora detinatorul:
a) & 323d33d nbsp; & 323d33d nbsp;
sa-si
ramburseze in totalitate creditul la sfarsitul perioadei stabilite,
caz in care mai poate fi denumit, conform
practicii internationale,
"travcl and entertainment card' ori
"charge card', sau:
b) & 323d33d nbsp; & 323d33d nbsp;
sa-si stinga
creditul acordat numai in parte, partea ramasa urmand
sa fie considerata ca o extensie a acordat
anterior.
Sistemul cardurilor de credit are la baza 2 entitati: centrele de autorizare si cele de prelucrare.
Centrele de autorizare sunt organizate de banei si reprezinta interesele lor. Acestea, la cererea comerciantilor, acorda autorizatia de plata. Confirma deci, existenta conditiilor de plata potrivit informatiilor pe care le detin, sesizand cazurile de inoportunitate, de furt, pierdere sau utilizare abuziva.
Centrele de prelucrare sunt interlocutoarele principale ale comerciantilor, ele fiind gestionate de societatile de servicii si inginerie informatica avand ca principala sarcina, primirea documentelor sau informatiilor privind platile desfasurate.
Platile care se incadreaza in normele stabilite se iau in evidenta, datele sunt prelucrate si transmise celor interesati. Se asigura astfel fluxurile monetare implicate si respectiv modificarea soldurilor din conturile bancare in favoarea comerciantilor prin diminuarea disponibilitatilor sau creditelor platitorilor. Mai mult, punctele de deservire, centrele de prelucrare si transfer al fondurilor suni interconectate la o vasta retea internationala care functioneaza permanent.
Cardurile de credit sunt in general emise de o banca sub sigla unei organizatii (cum ar fi VISA sau EUROPAY ).
B. Canini de dehit.
Asigura utilizatorului achizitionarea de bunuri sau servicii, sau retrageri de numerar fara prezenta efectiva a inscmnelor monetare.
Cardul de debit contine o banda magnetica si necesita introducerea unui numar personal de identificare (PIN) in terminalul electronic, inainte de accesarea serviciului. In tranzactiile electronice, numarul personal de identilicare este echivalent cu semnatura. Platile efectuate cu card de debit si acceptate de
catre sistem prin operatiunea de autori/are on-line, pentru comerciantul care este platii prin aceasta modalitate, sunt plati garantate. Cele mai multe carduri de debit au doua functii principale : retragerea de numerar din distribuitoarele automate de numerar sau din ghiseele automete de banca (ATM) si efectuarea platilor la punctele de vanzare, situatie in care plata este cunoscuta sub denumirea de transfer electronic de fonduri la punctele de vanzare (EF'I'PQS). Sunt insa relativ frecvent intalnite carduri de debit care au numai functiunea de retragere de numerar.
C. Cardul de retragere de numerar.
Aeesta este un instrument cu ajutorul caruia posesorul poale depune sau retrage numerar prin distribuitorul automat de bilete (cash dispenser }. operatiunea reflectandu-se dupa caz in creditul respectiv debitul contului sau personal deschis la o institutie financiara. Daca retragerea de numerar dinlr-un cash dispenser este o operatiune simpla, realizarea ei este foarte complexa si se face apel la tehnici avansata in domeniul informaticii si telecomunicatiilor.
D. Carduri de garantare a cecurilor
Este un instrument care garantca/a ca o suma de plata inscrisa pe cec are acoperire in contul personal al datinatorului. El poate functiona atat ca o carte de credit sau de debit, cat si ca o carte pentru retrageri de numerar.
E. Carduri multifunctionale sau derivate.
Acest tip de card are functii mixte si facilitati sporite si deriva din celelalte tipuri de carduri mentionate. Exemplu sunt cardurile de calatorie sau de agrement (care indeplinesc functiile unei carti de credit, al carui plafon nu poate ti depasit) si carti private, emise de comercianti pentru a fi folosite m propriile lor magazine.
2.2.3. Tipuri de carduri iu functie de calitatea emitentului
In functie de emitent, cardurile se pot clasifica in urmatoarele categorii:
A. Carduri emise de banci (carti bancare)
B. Carduri emise de comercianti (carti private)
C. Carti emise de alte institutii sau organixatii
(exemplu: curiile acredilixc
internationale, cartile emise de
institutii de credit).
A. Cardurile bancare
Numarul detinatorilor si volumul platilor reglate prin cardurile bancare au inregistrat o crestere spectaculoasa dupa anii 80.
In tarile dezvoltate au fost depuse eforturi pentru unificarea ofertei si eliminarea concurentei, avandu-se in vedere ca unele banei emiteau gratuit asltel de carduri.
Apare as fel fenomenul denumii interbancaritate. Acesta inseamna ea orice posesor de card, ii poate utiliza la toate distribuitoarele de numerar si pe langa toti comerciantii, indiferent eare ar fi emilentul bancar.
Interbancaritatea a dus la de/vollarca masiva a cardurilor alat in ce priveste numarul lor, cat si utilizarea acestora, sporind considerabil cifra de afaceri a bancilor. De exemplu, in Franta, s-a constituit Grupul de Carduri Bancare, care reuneste peste 250 de banei comerciale.
Bancile franceze au fost mai mult angajate in de/.voltarea utilizarii cardurilor bancare decat bancile celorlalte teri, fapt explicat de urmatorii faeton:
- & 323d33d nbsp; bancari/arca tranzactiilor, remarcabila prin cresterea inregistrata
- & 323d33d nbsp;
cresterea considerabila a numarului de cecuri emise, puternic
incurajata de garantarea lor loiala si care
ameninta rentabilitatea
bancilor
- & 323d33d nbsp;
bancarizarea
menaj el or. fenomen care plaseaza Fanta in fruntea
tarilor occidentale
Aceasta tendinta de dezvoltare a utilizarii carurilor este o alternativa rentabila la gratuitatea cecurilor sau a costurilor lor foarte reduse. Folosirea cardului inlocuieste nu numai aceasta gratuitate a cecurilor a caror gestiune costa bancile, cat si retragerea de numerar de la ghisee prin intermediul unui distribuitor si care devine de doua ori mai ieftin. Deci solutia cardurilor bancare s-a impus pentru scaderea cheltuielilor de exploatare ale bancilor si eventual, conditiile de creditare pe care le ofera.
Cardurile emise de banei, sunt urmatoarele: card-uri pentru retrageri de numerar, card-uri nationale, card-uri internationale si card-uri internationale de prestigiu.
A. l. Carduri pentru retrageri (le numerar
Acestea au, de regula. 2 niveluri de utilizare:
- & 323d33d nbsp;
Nivelul O - da
dreptul numai la servicii oferite de institutia emitenta,
nefiind reglementate prin acorduri
interbancare, emiterea lor fiind
gratuita.
- & 323d33d nbsp;
Nivelul l permite accesul la reteaua interbancara a
distribuitorilor
de numerar. Cardurile de acest nivel sunt
emise contra cost si sunt
folosite ca si primele pentru retrageri de
numerar in limita unui
plafon variabil in functie de banca emitenta. Ele ofera si
posibilitatea de a cunoaste soldul contului
si ultimele operatiuni
efectuate.
Retragerea fondurilor prin distribuire genereaza creante si datorii mire banei care se compenseaza prin conturile de corespondent.
A.2. Carduri nationale
Acestea sunt denumite si carduri de nivelul 2, sunt administrate prin acorduri interbaneare, supunandu-se unor dispozitii comune. Este vorba despre cardurile care permit, ca si cele de nivel inferior, retrageri de numerar prin distribuitoarele aflate pe teritoriul national, in baza unui plafon variabil. In plus, cartea nationala permite, si reglarea platilor in cazul achizitiei de bunuri de la comerciantii afiliati. Poate fi personala sau profesionala si ofera 2 operatiuni: debit rapid si debit ulterior. In ultimul ea/., contul detinatorului este debitat in momentul efectuarii tranzactiei in termen asemanator cu eel prin incasarea unui cec. In schimb, pentru debit, ulterior, contul detinatorului se debiteaza lunar, eu data fixa. eu un termen ce poate atinge 4-5 saptamani.
A.3. Carduri internationale.
Acestea se definesc prin nivelul 3 al acordurilor interbaneare si prezinta importanta asemanatoare cu cartile de nivel 2. dar folosirea lor este extinsa la efectuarea de plati in strainatate. Sunt grupate in doua retele (VISA si EURQCARD/MASTERCARD ) si sunt utilizate ca si cardurile nationale peniru plati si retrageri de numerar (pe plan national) fiind folosite, in plus, in aceleasi operatiuni si in strainatate.
Ambele retele ofera servicii si garantii comune, cum ar fi de exemplu asigurari contra pierderii, furtului, in caz de accident de calatorie, de invaliditate sau in caz de deces. De remarcat este faptul ca MASTERCARD ofera asistenta medicala si o garantie de rezervare, in cea mai mare parte a marilor lanturi hoteliere nationale sau internationale pe ba/a unui simplu apel telefonie. Desi ambele tipuri de carti sunt personale si profesionale, numai cardurile VISA oiera cele doua optiuni de debit;rapid si ulterior.
A.4. Carduri internationale de prestigiu.
Acestea mai sunt numite carduri de "gama inalta', definite prin nivelul 4 al acordurilor internationale, sunt acorduri internationale de plata care ofera servicii multiple:
^retrageri de numerar in tara si strainatate
* asigurarea automata a calatorii
*servicii de rezervare asigurate
*inchirieri de masini fara garantie
*protectie juridica
*o gama larga de alte garantii si asigurari insotite de indemnizatii mai ridicate (garantii de deces-invahditaie, garantii de spitalizare si de responsabilitate ci ica. obtinerea de linii de credit la dobanzile preferentiale, inlocuirea rapida a cartii in caz de pierdere sau furt etc.)-
Pentru MASTERCARD -- cartea sa de prestigiu este GOLD.
Pentru VISA - cartea de prestigiu este PREMIER. Acestea au fost create in septembrie si respectiv mai 1986.
Detinatorii acestor carduri sunt selectati pe criteriul venitului fix anual realizat (cu precadere pentru cartile CiOLD), cat si pe costul aplicat detinatorului (indeosebi pe cartile PREMIER).
Fiecare dintre aceste carduri este marcata prin caracteristicile fiecarei relele. Ele vizeaza insa una si aceeasi clientela de "tinuta', care constituia pana in 19X6, "tinuta' privilegiata a cardurilor acreditive internationale emise de AMERICAN EXPRES si DINNERS CLUB.
B. Carduri emise de comercianti.
Poate ti utilizat numai la punctele de vanzare, controlate de cairc emitentul de card, de regula, lanturile de magazine sau comerciantii de combusiibili. Anumite carduri din aceasta categorie pot fi utilizate cu functia de carduri de debit, situatie in care comerciantul initia/a un debit direct catre banca unde detinatorul de card are deschis contul, dar cea mai mare parte a acestora poate II utilizata cu functia de card de credit, situatie care semnifica extinderea unei Imn de credit. Unul din motivele pentru care comerciantii au decis sa emita carduri este dorinta acestora de a-si asigura loialitatea clientilor. Cardurile de comerciant sunt larg utilizate in SUA . unde marea majoritate a comerciantilor emil carduri pentru clientii lor in scopul utilizarii acestora in magazinele care le apartin.
In Europa, cardurile de comerciant sunt mai putin folosite, cu exceptia Frantei, in care, cardurile emise de comrcianti sau de prestatorii de servcii au si functiunea de carduri de credit.
Pentru cardurile private ale comertului, emitentii sunt, in principal, murii distribuitori (mari magazine, liderii vanzarilor prin corespondenta) cunoscuti de clientela si care detin un segment important din piata. Lansarea de carduri de catre ei a fost insolita si de crearea unei retele financiare paralele, administrata de institutii de credit. De asemenea, cardurile pot fi emise si de catre alti comercianti, de talie mai mica.
Spre deosebire de cardul bancar - acceptat in orice lant de magazine, cardul privat este acceptat doar de un comerciant sau de un grup de comercianti. Pentru a fi atractiv pentru clientela, cardul privat trebuie sa fie la tel de practic ca m cel bancar.
In dorinta de a fi superiori concurentilor, cei ce emit cardurile private, ofera clientilor tot mai multe servicii (produse financiare, servicii personali/ale ele.) prin care urmaresc: stabilirea unei relatii directe cu clientii, dinamizarea vanzarilor care sa justifice apelarea la credite, oferirea unor semen mai bune(cum ar ti -- vite/a la casa), stimularea cumparatorilor, de exemplu prin oferirea de promotii, administrarea mai buna a serviciilor (dupa livrare ),conferirea unei imagini moderne firmei etc.
Spre deosebire de cardurile bancare, ce beneficiaza de caracterul de produs "pre-vandut' prin notorietatea si acceptabilitatea sa, cardul privat trebuie sa Iaca obiectul unei promovari din partea firmei emitente.
Datorita dezvoltarii serviciilor asociate primelor, se conturea/a clar concurenta intre cardurile private si cele bancare. Aceste servicii suni insolite cel mai adesea de facilitati de credit. Cardul este eliberat dupa acceptarea ofertei prealabile pentru deschiderea de credit produsa de comerciant, acceptare care are loc imediat dupa ce emitentul este legat direct prin terminal la o mstiUitie de credit. Plafonul cheltuielilor maxime se stabileste, fie de comun acord cu comerciantul, fie este impus si reprezinta pentru detinatorul cardului datoria maxima autorizata, numita "rezerva pentru cumparaturi'. Aceasta re/erva se diminueaza automat cu nivelul cumparaturilor efectuate si reconstituita prin varsamintele efectuate din contul clientului.
Cardul privat ofera, drept avantaje: plata din disponibilitatile clientului, creditul, retrageri de numerar si servicii anexe multiple.
Plata din disponibilitati
Cardul prezinta, in functie de punctele de van/.are, doua posibilitati de reglare a platii:
* Prima este plata imediata. Se mentioneaza optiunea pentru plata din disponibilitati, caz in care nivelul cumparatorilor va ii prelevat ulterior asupra contului bancar, atasat cardului, tara cheltuieli suplimentare si in termenul de incasarea unui cec.
* A doua, consta in faptul ca respectivul client primeste in fiecare luna extrasul de cont detaliat pentru cheltuielile sale. CI poate alege posibilitatea sa regleze cash, trimitand un cec gestionarului cardului sau.
Creditul.
Detinatorul cardului poale prefera plata pe credit sau partial credit, partial din disponibilitati. In fiecare luna primeste un extras de cont si poate alege intre cel putin urmatoarele tipuri de credite:
- & 323d33d nbsp;
Plata amanata
gratuita, al carei termen poate varia intre 20-50 zile,
incepand de la dala efectuarii cumparaturilor
- & 323d33d nbsp;
Un credit scurt
cu plata in 2-3 varsaminte lunare si cu plafonarea, m
general, a cheltuielilor
- & 323d33d nbsp;
Esalonarea
platilor pe o perioada de la 3 la 24 de luni, cumparatorul
ptitand stabili cote lunare si care-i convin
cel mai bine, rata dobanzii
variind de la un comerciant la altul.
- & 323d33d nbsp;
Credit
revolving, respectiv o linie de credit permanenta pe care
detinatorul o poate folosi dupa optiunea sa in
limita plafonului
stabilind cadrul ei.
Formula de credit pentru consum ofera o suplete apreciabila a reglarii platii. Ea, este sinonima cu "indatorarea permanenta'1 si se dovedeste a 11 o forma oneroasa de plata. Trebuie remarcat faptul ca apelul la credit in bugetul unei familii este de 3,50% in Franta, 5% in Germania, 13% in Marea Britanic, 18% in SUA si 20% in Canada.
Retrageri de numerar.
Acest serviciu ii ofera doar cateva carduri de mare suprafata si imbraca 2 forme:
- & 323d33d nbsp;
din
disponibilitati, ca/ in care suma retrasa este debitata in acelasi
interval de timp ca si un cec, ca pentru
cumparaturile platite eash.
- & 323d33d nbsp;
Prin credit,
caz in care clientul beneficiaza pentru retrageri de
numerar de conditii de credit identice
creditului permanem.
Alte servicii.
Comerciantii si. in particular, marile magazine, dau dovada de mare creativitate in materie de servicii anexe atasate, indeosebi marilor cani private si anume:
- & 323d33d nbsp; reduceri speciale de la 5 - 20% acordate detinatorilor de card
- & 323d33d nbsp;
dreptul la o
remiza de "fidelitate' la sfarsitul anului, calculata la
nivelul marfurilor cumparate, sub forma de
credit
- & 323d33d nbsp;
oferirea unui
credit personal sub forma de cec emis asupra contului
permanent, utilizabil in afara magazinelor sale
- & 323d33d nbsp; asigurarea masinilor si a locuintelor
- & 323d33d nbsp;
asigurarea
pentru raspundere civila; asigurarea contului si a cartii
care sa acopere riscurile de boala, somaj, pierderea sau furtul
cardului
- & 323d33d nbsp;
beneficierea de
servicii de livrare (parcare gratuita) sau de acces
exclusiv la serviciile club ale emitentului.
C. Carduri emise de alte institutii si organizatii.
Printre emitentii de carduri, se numara nu numai bancile si comerciantii, ei si un numar de alti parteneri: institutii internationale specializate, institutii de credit, companiile de transport si telecomunicatii, companiile autorutiere si de inchirien de vehicule, companii petroliere, societati de asigurari, agentii de turism, cluburi, prestatori de servicii profesionali.
Acest ansamblu de carti este caracterizat prin eterogenitatea emitentilor, a obiectivelor lor, precum si intrebuintarile si costurile fiecarei carti.
in cadrul acestei grupe se pot identifica patrii mari categorii de carduri:
a) Cardurile de plata (credit) cu larga acceptabilitate care sunt utilizabile pe langa un numar mare de puncte de anzare si pol ti asimilate prin intrebuintari cu cardurile bancare.
La criteriul accesibilitatii raspund doua tipuri de carii foarte diferite prin clientela carora li se adreseaza si prin natura emitentului lor. Unele, emise de institutii internationale sunt in acelasi timp. cele mai vechi si cele mai prestigioase. Celelalte, emise de institutii de credit sunt efectul dezvoltarii recente a pietei cardurilor.
In structura lor, cele mai importante sunt cartile acreditive internationale, emise de DINNHRS CLUB si AMERICAN EXPRESS. Clientela esle foarte omogena, cu venituri ridicate si care calatoreste mult in scop de afaceri si motive profesionale.
Fata de cardurile de prestigiu, acestea dispun de un atu subiectiv in legalura cu calitatea si selectionarea detinatorilor lor. Ele ofera un semn de distinctie
sociala care face posibila o primire privilegiata in schimbul unui comision pentru comercianti (5-7% din cifra lor de afaceri).
b) Cardurile de plata selective ofera posibilitatea de plata pe langa
un numar limitat de puncte de vanzare.
Un loc privilegiat ii au cardurile cu folosire limitata la o singura categorie de bunuri si servicii. Aici includem: cartele de telefon, cartile companiilor petroliere, cartile de asigurare.
c)Cardurile de abonament au o utilizare specifica si clientela limitata. Emiterea lor estefacuta de companiile de transport, aeriene si rutiere. Ele nu se substituie intotalitate platii, fiind generatoare de reduceri si de alte avantaje preferentiale: bilete gratuite, prioritate pe lista de asteptare si pe langa retelele hoteliere si cele care inchiriaza masini.
d) Cardurile de identificare sunt cele mai modeste, prin utilizarea lor in raport cu ansamblul cardurilor. Pot fi afectate numai unei folosiri in scop de identificare a posesorului. Emitentii lor sunt, in general. Urme care inchiriaza masini, agentii de turism, diverse cluburi si organizatii profesionale.
2.3. Riscul in sistemul de plata electronic
Dezvoltarea puternica din ultimii ani a cornetului electronic, (conform statisticilor, in 19C)9 aproximativ 10,6 mld USD, iar in 2001 aproximativ 223 mld USD) nu reprezint decat unul din factorii determinant ai reorientanlor radicale din banking.
Exista insa si puncte slabe ale sistemului de plata electronic. Printre acestea se numara riscurile. In cazul transferului electronic de fonduri, se manifesta urmatoarele riscuri:
riscul de pierdere sau furt al cardurilor
2. & 323d33d nbsp; & 323d33d nbsp; riscul de falsificare al cardurilor
3. & 323d33d nbsp; & 323d33d nbsp; riscul de frauda
4. & 323d33d nbsp; & 323d33d nbsp; riscul operational
5. & 323d33d nbsp; & 323d33d nbsp; riscul de neplata
6. & 323d33d nbsp; & 323d33d nbsp; riscul de personal
7. & 323d33d nbsp; & 323d33d nbsp; riscul de reglementare
8. & 323d33d nbsp; & 323d33d nbsp; riscul de publicitate
2.3.1. Riscul de pierdere sau furt.
Posesorii de earduh sunt instruiti foarte bine asupra modului de utilizare al lor, prin intermediul materialelor promotionale, dar si cu ajutorul agentilor de vanzari, abilitati de unitatile bancare emitente de carduri, pentru a tine o legatura permanenta sau ori de cate ori este nevoie intre clienti utilizatori de carduri si banei.
La eliberarea cardurilor utilizatorii sunt informati si asupra a ceea ce trebuie sa intreprinda in anumite cazuri de deposedare sau pierdere de card. C'a exemplu, ar fi: pierderea, furtul,deteriorarea, toate fiind cazuri de forta majora.
O conditie primordiala este anuntarea imediata a serviciului de e i denia si informatii privind cardurile, utilizatorul apeland unul din numerele de telefon pe care le primeste de la banca emitenta, numar de telefon care poate ti apelat la orice ora si in orice zi a saptamanii. Din momentul anuntarii, cardul in cau/.a nu mai poate fi apelat pentru nici un fel de operatiune. Este bine insa ca utilizatorul sa ia niste masuri menite sa nu creeze asemenea probleme, cum ar fi:
. & 323d33d nbsp;
pastrarea
cardului intr-un loc sigur cu alte documente de identiiate.
fara pericolul deteriorarii sau demagnetizam,
departe de curiozitatea
copiilor
. & 323d33d nbsp;
pastrarea in
loc sigur a codului PIN de identificare, tara de care nu
se poate efectua nici o operatiune cu ajutorul
cardului (de aceea
codul PIN nu trebuie sa fie pastrat in
acelasi loc cu cardul)
. & 323d33d nbsp;
utilizarea
cardului sa se faca conform procedurilor
stabilite de
banca, deoarece la a treia eroare de
utili/are, cardul este retinut si nu
poate fi eliberat decat de functionarul bancii
care constata eroarea
facuta si daca este ca/ul restituirii
cardului catre utilizator.
. & 323d33d nbsp;
periodic, utilizatorul
trebuie sa consulte extrasele de eoni eliberate
de banea, pentru a avea evidenta
operatiunilor cu ajutorul cardului.
2.3.2. Riscul de falsificare.
Posesorul unui card trebuie sa fie constient de necesitatea efectuam unor verificari in procesul utilizarii cardului, avand ca scop prevenirea utili/ani gresite, iar compania care accepta carduri, trebuie sa recunoasca procedurile impuse de folosirea acestora. Una din aceste verificari o reprezinla necesitatea existentei unei holograme pe fata cardului. Holograma s-a impus ca fiind cea mai eficienta in asigurarea securitatii cardurilor.
Mai mult de un sfert din pierderile inregistrate in tranzactiile cu carduri, este rezultatul contrafacerii, de aceea se impune autentificarea detinatorului si a carlii de plata.
Autentificarea detinatorului.
Cea mai eficace tehnica pentru autentificarea detinatorului esle 1'lN-ul. La aceasta se pot adauga modalitati suplimentare de identificare biomctrica. PlN-ul este eficient daca este transmis de la terminalul POS-in circuit deschis- la banca emitentului si invers, pentru primirea autorizatiei de efectuare a tranzactiei.
Autentificarea cartii de plata.
Autentificarea cardului si a continutului acestuia trebuei facula m momentul veri licarii valabilitatii PIN-ului. Nu exista tehnici pentru autentificarea actualelor carduri din material plastic, desi VISA si LL'ROPAY au prezentai mijloace de securitate ce pot fi usor vizualizate.
Singura tehnologie pentru autentificarea benzii magnetice (watcrmark) nu a fost agreata. Pana la aparitia altor tehnici, singura modalitate de autentificare a datelor inregistrate pe banda magnetica ramane PIN.
2.3.3. Riscul de frauda.
Valoarea totala a fraudelor cu carti de plata s-a ridicat, la sfarsitul anului 1993 la surna de 1,78 mld USD, in aceasta neincluzandu-se infractiunile comerciantilor, precum si cele prin intermediul ATM. Numai frauda cu carduri bancare emise de catre bancile afiliate la VISA si EUROPAY s-a ridicat la suma de 1,28 mld USD, ceea ce reprezinta 71,9% din total. In perioada 1993 2001 valoarea cumulata a fraudelor ajunge la 14 mld USI).
inca din 1995, VISA si EUROPAY au inceput o serie de strategii antifrauda. In cazul infractiunilor cu carti de credit, emitentii acestora dispun de resurse pentru acoperirea pierderilor, dar in ca/,ul cartilor de debil, pentru care profitul emitentilor este foarte mic, cresterea pierderilor prin frauda este de neaceeptat. Emitentii care nu-si pot proteja cartile de debit impotriva fraudei, inseamna ca nu pot proteja fondurile clientilor.
Principiul sectiritatii platilor electronice vizeaza 3 niveluri de lucru, incluse in protocolul S KT (Secure Electronic Transaction ) elaborai de VISA si EUROCARD/MASTKRCARD:
. & 323d33d nbsp;
autentificarea
reciproca a partilor implicate in tranzactie pentru
determinarea validitatii calitatii pretinse
de fiecare
. & 323d33d nbsp;
confidentialitatea
informatiilor in sensul ca nici un tert nu va li
capabil sa intercepte/.e datele tranzactiei
in rnod neautorizat
. & 323d33d nbsp;
integritatea
datelor tranzactiei pentru asigurarea similitudinii intre
cele transmise de o parte si cele
receptionate de cealalta parte.
Valoarea totala a pierderilor cauzate de utili/area frauduloasa a cardurilor VISA si KUROPAY in intreaga lume in perioada 1980-2001 in Anexa nr.2.1.
Aparitia Internet-ulm a determinat realizarea de fraude sub alte forme, ca: o ..escrocherie virtuala' in care o asa zisa banca ascunde in spatele ci mai mult impostori, care sub o sigla pompoasa si un design atractiv al side-vvcb-uhn, incearca sa pacaleasca clintii naivi eu o oferta de servicii aparent foarte avantajoasa si cu obligata initiala de a vira o suma modica (50-IOOUSD) pentru derularea tranzactiilor. O alta forma ar fi interceptarea de catre "haeherf a datelor privind cartile de credit, deseori transmise neglijent de catre proprietari. in forma necriptata si folosirea frauduloasa a acestora.
Platile prin cec electronic utilizeaza formatul com.puterix.at al ccc-unlor semnate digital, dupa care sunt emise bancii sau comerciantului emis de o firma specializata si recunoscuta.
2.3.4. Riscul operational.
Exista si cazuri in care intreg sistemul informational al unei banci este inutilizabil, datorita unor defectiuni aparute, sau unele ATM-un nu funciionea/a din lipsa de numerar. Acestea toate insa fiind anuntate pe ecranul ATM-ului. utilizatorul nu trebuie sa intre in panica, fiind constient ca nu este vina lui ca se intampla lucrul anuntat. Si in aceste cazuri se pot apela serviciile non-slop pentru a solicita lamuriri asupra modului de revenire la starea de lucru initiala.
Mai pot exista de asemenea riscuri privind utilizarea frauduloasa a dispozitivelor electronice, evidenta operatiunilor sau informarea consumatorilor.
In ce priveste utilizarea frauduloasa a dispozitivelor electronice, in activitatea de transfer electronic de fonduri, sunt utilizate retele de telecomunicatii obisnuite, acestea fiind susceptibile de a fi interceptate ori bruiale. Daca exemplificam, exista situatia in care exista un ATM conectat la computerul central al bancii, prin intermediul unei linii telefonice ce poate fi interceptata si astfel se realizeaza dirijarea echipamentului. Chiar daca exista coduri, acestea pol fi sparte.
Evidenta operatiunilor are in vedere evidentierea valorii fondurilor transferate prin computer si existenta dovezilor scrise ale operatiunilor. Primele ATM-uri nu furnizau chitante, acesta fiind un drept al posesorului de card. Situatiile care dau nastere la discutii sunt rezultatul direct al defectiunilor, fraudelor sau erorilor, cum ar fi:
. & 323d33d nbsp;
pierderea fisei
de transfer a cec-ului sau a cardului de catre banea,
ceea ce a dus la necreditarea contului
clientului
. & 323d33d nbsp;
un transfer
catre o terta persoana este uitat, pierdut sau intar/iat de
catre banca, rezultand neindephnirea unei
obligatii a clientului fata
de unul dintre creditorii sai
. & 323d33d nbsp;
nerespectarea
de catre banca a obligatiei de a pastra secretul
operatiunilor
. & 323d33d nbsp;
efectuarea tara
autorizatia clientului a unor plati din contul acestuia
catre terte persoane
. & 323d33d nbsp; omisiuni privind efectuarea sau anularea unor ordine de plata
. & 323d33d nbsp;
sume debitate
gresit din contul clientului prin frauda sau erori
tehnice sau umane
. & 323d33d nbsp; omisiunea bancii de a se supune altor instructiuni
. & 323d33d nbsp;
ruperea
relatiilor cu clientii ca urmare a neglijarii sarcinilor pe care
o banca le are fata de acestia
Informarea clientilor reprezinta o problema importanta pentru sectorul de prestari servicii care, in cazul vanzarilor de bunuri, tranzactia nu se poate efectua fara informarea in prealabil a consumatorului.
Riscul de neplata.
In eadrul relatiilor dintre partenerii participanti la decontare, apare termenul de "raspuns' eare poate contine unul dintre urmatoarele tipuri de mesaje referitoare la card:
. & 323d33d nbsp; acceptare pentru toata suma platii
. & 323d33d nbsp;
solicitare de
instructiuni suplimentare la o adresa, intr-un interval de
timp si prin proceduri cunoscute de plata din
obligatiile reciproce
. & 323d33d nbsp; neaceeptarea ca mijloc de plata
. & 323d33d nbsp;
neaceeptarea ca
mijloc de plata cu solicitarea comerciantului de a
confisca respectivul card.
Principalele forme ale riscului de neplata suni urmatoarele:
a)
riscul
principal: posibilitatea ca o parte sa piarda intreaga
suma implicata intr-o tranzactie, inclusiv din cau/a
existentei unui interval de timp intre
introducerea tranzactiei
initiale in sistemul de plata si decontare
finala
b)
riscul de lichiditate posibilitatea ca un participam la
decontare sa nu poata deconta soldul debitor
la termenul
stabilii, din cauza faptului ca nu are
suficiente active lichide,
fara ca acest fapt sa arate ca nu este
solvabil la o data
neprecizata in viitor
c)
riscul de
creditare -- posibilitatea ca o parte ha nu poata
deconta integral o obligatie, nici la
termenul stabilit, nici la
alt termen ulterior
d)
riscul de piata
- este un risc dat de posibilitatea ca
intr-o
tranzactie in curs de desfasurare, datorita
neindeplinirii la
termenul stabilit de catre o parte a
obligatiilor sale privind
decontarea, o alta parte solvabila avand neasigurata la risc
pozitia de piata, sa fie impiedicata sa
obtina la timp castigul
scontat
e)
riscul sistemic
- posibilitatea ca neindeplimrea obligatiilor
asumate de un participant la decontare intr-un sistem
interbancar de transfer de fonduri sa fi c cauza a
neindeplinirii si de catre alti participanti
la decontare a
obligatiilor la termenele stabilite.
Riscul de personal.
Personalul utilizat in activitatea cu carduri trebuie sa fie specializai, aceasta fiind cauza pentru care a fost necesara infiintarea unor departamente distincte in cadrul bancilor, imprumutul de personal din cadrul altor sectoare bancare, nu va
ajuta la realizarea de performante bancare. Rezultatele optime apar doar in ca/ul in care lucratorul bancar se identifica eu produsul realizat.
C) forma a riscului de personal poate II considerata si frauda efectuata de functionarii bancii sau de clientii acestuia. Exemplificand, consideram cazul in care functionarul care intocmeste statul de plata poate crea un salariu fictiv, pe baza caruia, prin intermediul sistemului de transfer electronic de fonduri, sa emita o creditare pe numele respectiv, care va fi depozitata in contul sau. Frauda salariatilor poate fi prevenita prin verificari operative simple, la intamplare, a tranzactiilor efectuate.
2.3.7. Riscul de reglementare.
|
m |
Desfasurarea activitatii cu carduri in tara noastra, se desfasoara
conformitate cu Regulamentul nr.6 al B.N.R. din 14.1 1.1995 ,,privind principiile si organizarea platilor cu card de catre societatile bancare'1.
In cadrul acestui Regulament, sunt explicati termenii si expresiile ce apar in cardul tranzactiilor cu carduri. Pentru succesul initiativei legislative propune, bancile trebuie sa fie preocupate de perfectionarea serviciilor pentru persoane fizice si implementarea in scurt timp a proiectelor de perfectionare a tehnologiei utilizate.
2.3.8. Riscul de publicitate.
La baza folosirii m masa a unui nou produs, se alia publicitatea, care determina calitatea si eficienta produsului in proportie de 70%. In momentul in care o banca doreste sa isi lansc/e un nou produs, ea trebuie sa stie exact sa-si defineasca produsul respectiv si, de asemenea, sa stie carui segment de populatie se adreseaza produsul.
Riscul de publicitate consta de fapt in modul in care se prezinta un nou produs pe piata (sloganul folosit pentru promivarea lui). De altfel, produsul trebuie sa aiba la baza sondaje publicistice, pentru a se putea observa cum s-au comportat subiectii vizati.
2.4. Plata prin card - avantaje.
Aparitia cardului a constituit o necesitate, din mai multe considerente:
- & 323d33d nbsp;
securitate clientul nu mai este nevoit sa poarte
asupra
sa sume mari de bani
- & 323d33d nbsp;
usurinta in
folosire clientul trebuie doar sa
semneze
nota de plata completata de catre comerciant
- & 323d33d nbsp;
oportunitate posibilitatea de a face cumparaturi in
momente optime chiar daca nu are bani m acel
moinenl
Aceste avantaje pe care cardul le are fata de celelalte instrumente de plata, nu sunt singurele, deoarece cardul ofera si alte avantaje . nu numai pentru client ci si pentru comercianti si pentru emitenti.
2.4.1. Avantaje ale credit cardului.
Deosebiri fata de instrumentele traditionale
- & 323d33d nbsp;
tranzactiile se efectueaza mai rapid decat in cazul
cecului, atunci cand comerciantul este dotai cu un
echipament adecvat
- & 323d33d nbsp;
posibilitatea achitarii cu credit carduri a serviciilor
telefonice si postale prin simpla tastare a
numarului
cardului sau prin inscrierea acestuia pe un
ordin de plata
in favoarea postei
- & 323d33d nbsp;
grad ridicat de
securitate in procesul achi/itionarii de
bunuri fata de plata prin cec sau numerar.
Avantaje pentru posesori:
- & 323d33d nbsp;
posibilitatea de
a cumpara un produs m momentul iu
care are nevoie de al sau ii gaseste pe piata
- & 323d33d nbsp;
existenta de
legi care confera un anumit grad de protectie
celor care achita produsele cumparate prin
credit card
- & 323d33d nbsp;
posibilitatea
de a achita datoria in intregime la primirea
situatiei soldului sau de a achita acest sold
in raie lunare.
Avantaje pentru comerciant:
- & 323d33d nbsp;
comerciantul este degrevat de o mare pateu din
cheltuielile si riscurile pe care le
presupune folosirea
numerarului
- & 323d33d nbsp;
in realizarea
actiunilor promotionale si a campaniilor
publicitare, comerciantii beneficiaza de infrastructura
unei retele internationale de credit carduri
- & 323d33d nbsp;
marile lanturi
de magazine dau posibilitatea clientilor de
a obtine numerar, prin prezentarea cardului
Aceasta inseamna o facilitate in plus pentru client, iar pentru comercialii un mijloc de a vehicula nimerar tara a suporta cheltuieli pentru o astfel de operatiune.
Avantaje pentru banci:
- & 323d33d nbsp;
permit
cresterea gradului de automatizare a operatiunilor
reducandu-se volumul operatiunilor efectuate
manual
- & 323d33d nbsp; determina diminuarea operatiunilor cu numerar
- & 323d33d nbsp; platule efectuate cu credit carduri sunt garantate
- & 323d33d nbsp;
dobanzile
percepute in cadrul operatiunilor cu credil
carduri sunt mai ridicate decat la
celelalte forme de
imprumut
comisioanele
percepute de la comerciantii care accepta
achitatea cu credit carduri
reprezinta o sursa de venituri
pentru banca.
2.4.2. Avantaje ale debit cardului.
Deosebiri fata de instrumentele traditionale.
- & 323d33d nbsp;
utilizarea debit
cardului nu presupune circulatia nici unui
document pe suport de hartie
- & 323d33d nbsp;
spre deosebire de cec, m cazul debit
cardurilor, mur furi le
pot fi comandate prin telefon, iar valoarea
tranzactiilor
nu este limitata (clar se tine cont de nivelul
disponibilitatilor banesti din contul
clientului).
Avantaje pentru banei:
- & 323d33d nbsp;
gradul ridicat
de control asupra tranzactiilor clientului in
raport cu disponibilitatile banesti din cont
si creditul in
descoperit de corn (in caxul in care s-a
convenit altfel)
- & 323d33d nbsp;
costurile
bancii pentru operarea debit cardurilor suni mai
reduse comparativ cu cheltuielile aferente cec-urilor
sau
numerarului
- & 323d33d nbsp;
degrevarea activitatii la ghiseele bancare, i ne l usi
reducerea cheltuielilor din acest punct de
vedere.
Avantaje pentru elienti:
- & 323d33d nbsp;
clientii nu sunt
nevoiti sa retraga si poarte asupra lor
sume mari de bani pentru a achita marfuri de
valori mari.
eliminandu-se astfel riscurile de furt si
disconfort pe care
le presupune numerarul la purtator
- & 323d33d nbsp;
spre deosebire de cec, nu exista o limita a valoni
achizitiilor si nu trebuie completat nuci un
document
tranzactia
se realizeaza instantaneu
Avantaje pentru comerciant:
- & 323d33d nbsp;
spre deosebire
de plata in numerar sau prin cec, sumele
pe care clientii le pot cheltui nu sunt limitate, utili/arca
cardurilor devenind astfel pentru ci o premiza
a cresterii
vanzarilor
- & 323d33d nbsp;
cheltuielile
impuse de asigurarea securitatii sunt mii t mai
reduse decat in cazul folosirii numerarului ca
mijloc de
plata
- & 323d33d nbsp;
pentru operarea debit cardurilor, banca percepe
vanzatorului taxe mai mici decat in ca/u l operarii
numerarului
- & 323d33d nbsp; decontarile sunt mai rapide decat in cazul cecului
|
