PROGRAMELE INTERNATIONALE DE FINANTARE

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE DE FINANŢARE

Orice organizatie este obligata sa se adapteze mediului în care functioneaza, mentinându-si în acelasi timp coeziunea interna si reducând la minimum incertitudinea care caracterizeaza transformarile mediului intern si extern.

Pentru ca în urma eforturilor de adaptare, organizatia sa îsi pastreze identitatea, dezvoltarea sa trebuie planificata cu cât mai mare atentie, iar acest plan trebuie revizuit periodic. Finantarea reprezinta procesul de asigurare a unor fonduri banesti necesare desfasurarii unor activitati ale unei întreprinderi, institutii sau ONG.

Finantarea poate fi realizata apelând la surse proprii sau la surse externe (din afara organizatiei).

A) Sursele interne de finantare pot fi:

    a. Contributiile proprietarilor sau ale membrilor organizatiei;

    b. Resursele excedentare generate de activitatea organizatiei (autofinantare).
B) Sursele externe de finantare pot fi:

a.      Credit;

b.      Finantarea nerambursabila.

Indiferent de forma, fiecare tip de finantare prezinta avantaje si dezavantaje.

A) Sursele interne de finantare

    Avantaje:

• mentinerea independentei si autonomiei financiare, deoarece nu se creeaza obligatii suplimentare (dobânzi, garantii);
• pastrarea capacitatii organizatiei de a contracta credite;
• constituie un mijloc sigur de acoperire a necesitatilor financiare ale organizatiei.

Dezavantaje:

• proprietarii dispun de fonduri mai reduse pentru a investi în alte activitati mai profitabile decât activitatea care a generat excedentul financiar.

B) Sursele externe de finantare

a. Creditul

    Avantaje:

    timp scurt de acces la resursele financiare necesare;

    este accesibil în orice moment;

    poate fi obtinut un volum variabil de resurse financiare, functie de necesitati;

    posibilitate de negociere a conditiilor de rambursare.

Dezavantaje:

    aparitia unor obligatii suplimentare (dobânda, garantii);

    existenta unor formalitati obligatorii de îndeplinit (documentatii, rapoarte periodice etc.).

b. Finantarea nerambursabila (subventii guvernamentale, programe de finantare nerambursabila publice sau private)

    Avantaje:

    pot fi finantate activitati fara sa se consume resurse proprii sau sa se contracteze credite;

    este pastrata independenta si autonomia financiara a organizatiei.

    Dezavantaje:

      acces dificil (fondurile se acorda periodic, de regula pe baza unor licitatii);

      control strict al modului de utilizare a fondurilor de catre finantatori, inclusiv prin colaborare cu alte institutii de specialitate (Curtea de Conturi etc.).

Principalele forme de finantare internationala la nivelul României sunt, conform Ministerului Integrarii Europene, fondurile structurale si de coeziune, programele SAPARD, PHARE, ISPA.

VII.1. Fondurile structurale si de coeziune

Fondurile Structurale ale UE sunt administrate de Comisie în scopul finantarii ajutorului structural dat Comunitatii.

Sprijinul financiar oferit de Fondurile Structurale este orientat, în principal, spre regiunile mai sarace, în scopul întaririi coeziunii economice si sociale a Uniunii, astfel încât piata unica sa poata fi realizata în mod adecvat pe tot cuprinsul UE.

Fondurile structurale în România

România va beneficia de fonduri structurale de circa 28-30 miliarde de euro din partea UE în perioada 2007-2013. 8,5 milioane de euro vor trebui cheltuiti zilnic, inclusiv sâmbata si duminica, dupa 1 ianuarie 2007. Ce sunt fondurile structurale si care vor fi proiectele de succes care vor beneficia de finantare UE?

Ce sunt fondurile structurale?

La fel ca fondurile de preaderare (Sapard, Phare, Ispa), fondurile structurale sunt o forma de finantare nerambursabila care vor fi operationale si în România cu începere din 2007. Aceste fonduri vor fi alocate spre diverse proiecte prin intermediul programelor de dezvoltare care contin anumite directii de dezvoltare si masuri eligibile pentru a primi astfel de finantari.

FONDURILE STRUCTURALE sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeana actioneaza pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale între regiuni, în scopul realizarii coeziunii economice si sociale:

1) Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) - este fondul structural care sprijina regiunile mai putin dezvoltate, prin finantarea de investitii în sectorul productiv, infrastructura, educatie, sanatate, dezvoltare locala si întreprinderi mici si mijlocii, precum si la conversia economica si sociala pentru zone care se confrunta cu dificultati structurale.

2)Fondul Social European (FSE) - este fondul structural destinat politicii sociale a Uniunii Europene, care sprijina masuri de ocupare a fortei de munca si dezvoltare a resurselor umane.
3) Fondul European pentru Orientare si Garantare în Agricultura (FEOGA) - sectiunea "Orientare" - este fondul structural destinat politicii agricole comune a Uniunii Europene, care sprijina masuri pentru modernizarea agriculturii si dezvoltare rurala.
4) Instrumentul Financiar pentru Orientare Piscicola (IFOP) - este fondul structural destinat politicii comunitare din domeniul pescuitului, care sprijina masuri pentru cresterea competitivitatii sectorului piscicol, în conditiile asigurarii unui echilibru durabil între resurse si capacitatea de exploatare.

Pe lânga acestea, functioneaza de asemenea si Fondul de Coeziune, tot ca instrument structural; acesta suplimenteaza unele finantari, mai ales pentru noile state membre care au nevoie de proiecte de dezvoltarea a infrastructurii (mari artere si retele de transport, retele de alimentare cu apa si canalizare, electricitate, etc), dar trebuie în acelasi timp sa respecte cu strictete o cifra impusa pentru deficitul bugetar admisibil. Astfel, Fondul de Coeziune este mai degraba o asistenta financiara cu efect scontat la nivel macroeconomic.

În principiu, fiecare dintre cele patru fonduri structurale finanteaza anumite proiecte care se relationeaza cu acestea:

         FEDR finanteaza în principal investitiile în unitati de productie, infrastructura si dezvoltarea IMM-urilor;

         FEADR finanteaza masurile care urmaresc ajustarea agriculturii la PAC (Politica Agricola Comuna a UE) si dezvoltarea rurala;

         FSE finanteaza masurile referitoare la piata muncii si angajarea fortei de munca (sisteme educationale, pregatire profesionala si asistenta de recrutare personal).

Finantarea se face, în cea mai mare parte, sub forma unui ajutor nerambursabil (si mai putin ca ajutor rambursabil, ex.: subventionarea ratelor dobânzilor, garantii etc.) si respectând anumite plafoane.

Domenii de interventie a fondurilor structurale

Paisprezece domenii pot fi finantate din fondurile structurale si de coeziune ale UE:

Cercetare si dezvoltare tehnologica

Informatizarea societatii

Transport

Energie

Protectia mediului si prevenirea riscului

Turism

Cultura

Regenerare urbana si rurala

Suport pentru companii si antreprenori

Acces la locuri de munca stabile

Incluziune sociala pentru persoane defavorizate

Dezvoltarea capitalului uman

Investitii în infrastructura sociala, inclusiv cea de sanatate si educatie

Promovarea dezvoltarii parteneriatului

Pentru a ne putea crea o viziune asupra afacerilor, necesara pentru definirea strategiilor, este important sa se prezinte domeniile de interventie pe categoriis subcategorii:

1. Sectorul Productiv

1.1. Agricultura

- Investitii în loturile agricole

- Initierea activitatii tinerilor fermieri

- Formare profesionala

- îmbunatatirea procesarii si marketing-ului produselor agricole

1.2. Silvicultura

- Investitii în paduri

- Îmbunatatirea recoltarii / taierii, procesarii si marketingului produselor forestiere

- Promovarea unor noi modalitati de folosire si marketing al produselor forestiere

-Înfiintarea de asociatii ale proprietarilor de paduri

- Refacerea potentialului de productie forestierapierdut în urma dezastrelor naturale si focului si introducerea unor instrumente preventive adecvate

- Împadurirea terenurilor neagricole

- Îmbunatatirea / pastrarea stabilitatii ecologice a padurilor cu rol de protectie

- Formare profesionala

1.3. Promovarea adaptarii si dezvoltarii zonelor rurale

- Îmbunatatiri funciare

- Reparcelare

- Înfiintarea serviciilor de ajutor si management al fermelor

- Marketing al produselor agricole de calitate

- Servicii de baza pentru economia si populatia rurala
- Renovarea si dezvoltarea satelor si protectia si conservarea mostenirii rurale

- Diversificarea activitatilor agricole si a celor apropiate de agricultura, pentru asigurarea de activitati multiple sau de venituri alternative

- Gospodarirea resurselor de apa pentru agricultura
- Dezvoltarea si îmbunatatirea infrastructurii asociate dezvoltarii agriculturii

- Încurajarea activitatilor turistice

- Încurajarea activitatilor mestesugaresti

- Conservarea mediului înconjurator asociata cu conservarea terenurilor, padurilor si peisajului, precum si cu îmbunatatirea conditiilor de viata ale animalelor
- Refacerea potentialului de productie agricola pierdut în urma dezastrelor naturale si introducerea unor instrumente preventive adecvate

- Inginerie financiara

1.4. Pescuitul

- Restructurarea activitatii de pescuit

- Înnoirea si modernizarea flotei de pescuit

- Procesarea, marketingul si promovarea produselor piscicole
- Acvacultura

- Echiparea porturilor pescaresti si protejarea zonelor marine de coasta

- Masuri socio-economice (inclusiv ajutoare pentru oprire temporara si compensatii pentru restrictii tehnice)
- Actiuni ale pescarilor de profesie (inclusiv formare profesionala, pescuit pe coasta la scara redusa)

1.5. Sprijinirea marilor afaceri

- Investitii în capital fizic (utilaje si echipamente, co- finantare a ajutoarelor de stat)

- Tehnologii nepoluante si neagresive, tehnologii curate si economice din domeniul energiei

- Servicii de consultanta în afaceri (inclusiv internationalizare, export si gestionarea problemelor mediului, achizitie de tehnologii)

- Servicii pentru factorii interesati / implicati (de sanatate si de siguranta, asigurarea îngrijirii persoanelor dependente)
- Inginerie financiara

1.6. Sprijinirea sectorului IMM si mestesugaresc

- Investitii în capital fizic (utilaje si echipamente, co- finantare a ajutoarelor de stat)

- Tehnologii nepoluante si neagresive, tehnologii curate si economice din domeniul energiei

- Servicii de consultanta în afaceri (informatii, planificarea afacerilor, servicii de consultanta, marketing, management, design, internationalizare, export, management al problemelor de mediu, achizitionare de tehnologii)

- Servicii pentru participare în afaceri (spatii pentru desfasurarea afacerilor, incubatoare de afaceri, servicii de stimulare, promovare, crearea de retele de comunicare, conferinte, târguri)

- Inginerie financiara

- Servicii în sprijinul economiei sociale (asigurarea îngrijirii persoanelor dependente, servicii de sanatate si siguranta, activitati culturale)

- Formare profesionala

1.7. Turism

- Investitii fizice (centre de informare, cazare, servire, facilitati)
- Investitii de alta natura decât cele fizice (dezvoltarea si oferirea de servicii turistice, activitati sportive, culturale si de ocupare a timpului liber, traditie)
- Servicii de participare pentru sectorul turistic (inclusiv activitati promotionale, crearea de retele de comunicare / de contacte, conferinte, târguri)

- Formare profesionala

1.8. Cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare

- Proiecte de cercetare efectuate în universitati si institute de cercetare

- Transferuri de inovare si tehnologie, înfiintarea de retele de comunicare / de contacte si parteneriate între companii si/sau institute de cercetare

- Infrastructura pentru cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare

- Pregatire pentru cercetatori

2. Resurse Umane

2.1. Politica pietei muncii

2.2. Integrarea sociala

2.3. Dezvoltarea formarii educationale si profesionale (persoane si firme)

2.4. Flexibilitatea fortei de munca, activitati antreprenoriale, tehnologii de inovare, informare si comunicare (persoane si firme)
2.5. Actiuni pe piata muncii în avantajul femeilor

3. Infrastructura de baza

3.1. Infrastructura de transport

- Cale ferata

- Drumuri

- Autostrazi

- Aeroporturi

- Porturi

- Canale navigabile

- Transport urban

- Transport multi-modal

- Sisteme inteligente de transport

3.2. Infrastructura pentru telecomunicatii si societatea informationala

- Infrastructura de baza

- Tehnologia Informatiei si Comunicarii (inclusiv masuri de securitate si transmisie sigura)

- Servicii si aplicatii pentru cetateni (sanatate, administratie, educatie)

- Servicii si aplicatii pentru IMM-uri (comert si tranzactii electronice, educatie si formare, crearea de retele de comunicare/de contacte)

3.3. Infrastructura în sectorul energetic (productie, distributie)

- Electricitate, gaze naturale, petrol, carburant solid
- Surse regenerabile de energie (energia solara, energia eoliana, hidro-electricitatea, biomasa)

- Eficienta energetica, co-generare, control energetic

3.4. Infrastructura de mediu (inclusiv apa)

- Aer

- Zgomot

- Deseuri urbane si industriale (inclusiv deseuri sanitare si periculoase)

- Apa potabila (colectare, depozitare, tratare si distributie)

- Canalizare si purificare

3.5. Planificare si reabilitare

- Modernizarea si reabilitarea siturilor industriale si militare

- Reabilitarea zonelor urbane

- Protejarea, îmbunatatirea si regenerarea mediului natural

- Mentinerea si restaurarea patrimoniului cultural

3.6. Infrastructura sociala si sanatatea publica

4. Diverse

4.1. Asistenta tehnica si actiuni inovative (FEDR, FSE, FEOGA, IFOP)

- Pregatire, implementare, monitorizare, publicitate

- Evaluare

- Studii

- Actiuni inovative

- Informarea publicului

VII.2. Programul PHARE si aplicabilitatea sa în România

Programul PHARE este unul dintre cele trei instrumente de pre-aderare finantate de Uniunea Europeana în procesul de asistenta acordata tarilor din Centrul si Estul Europei, candidate la aderarea la Uniunea Europeana.

Creat initial pentru asistenta Poloniei si Ungariei (Pologne et Hongrie - Aide á Restructuration Economique), programul a fost extins la toate tarile candidate din Europa Centrala si de Est.
Obiectivele Phare sunt:

a) întarirea administratiilor si institutiilor publice pentru a functiona eficient în interiorul Uniunii Europene;

b) apropierea de acquis-ul comunitar (legislatia extinsa a Uniunii Europene) si reducerea necesitatii perioadelor de tranzitie

c) promovarea coeziunii economice si sociale

Programul Phare acoperea, în 2001, 10 tari: Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia, România si Bulgaria. Deoarece în 2004, 8 din cele 10 tari candidate au devenit membre EU, programul Phare a suferit modificari esentiale începând cu anul 2003.

În calitate de tara în curs de aderare, România beneficiaza de asistenta financiara din partea Uniunii Europene, acordata prin Phare.

Uniunea Europeana sprijina România prin programul Phare înca din 1991, alocând, în perioada 1991-2001 aproximativ 1,7 miliarde Euro pentru asistenta financiara nerambursabila.

Începând cu anul 1998, sprijinul PHARE în România este alocat în proportie de 70% pentru investitii si de 30% pentru constructie institutionala.  Prin "constructie institutionala" se întelege procesul de sprijinire a tarilor candidate de a-si dezvolta structurile, strategiile, resursele umane si managementul necesare dobândirii capacitatii de a pune în aplicare o legislatie armonizata cu cea a statelor membre ale Uniunii Europene.

În cadrul fiecarui program anual Phare se finanteaza proiecte care sa asigure pregatirea României în vederea aderarii la Uniunea Europeana, urmarindu-se domeniile prioritare, asa cum sunt acestea identificate în Parteneriatul de aderare, grupate pe criterii politice, economice, de întarire a capacitatii administrative si a capacitatii de asumare a obligatiilor de stat membru (adoptarea acquis-ului comunitar în diferite domenii).

Programul Phare furnizeaza sprijin pentru îndeplinirea cerintelor primului criteriu de la Copenhaga, anume stabilitatea institutiilor care garanteaza democratia, statul de drept, respectarea drepturilor omului si protectia minoritatilor.

 A doua prioritate, "investitii", îmbraca doua forme: Investitii pentru dezvoltarea infrastructurii de reglementare, necesare pentru a asigura conformitatea cu legislatia comunitara, si investitii directe, legate de legislatia comunitatilor europene. Alinierea la normele si standardele Uniunii Europene presupune investitii pentru dotarea institutiilor cheie, a caror capacitate de a monitoriza sau aplica corpul legislativ comunitar trebuie întarita.

Investitiile în coeziunea economica si sociala impun prin masuri similare celor finantate în statele membre ale Uniunii Europene prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regionala (FEDER) si al Fondului Social European (FSE). Aceste investitii contribuie la dezvoltarea unei economii de piata functionale si la dezvoltarea capacitatii de a face fata presiunilor concurentiale si fortelor pietei din Uniunea Europeana.

Pe lânga aceste prioritati, programul Phare include anual alocari pentru proiecte în cadrul cooperarii transfrontaliere cu Bulgaria si Ungaria, precum si pentru participarea la programele comunitare.

Implementarea programelor Phare se realizeaza în momentul de fata pe baza Manualului DIS (Decentralised Implementation System - Sistem descentralizat de implementare) si a Ghidului pentru Phare, ISPA si SAPARD (PRAG - Practical Guide for Phare, ISPA & SAPARD).

Memorandumurile de Finantare Phare prevad o perioada de implementare a proiectelor de trei ani: în primii doi ani fondurile alocate trebuie contractate, în caz de necontractare fondurile putând fi pierdute, iar cel de-al treilea an este destinat efectuarii platilor, sumele contractate dar neplatite în interiorul perioadei prevazute de Memorandumul de Finantare putând fi de asemenea pierdute.

Programele Phare 2001-2004

I. Fondurile alocate prin Programele Phare national 2001 si Phare 2001 de cooperare trans-frontaliera România-Bulgaria si România-Ungaria au însumat 261,89 milioane euro si au fost contractate în procent de 96,9%.

 II. Din bugetul Phare 2002, România a beneficiat de o alocare totala de 279 milioane euro, distribuita astfel: 265,5 milioane euro pentru programul Phare national, 13 milioane euro pentru programele de cooperare transfrontaliera cu Ungaria si Bulgaria si 0,5 milioane euro prin Programul Phare orizontal pentru Securitate nucleara.

III. Fondurile Phare alocate României din bugetul Comunitatii pentru anul 2003 însumeaza 284,5 milioane euro, din care:

265,5 milioane euro pentru Programul Phare national,

11 milioane euro destinate celor doua Programe de cooperare trans-frontaliera, cu Ungaria si Bulgaria

5,6 milioane euro prin Initiativa pentru Frontiera Externa (EBI)

2,885 milioane euro prin Programul Phare orizontal pentru Securitate nucleara.

IV. Alocarea prin Programul Phare National 2004 însumeaza 405,3 milioane euro. Memorandumul de finantare a fost semnat la data de 21 decembrie 2004.

Perioada de implementare a proiectelor dureaza pâna la 30 noiembrie 2007.

Tot la data de 21 decembrie 2004 a fost semnat si Memorandumul de finantare al Programului Phare orizontal pentru Securitate nucleara, prin care au fost alocate României 1,959 milioane euro.

Programarea fondurilor Phare

Programarea fondurilor Phare este procesul prin care se decide volumul si distributia resurselor Phare, (pe sector /program /proiect), precum si modul în care acestea vor fi utilizate astfel încât sa contribuie la pregatirea României pentru aderarea în Uniunea Europeana.

Ministerul Finantelor Publice este responsabil la nivel central pentru întreaga coordonare a asistentei de pre-aderare acordata României de Uniunea Europeana. Acesta, prin Directia de Coordonare a Programului Phare, reprezinta interlocutorul principal atât pentru diferitele ministere de resort ce beneficiaza de sprijin de pre-aderare cât si pentru Comisia Europeana în desfasurarea exercitiului de programare (ce include negocierea sectoarelor si a proiectelor prioritare, precum si elaborarea documentelor cheie de programare). În relatia cu Comisia Europeana, ministrul finantelor îndeplineste rolul de Coordonator National al Asistentei (CNA) pentru fondurile Phare.

Phare reprezinta, alaturi de ISPA si SAPARD, parte integranta dintr-o abordare mai ampla a pregatirii pentru aderare. Foaia de Parcurs si Parteneriatul de Aderare reprezinta cadrul general de actiune a fiecarui stat candidat, stabilind prioritatile generale pe care statul respectiv trebuie sa le aiba în vedere în pregatirea pentru aderare si resursele disponibile aferente. Bazat pe evaluarile din rapoartele anuale, Parteneriatele de Aderare stabilesc o serie de prioritati generale pe termen scurt si mediu.

Programul National de Adoptare a Acquisului Comunitar este programul tarii candidate de pregatire pentru aderare. Acesta estimeaza durata si costurile etapelor necesare de pregatire pentru aderare, precum si implicatia în ceea ce priveste resursele financiare si umane. Fiecare stat candidat decide daca si când va continua actualizarea programului national de adoptare a acquisului comunitar. România a elaborat o ultima versiune a acestui document în anul 2002.

Având în vedere prioritatile Parteneriatului de Aderare legate de consolidarea capacitatii judiciare si administrative, începând cu anul 2002 sunt elaborate planuri de actiune la fiecare negociere de tara. Acestea identifica etapele necesare atingerii unui nivel corespunzator a capacitatii judiciare si administrative pâna la momentul aderarii si stabilesc masuri clare ce se impun pentru realizarea acestui obiectiv.

Majoritatea fondurilor Phare sunt repartizate prin programe nationale, structurate pe doua elemente. Unul are ca scop Dezvoltarea Institutionala a sectorului public si investitiile corespunzatoare necesare pentru adoptarea si implementarea acquisului comunitar. Cel de-al doilea consta în investitii pentru sprijinirea coeziunii economice si sociale care sa permita tranzitia la Fondurile Structurale dupa aderare. Dezvoltarea Institutionala (cu investitiile corespunzatoare) reprezinta prima prioritate a Programului Phare.

Ca etapa în procesul de pregatire a Planului de Dezvoltare/Documentului Unic de Programare, solicitat de Comisia Europeana pentru Fondurile Structurale, fiecare tara trebuie sa-si pregateasca un Plan National de Dezvoltare. Acesta este evaluat de catre serviciile Comisiei Europene si ofera cadrul strategic pentru programarea investitiilor Phare în domeniul coeziunii economice si sociale, si împreuna cu Documentul Comun de Programare reprezinta baza de programare a fondurilor pentru cooperarea transfrontaliera.

  Pentru a asigura legatura între prioritatile generale identificate în strategia de pre-aderare si actiunile specifice care vor fi finantate din Phare, Comisia Europeana împreuna cu reprezentantii CNA elaboreaza anual un Document de Planificare.

  Pentru perioada 2004-2006 documentele de planificare vor pune accent pe reforma administratiei publice, inclusiv aspecte legate de guvernare si vor fi bazate pe o abordare multianuala indicând asistenta disponibila pe aceasta perioada si stabilind sectoarele cheie în care se va realiza interventia Phare. Aceste documente trebuie sa fie în conformitate cu planurile nationale de dezvoltare si fundamentate de analize sectoriale detaliate în sectoarele cheie. În fiecare an documentul de planificare se actualizeaza pentru a raspunde evolutiilor recente, experientei acumulate si oricarei schimbari necesare.

  Ca urmare a discutiilor privind programarea, reprezentantii Comisiei Europene si cei ai CNA convin cu privire la actiunile specifice care vor fi finantate din Phare în domeniile cheie identificate în documentele de planificare. CNA înainteaza ulterior fise de proiect detaliate pe un format standard al Comisiei Europene.

  În perioada 2004 - 2006, un procent semnificativ al fondurilor Phare pentru România este alocat pe baza multianuala (având în vedere obiectivele stabilite în documentele sectoriale de planificare pe termen mediu), pentru sectoare prioritare convenite între Comisia Europeana si statul candidat. Programarea multianuala confera o viziune strategica si prioritizarea fondurilor de pre-aderare si contribuie la o mai buna planificare a dezvoltarii institutionale (inclusiv alocarea corespunzatoare a resurselor umane).

  Începând cu anul 2004, fisele de proiect pentru România au devenit multianuale pentru 8 sectoare selectate împreuna cu Comisia Europeana (coeziune economica si sociala, administratie publica, justitie, managementul frontierelor, protectia mediului, agricultura, minoritati, finante publice ). Fisele multianuale sunt elaborate având la baza Fisa Standard Sectoriala. Fiecare fisa propusa pentru finantare din Phare 2004, specifica actiuni propuse pentru anul respectiv si ofera previziuni cu privire la actiunile pentru 2005 si 2006. Fisele multianuale vor fi actualizate in fiecare an în conformitate cu documentele de planificare.

  Pentru a avea o abordare strategica, Comisia Europeana promoveaza fise de proiect sectoriale sau sub-sectoriale în defavoarea actiunilor punctuale, în acest fel asigurându-se sinergia, coerenta, coordonarea si secventialitatea actiunilor propuse. Principalele criterii de selectie vizeaza claritatea în stabilirea obiectivelor, facilitatea implementarii, monitorizarii si evaluarii.

Pe baza fiselor de proiect, anual se elaboreaza Propunerea Financiara (PF) de catre directiile de specialitate ale Comisiei Europene. Propunerea Financiara reprezinta documentul principal de programare. Propunerea Financiara si fisele de proiect reprezinta documente cheie pentru evaluarea Phare ex-ante si de aceea, ca si documentele de planificare care le preced trebuie sa evidentieze experienta acumulata din proiectele anterioare, în conformitate cu Reglementarea CE 1687/2001.

Dupa consultarile în directiile de specialitate ale Comisiei Europene, PF este înaintata Comitetului de Gestiune Phare (CGP) pentru opinie, în timp ce fisele de proiect sunt înaintate Comitetului doar spre informare. Pentru alocarea 2004 Comitetul de Gestiune Phare, pe baza PF, îsi va exprima opinia cu privire la activitatile specifice propuse pentru 2004 iar in cazul fiselor multianuale se vor avea în vedere si alocarile indicative propuse pentru 2005 si 2006. În acest caz, PF 2005 va contine aceleasi fise actualizate, daca este necesar, iar CGP îsi va exprima opinia cu privire la activitatile propuse pentru 2005 si va avea în vedere actiunile propuse pentru 2006. PF 2006 se va referi la aceleasi fise multianuale, reactualizate daca este necesar, iar CGP i se va cere opinia cu privire la activitatile pentru 2006. Pentru fisele anuale se vor elabora documente noi care vor fi prezentate anual în PF.

  Ca urmare a opiniei favorabile a CGP, Comisia Europeana elaboreaza Decizia financiara de alocare si ulterior statul candidat semneaza Memorandumul de Finantare care reprezinta baza legala pentru implementarea programului. Simultan, Comisia Europeana si statul candidat semneaza un schimb de scrisori la care se anexeaza fisele de proiect care reprezinta baza din punct de vedere tehnic pentru implementarea proiectelor.

  Programul este implementat ulterior in conformitate cu prevederile fiselor de proiect care reprezinta documente cheie de implementare. Cu conditia ca fisele de proiect sa ramâna corelate cu textul Memorandumului de Finantare, acestea pot fi modificate printr-o întelegere (schimb de scrisori), între CNA si Comisia Europeana, pe perioada de valabilitate a programului. Orice modificare a Memorandumului de Finantare trebuie sa fie autorizata printr-o noua Decizie a Comisiei.

  În perioada anterioara programul Phare a fost gestionat în sistem descentralizat ex-ante (Sistem de Implementare Descentralizata - SID). În vederea pregatirii pentru absorbtia Fondurilor Structurale (care sunt gestionate descentralizat, ex-post) si pentru a facilita implementarea proiectelor Phare dupa aderare, statele candidate vor adopta Sistemul Extins de Implementare Descentralizata (EDIS). Conditiile de trecere la EDIS si Foaia de Parcurs EDIS au fost trimise statelor candidate, stabilind în acest fel etapele procedurale care conduc la Decizia Comisiei cu privire la adoptarea sistemului EDIS. Pentru a sprijini adoptarea EDIS, Comisia pune la dispozitia statelor candidate, resurse financiare suplimentare.

  Statele candidate pot aplica dupa acreditarea EDIS reglementarile nationale privind achizitiile publice cu conditia respectarii Titlului V al Reglementarii Financiare 1605/2002. Acesta prevede transpunerea integrala a directivelor europene privind achizitiile publice în legislatia nationala si respectarea regulilor de eligibilitate Phare privind nationalitatea si originea bunurilor.

VII.3. Programul

Instrument Structural de Pre-Aderare (ISPA)

ISPA (Instrument Structural de Pre-Aderare) este un program intrat în vigoare începând cu anul 2000. Obiectivul său îl constituie dezvoltarea infrastructurii de transporturi si protectia mediului în tarile candidate la aderare.

Programul ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) este unul dintre cele trei instrumente de finantare nerambursabilă (împreună cu Phare si Sapard) care sprijină tările candidate în pregătirea lor pentru aderarea la Uniunea Europeană.

ISPA finantează, în perioada 2000-2006, proiecte în domeniul infrastructurii de transport si de mediu, contribuind astfel la

îndeplinirea criteriilor de aderare si a angajamentelor asumate în cadrul negocierilor cu Uniunea Europeană.

Astfel, prin programul ISPA, se urmăreste:

  sprijinirea tărilor beneficiare în vederea alinierii standardelor de mediu la cele ale Uniunii Europene;

  extinderea si conectarea retelelor de transport ale statelor beneficiare la cele trans-europene,

  familiarizarea tărilor beneficiare cu politicile si procedurile Uniunii Europene.

În domeniul protectiei mediului, ISPA se concentrează pe "investitii masive" legate de directivele de mediu, a căror implementare solicită costuri foarte importante. Ele se referă la următoarele domenii: rezerva de apă potabilă, tratarea apelor reziduale, administrarea deseurilor solide si a celor periculoase si respectiv poluarea aerului.

În domeniul transporturilor, ISPA acordă prioritate investitiilor legate de integrarea sistemului national în sistemul de transporturi al Uniunii Europene si în retelele trans-europene. De asemenea, se acordă prioritate îmbunătătirii legăturilor cu alte tări candidate, precum si eliminării lacunelor din sistemul national de transporturi. ISPA finantează dezvoltarea căilor ferate, a soselelor si a căilor de navigatie.

În perioada 2000 - 2006, România beneficiază prin Programul ISPA, de finantare nerambursabilă de aproximativ 240 milioane euro anual, împărtiti în mod egal pentru cele două sectoare de interventie - mediu si transporturi. În conformitate cu decizia Consiliului European de la Copenhaga (decembrie 2002), din mai 2004, o dată cu aderarea la Uniunea Europeană a primului val de state candidate, finantarea anuală pentru România a crescut cu 20% în anul 2004, va creste cu 30% în 2005 si cu 40% în 2006.

ISPA pentru România

(alocare indicativă)

mil. euro

După ultimul Comitet de Gestiune ISPA, prin care statele membre UE au probat, în data de 28 octombrie 2004, 8 noi proiecte pentru România, au mai ramas aproximativ 261 milioane euro, pentru proiectele ISPA în România în perioada 2005 -2006.

Cu un buget total angajat de aproximativ 1,77 miliarde de euro până în prezent, Programul ISPA ajută România să:

   reformeze politicile sectoriale pentru transporturi si protectia mediului;

   transpună legislatia UE, în conformitate cu criteriile de aderare;

   consolideze structurile de management si control la nivelul administratiei centrale si locale

   pregătească administratia centrală si locală pentru implementarea instrumentelor structurale (în special Fondul de Coeziune) după data aderării (preconizată pentru 1 ianuarie 2007).

Astfel, rolul programului ISPA nu este reprezentat doar de dezvoltarea infrastructurilor în sine. Programul ISPA are ca prim obiectiv sprijinirea statelor candidate în îndeplinirea criteriilor de aderare (punerea în practică a legislatiei europene, trecerea la o economie de piată functională si întărirea structurilor administrative).

Dacă principalul obiectiv al programului ISPA este sustinerea României în procesul de pre-aderare, primele rezultate vizibile ale acestui instrument financiar sunt însă reprezentate de reabilitarea si modernizarea infrastructurilor de mediu si transport.

Astfel, finantarea ISPA alocată României în perioada 2000 - 2004 înseamnă:

v     În sectorul de transporturi:

Constructia a 54 km de autostradă;

Construirea si reabilitarea a 356 km de drumuri nationale;

Constructia de variante ocolitoare pentru 4 orase;

Reabilitarea a 237,71 km de cale ferată.

v     În sectorul de protectia mediului constructia si reabilitarea a:

22 statii de epurare a apelor uzate

831 km de conducte de canalizare

265 km de conducte de alimentare cu apă potabilă

Peste 30 statii de pompare noi

16 statii de alimentare noi

v     În sectorul de protectia mediului constructia si reabilitarea a:

6 depozite ecologice pentru deseuri solide

4 uzine de reciclare a deseurilor solide si a 4 statii de sortare a deseurilor

v     În ceea ce priveste asistenta tehnică:

18 060 000 euro pentru pregătirea de proiecte în domeniul protectiei mediului

7 605 000 euro pentru întărirea capacitătii administrative la nivel central   si local

4 300 000 euro pentru pregătirea de proiecte în sectorul transporturi.

Până în prezent, România a încheiat cu Comisia Europeană 48 de Memorandumuri de Finantare ISPA în valoare totală de aproximativ 2,4 miliarde euro, din care aproximativ 1,776 miliarde euro sunt asigurati prin intermediul Programului ISPA.

Astfel, suma angajată până în prezent reprezintă peste 85% din asistenta financiară alocată de Uniunea Europeană României în cadrul Programului ISPA pentru perioada 2000 - 2006.

De asemenea are in derulare alte 15 proiecte ISPA (10 în domeniul mediului si 5 în domeniul transporturilor) prin care România va asigura angajarea, în întregime, a bugetului alocat de Uniunea Europeană prin ISPA pentru perioada 2000 - 2006.

Pregătirea proiectelor ISPA

Desi, spre deosebire de alte instrumente financiare comunitare, ISPA finantează direct proiecte de investitii în infrastructură, procesul de pregătire a acestor proiecte trebuie să aibă la bază Strategiile Nationale ISPA.

Strategiile ISPA trebuie să prezinte, în primul rând, o analiză detaliată a sectorului de infrastructură si apoi să fundamenteze obiectivele propuse, în strânsă corelare cu propunerile de proiecte si sursele de finantare ale acestora.

Având în vedere faptul că strategiile ISPA reprezintă instrumente de planificare a investitiilor, în cadrul exercitiului de elaborare a acestor documente, statele candidate urmăresc:

  prioritătile sectoriale si sub-sectoriale;

  prioritătile geografice, înlăturarea blocajelor de trafic, zone critice din punctul de vedere al poluării

  utilizarea optimă a fondurilor ISPA (în combinatie cu alte resurse).

Ca urmare a acestui exercitiu, sunt finalizate strategiile ISPA care definesc criteriile de promovare a proiectelor pentru finantare prin ISPA, precum si lista proiectelor identificate (cu posibile surse de finantare).

În România, programarea ISPA a demarat prin elaborarea, în anul 2000, a celor două documente strategice:

   Strategia natională ISPA în domeniul mediului

   Strategia natională ISPA în domeniul transporturilor.

Astfel, sectoarele pentru care va fi acordată finantare ISPA în România sunt:

v       Pentru sectiunea mediu

>tratarea apelor uzate,

>gestionarea deseurilor urbane

>protectia calitătii aerului.

v       Pentru sectiunea transporturi:

>integrarea în retelele de transport europene

>reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea infrastructurilor existente.

Proiectele ISPA sunt pregătite de către Beneficiari. Beneficiarii programului ISPA pot fi

       Pentru infrastructura de mediu: autoritătile locale si centrale (ministerul de resort, c o n s i l ii l e j u d e t e n e , p r i m ă r i i l e ) , regiile autonome,

       Pentru infrastructura de transporturi: ministerul de resort, regiile autonome si companiile nationale care sunt capabile să dezvolte proiecte de infrastructură de amploare, precum Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale si Compania Natională de Căi Ferate.

Pentru ca un proiect ISPA să fie aprobat de către Comitetul de Gestiune ISPA, beneficiarii trebuie să pregătească o aplicatie ISPA în formatul standard prezentat pe site-ul DG Politici Regionale din cadrul Comisiei Europene si anexele aferente (Master Plan, Studiu de fezabilitate, Analiza financiară, Analiza institutională si Evaluarea impactului asupra mediului).

În ceea ce priveste implicarea Institutiilor Financiare Internationale (IFI) în co-finantarea proiectelor ISPA pentru România, până în momentul de fată, doua IFI au răspuns pozitiv:

   Banca Europeană pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Conducerea BERD a aprobat Facilitatea de Creditare pentru Mediul Urban, în valoare de 80 milioane euro pentru România, menită să ofere municipalitătilor selectate co-finantări pentru granturile ISPA fără garantie suverană

   Banca Europeană pentru Investitii (BEI) a creat "Municipal Water Infrastructure Scheme", o Facilitate de Împrumut Orizontală pentru a co-finanta proiecte de mediu cu garantie suverană. Însă pentru garantarea de către stat a împrumutului cofinantat de BEI, beneficiarul final trebuie să mai elaboreze o a doua variantă a studiului de fezabilitate, în conformitate cu Ordinul MFP / MLPTL nr.1013 /873 din 12 iunie 2001.

Co-finantarea proiectelor ISPA poate fi asigurată si de la bugetul de stat (proiectele de transporturi, proiecte promovate de municipalităti care au depăsit gradul de îndatorare prevăzut de lege) sau de la bugetul local.

VII.4. SAPARD

SAPARD este un program operational din anul 2000. Are drept scop sprijinirea agriculturii si dezvoltarea rurală în tarile candidate din Europa Centrală si de Est.

În perioada 2000-2006, România urmează să primească 150 milioane Euro/an, fiind cel de-al doilea mare beneficiar dupa Polonia. În plus, guvernul României va contribui cu suma de 50 milioane Euro.

SAPARD finanteaza proiecte majore din domeniul agricol si al dezvoltării rurale. România a identificat patru măsuri prioritare care urmează să fie finantate în cadrul acestui program:

       Îmbunatatirea activitatilor de prelucrare si comercializare a produselor agricole si pescaresti;

       Dezvoltarea si îmbunatatirea infrastructurii rurale;

       Dezvoltarea economiei rurale (investitii în companiile cu profil agricol; Diversificare economică; Silvicultura);

       Dezvoltarea resurselor umane (Îmbunătătirea activitatii de instruire profesionale; Asistenta tehnică, inclusiv studii menite să sprijine pregătirea si monitorizarea programului, campanii de informare si publicitate).

În comparatie cu instrumentele PHARE si ISPA, Programul SAPARD acorda statelor candidate responsabilitati depline în ceea ce priveste gestionarea proiectelor de investitii, începând cu etapa de selectare si pâna la efectuarea platilor, în vederea acumularii de experienta în implementarea normelor si practicilor U.E. si în gestionarea, în viitor, a fondurilor structurale.

PROGRAMUL SAPARD (Special Accession Programme for Agriculture and Rural Development) a fost initiat în baza Reglementarii nr. 1268/1999 a Consiliului Uniunii Europene, privind sprijinul pentru masurile de pre-aderare în domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale, în tarile candidate din centrul si estul Europei.

Obiectivul prioritar al Programului SAPARD este acela de a crea cadrul necesar implementarii unei agriculturi performante si dezvoltarii durabile a zonelor rurale în tarile candidate. Programul urmareste preluarea acquis-ului comunitar si adaptarea progresiva a mecanismelor de piata la principiile care guverneaza Politica Agricola Comuna.

În baza unor criterii reprezentative pentru toate tarile candidate (suprafata agricola, populatia ocupata în agricultura, produsul intern brut, situatia teritoriala speciala, zone defavorizate), prin Decizia Comisiei C(2000) 3742 Final a fost aprobat Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (PNADR). Alocarile anuale indicative ale contributiei financiare comunitare (preturi/1999), care, în cazul României reprezinta 150,636 milioane euro anual, au fost stabilite prin Decizia Comisiei nr.595/EC/1999.

La data de 31 iulie 2002, Comisia Europeana a emis Decizia care prevede conferirea managementului Programului SAPARD autoritatilor de resort din România (Decizia EC/638/2002).

Pentru definirea conditiilor privind managementul financiar si tehnic, regulile de gestiune si control, precum si cadrul general administrativ pentru implementarea Programului SAPARD, a fost semnat la Bruxelles, la data de 2 februarie 2001, Acordul Multianual de Finantare SAPARD între Guvernul României si Comisia Comunitatii Europene (Multi-Annual Financing Agreement - MAFA). Acest acord a fost ratificat prin Legea nr.316/18 iunie 2001 (MO nr. 362/5 iulie 2001). MAFA reprezinta documentul oficial prin care s-a decis alocarea unei contributii financiare nerambursabile României, în valoare de 1099 milioane Euro, angajata pe perioada 2000-2006, în vederea implementarii programului SAPARD.

În conformitate cu prevederile Legii nr.316/2001 pentru ratificarea Acordului Multianual de Finantare SAPARD, angajamentul financiar al Comunitatii Europene precum si perioada de valabilitate a acestui angajament, sunt stabilite anual, în Acordurile anuale de finantare.

Pâna în prezent, au fost încheiate între Guvernul României si Comisia Comunitatii Europene si ratificate de catre Parlamentul României, Acordurile anuale de finantare aferente anilor 2000 (ratificat prin Legea nr. 317/2001 - MO nr. 338/2001), 2001 (ratificat prin Legea nr. 416/2002 - MO nr. 508/2002), 2002 (ratificat prin OUG nr. 26/2003 - MO nr. 283/2003) si, respectiv, 2003 (ratificat prin Legea nr. 496/2003 - MO nr. 843/2003.

Programul SAPARD urmareste sa sprijine România în pregatirea pentru participarea la Politica Agricola Comuna implementata în Uniunea Europeana, obiectivele operationale în acest sens fiind:

     rezolvarea problemelor specifice legate de o dezvoltare rurala durabila;

     îmbunatatirea standardelor de calitate ale produselor agricole si piscicole, ale procesului de productie si de comercializare a acestora si aducerea lor la standardele practicate în Uniunea Europeana;

     sprijinirea României în implementarea legislatiei Uniunii Europene ("acquis-ului comunitar") corespunzatoare acestui sector.

Cadrul institutional pentru implementarea programului

Institutia responsabila cu implementarea tehnica si financiara a programului în România este Agentia SAPARD, institutie publica cu personalitate juridica, aflata în subordinea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, Agentia SAPARD are în structura o unitate centrala, situata în municipiul Bucuresti, si opt Birouri Regionale de Implementare a Programului SAPARD (BRIPS) (regiunile sunt definite conform normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 151/1998 privind dezvoltarea regionala în România).

Autoritatea Competenta

Responsabilitatea pentru managementul financiar al fondurilor SAPARD revine Responsabilului National cu Autorizarea Finantarii (National Authorising Officer - NAO), conform prevederilor Legii nr. 316/2001 pentru ratificarea Acordului Multianual de Finantare. Fondul National din cadrul Ministerului Finantelor Publice actioneaza în calitate de Autoritate Competenta, având rolul de a emite, monitoriza si retrage acreditarea Agentiei SAPARD si de a numi Organismul de Certificare.

Autoritatea de Management

Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale are în atributii coordonarea, raportarea, monitorizarea si evaluarea Programului SAPARD si îndeplineste functia de Autoritate de Management pentru Programul SAPARD. Acest organism asigura monitorizarea efectiva a derularii Programului si raporteaza Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD, progresele înregistrate în implementarea masurilor si daca este cazul, ale sub-masurilor.

Organismul de Certificare

Rolul de Organism de Certificare pentru Programul SAPARD este îndeplinit de Curtea de Conturi a României. Principalele atributii ale acestui Organism constau în certificarea conturilor Agentiei SAPARD, raportarea asupra sistemelor control si verificarea elementelor de co-finantare.

Comitetul de Monitorizare

Comitetul de Monitorizare pentru Programul SAPARD are rolul de a asigura supervizarea, eficienta si calitatea implementarii Programului, în vederea atingerii obiectivelor specifice. Principalele atributii ale Comitetul de Monitorizare se refera la examinarea Raportului de evaluare intermediara, aprobarea Rapoartelor anuale de implementare si a Raportului final, precum si la aprobarea propunerilor privind amendarea/revizuirea Programului. Comitetul de Monitorizare are în componenta reprezentanti ai organismelor guvernamentale cu responsabilitati în domeniu, parteneri sociali si observatori din partea Comisiei Europene.

Serviciile Tehnice Delegate

Agentia SAPARD a delegat îndeplinirea unor functii de implementare tehnica (cu exceptia functiilor de executare a platilor si de contabilizare a angajamentelor si platii), catre institutii specializate. Astfel, au fost încheiate protocoale de delegare cu Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului si Directia de Dezvoltare Rurala din cadrul Ministerului Agriculturii, Apelor si Dezvoltarii Rurale, care stabilesc cadrul juridic, administrativ si tehnic conform caruia Agentia SAPARD a delegat Serviciilor Tehnice Delegate (STD) din cadrul MTCT si MAPDR, o serie de atributii pentru implementarea Masurii 2.1 "Dezvoltarea si îmbunatatirea infrastructurii rurale" si respectiv, Masurii 1.1 "Îmbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole".

Ca urmare a deciziei de preluare de catre Agentia SAPARD a atributiilor delegate MTCT pentru implementarea Masurii 2.1, a fost emisa OUG nr. 11 din 23/03/2004, privind stabilirea unor masuri de reorganizare în cadrul administratiei publice centrale, care modifica OUG nr. 142/2000 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei SAPARD pentru implementarea tehnica si financiara a Programului SAPARD, în sensul preluarii de la MTCT a celor 50 de posturi împreuna cu personalul aferent

Activitati eligibile pentru finantare

Conform Planului National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala al României, prin intermediul Programului SAPARD vor fi finantate în perioada 2000 - 2006 unsprezece Masuri*, structurate pe patru prioritati, astfel:

Axa 1: Îmbunatatirea accesului la piete si a competitivitatii produselor agricole si piscicole prelucrate:

1.1  Îmbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole;

1.2 Îmbunatatirea structurilor in vederea realizarii controlului de calitate, veterinar si fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare si pentru protectia consumatorilor;

Axa 2: Îmbunatatirea infrastructurii pentru dezvoltare rurala si agricultura:

2.1 Dezvoltarea si îmbunatatirea infrastructurii rurale;

2.2  Managementul resurselor de apa pentru agricultura;

Axa 3: Dezvoltarea economiei rurale:

3.1 Investitii în exploatatiile agricole;

3.2 Constituirea grupurilor de producatori;

3.3 Metode agricole de productie proiectate sa protejeze mediul si sa mentina peisajul rural (agro- mediu);

3.4 Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice pentru generarea de activitati multiple si venituri alternative;

3.5 Silvicultura;

Axa 4: Dezvoltarea resurselor umane:

4.1 Îmbunatatirea pregatirii profesionale;

4.2  Asistenta tehnica,

  Pâna în prezent, prin Programul SAPARD este asigurata implementarea a sase masuri, dintre care, trei masuri au fost acreditate de catre Comisia Europeana in cursul anului 2002 si anume: Masura 1.1 "Îmbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole", Masura 2.1 "Dezvoltarea si îmbunatatirea infrastructurii rurale" si Masura 4.2 "Asistenta tehnica".

  Masura 1.1 Îmbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole

v     Potentialii beneficiari

asociatii si grupuri de producatori (cu personalitate juridica;

societati comerciale cu capital 100% privat;

în sectorul vinificatie sunt sprijinite: asociatiile, grupurile de producatori si societatile comerciale private care proceseaza numai soiuri nobile de struguri.

v     Tipurile de investitii vizate

îmbunatatirea si optimizarea fluxurilor de productie, prelucrare si marketing al produselor agricole si piscicole;

crearea sau modernizarea retelelor locale de colectare, a capacitatilor de receptionare, depozitare, conditionare, sortare si   ambalare a produselor agricole si piscicole.

  Aceste investitii vor contribui la accelerarea ameliorarii standardelor nationale prin adaptarea progresiva la standardele comunitare în sectoarele: lapte si produse lactate; carne (taurine, suine, ovine, pasari) si oua; legume, fructe si cartofi; prelucrarea strugurilor - soiuri nobile pentru vin; peste si acvacultura si produse de ostreicultura (stridii si midii); cereale; seminte oleaginoase; zahar, plante textile (in si cânepa).

  În cadrul acestei masuri sunt finantate proiecte a caror valoare totala eligibila este cuprinsa între 30.000 si 2.000.000 EURO.

Masura 2.1 Dezvoltarea si îmbunatatirea infrastructurii rurale

v   Potentialii beneficiari

Consiliile locale comunale;

Asocieri de tip partenerial, cu statut juridic, între consiliile locale   comunale.

v   Tipurile de investitii vizate

Drumuri în zonele rurale;

Alimentarea cu apa în sistem centralizat în zonele rurale;

Canalizari în sistem centralizat în zonele rurale.

  În cadrul acestei masuri sunt finantate proiecte a caror valoare totala eligibila este cuprinsa între 100 000 EURO si 1 000 000 EURO.

Masura 4.2 Asistenta tehnica

v   Potentialii beneficiari

Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Integrarii Europene

Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului

v   Tipurile de activitati eligibile

cheltuieli cu întâlnirile Comitetului de Monitorizare (inclusiv costurile expertilor),

cheltuieli cu campaniile de informare si publicitate (incluzând costurile atribuirii lor),

cheltuieli asociate pregatirii masurilor în cadrul Programului,

cheltuieli pentru Evaluare pe termen mediu ceruta în baza prevederilor Articolului 10 din Sectiunea B a Acordului Multianual de Finantare.

  În prima parte a lunii decembrie 2003, Comisia Europeana a emis Decizia de acreditare pentru înca trei masuri, dupa cum urmeaza:

Masura 3.1 "Investitii în exploatatiile agricole",

Masura 3.4 "Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice pentru generarea de activitati multiple si venituri alternative"

Masura 4.1 "Îmbunatatirea pregatirii profesionale".

Primirea cererilor de finantare pentru proiectele SAPARD s-a sistat începând cu 1 august 2006, ca urmare a depasirii fondurilor alocate României prin Programul SAPARD.

BIBLIOGRAFIE