ROLUL GARZII FINANCIARE IN COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE

ROLUL GĂRZII FINANCIARE ÎN COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE

Evaziunea fiscala are loc deci prin sustragere, prin eschivarea de la impunere. În prezent în tara noastra evaziunea fiscala "legala" a capatat dimensiuni importante si alarmante atât prin numarul mare de cazuri, dar si prin sumele foarte mari care nu ajung la bugetul de stat. Pentru a înlatura efectele, trebuie suprimate mai întâi cauzele, fenomenul fiind generat de faptul ca prevederile legale sunt confuze, ambigue si susceptibile.

Combaterea evaziunii fiscale este urmarita de catre organele Ministerului Finantelor si mai ales de Garda Financiara prin actiuni preventive si sanctionare. Este necesara înasprirea regimului sanctionator al faptelor de evaziune fiscala, prin marirea amenzilor de detentie în cazul infractiunilor si a cuantumului amenzilor în cel contraventiilor. Totodata trebuie sa se acorde puteri sporite comisarilor Garzii Financiare luând în considerare extinderea formelor si modalitatilor de sustragere de catre contribuabili de la plata obligatiilor fata de stat, comparativ cu cele prevazute si sanc 535r1719f 55;ionate de legea 87/1994.

În exercitarea atributiilor stabilite prin legea 30/1991 personalul Garzii Financiare realizeaza atât controale operative si inopinate pe baza programelor trimestriale si lunare cât si o serie de actiuni dispuse de Garda Financiara centrala, pe baza de tematici de control transmise la sectiile teritoriale.

Astfel în cursul anului 2002, la numarul de agenti existenti de 29.483, din care 11.593 persoane fizice si asociati familiale, iar restul de 17.890 societati comerciale, institutii publice, organizatii neguvernamentale , au fost efectuate 5.570 de controale de catre comisarii Garzii Financiare restul pâna la 17.583 fiind efectuate de Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat.

În urma acestor verificari s-a înregistrat o crestere calitativa a activitatii desfasurate de Garda Financiara, concretizata prin majorarea sumei medii ce revine pe un act de control de la 31,8 milioane lei în anul 2001 la 42 milioane lei în anul 2002, precum si prin cresterea acestora.

De asemenea, actiunile de control desfasurate în 2002 se caracterizeaza printr-o complexitate sporita, fapt ce a impus accentuarea colaborarii operative între sectii, abordarea unor obiective noi în concordanta cu solicitarile Guvernului si ale conducerii Ministerului Finantelor Publice, situatiile prezentate (tabel nr. 1) denota caracterul prioritar al sumelor reprezentând impozite si taxe, concomitent cu asigurarea unui climat concurential, în scopul distribuirii cât mai echilibrat a sarcinii fiscale asupra contribuabililor.

Activitatea Garzii Financiare în anul 2002 comparativ cu cea din 2001

Tabel nr. 1

Milioane lei

*** "Adevarul economic" Nr. 6 (564) 12-18 feb. 2003 pag. 5

Din analiza datelor prezentate în tabel putem sa efectuam o serie de analize privind ponderea si structura tuturor sumelor atrase de comisarii Garzii Financiare la bugetul de stat precum si o comparatie privind nivelul eficientei acestui control comparativ cu controlul efectuat de celelalte organe de control fiscal.

Sursa : "Adevarul economic" Nr. 6 (564) 12-18 feb. 2003 pag. 5

Concluziile comisarilor Garzii Financiare au fost si sunt clare: în ultimii ani societatea româneasca se confrunta, din ce în ce mai evident cu numeroase cazuri de fraude comerciale, financiare si fiscale. Se observa o acumulare imensa de capital pe seama consumatorilor, prin folosirea unor tehnici din ce în ce mai avansate de evaziune fiscala, contrabanda, trafic ilegal de bunuri etc.

Principalele modalitati de creare a evaziunii fiscale pe care comisarii Garzii Financiare le-au descoperit si pe care încearca sa le combata sunt:

Neînregistrarea întregii activitati în contabilitate;

Înregistrarea de cheltuieli fara acte legale;

Înregistrari eronate în contabilitate;

Desfasurarea de activitati clandestine sau neautorizate;

Lipsa documentelor de provenienta a marfurilor;

Operatiuni cu firme fictive;

Iar majoritatea firmelor care au desfasurat sau desfasoara astfel de activitati se ocupa cu:

Circulatia petrolului si a produselor petroliere;

Producerea si comercializarea alcoolului;

Comercializarea pieselor auto;

Comercializarea materialului lemnos;

Comercializarea tigarilor, tigaratelor si a cafelei;

Mai nou au început sa se efectueze tranzactii ale firmelor catre asociati straini care produc evaziune într-un termen scurt, dupa care parasesc tara.

Una dintre cele mai tentante si profitabile afaceri este, de ani de zile producerea si comercializarea alcoolului, astfel Garda Financiara a efectuat în perioada ianuarie - iunie 2000, un control ce a cuprins majoritatea agentilor economici producatori de alcool. Folosind tehnica verificarii încrucisate la principalii producatori de bauturi alcoolice, precum si la agentii economici care produc si comercializeaza produse finite rezultate din procesarea alcoolului, s-au constatat o puzderie de abateri de la prevederile legale (Ordonanta Guvernamentala nr. 82/1997 si nr. 27/2000) care au drept consecinta sustragerea de la plata catre bugetul de stat a taxelor si impozitelor stabilite prin lege. În urma controalelor au fost luate masuri de sanctionare contraventionala, s-a determinat si dispus plata impozitelor si taxelor sustrase prin lege. În urma majorarilor de întârziere. Dintre toate cazurile descoperite pentru un numar de 25 au fost sesizate organele de cercetare penala.

Iata cum se prezinta rezultatele acestui control:

amenzi contraventionale 9.055 milioane lei;

confiscari marfuri: 382.000 litri de alcool brut, 53.000 litri alcool rafinat, 7.600 litri de bauturi alcoolice;

accize 27.514 milioane lei;

T.V.A. 17.299 milioane lei;

Impozit profit 21.351 milioane lei;

Majorari întârziere 18.303 milioane lei;

În controalele efectuate de comisarii Garzii Financiare au urmarit în special urmatoarele obiective:

identificarea si verificarea agentilor economici care pâna la data de 31.06.2000 nu au depus documentatia necesara eliberarii autorizatiilor, dar au avut pe stoc marfuri ce intra sub incidenta legilor privind accizele pentru bauturile alcoolice;

realizarea stocurilor si înregistrarea acestora în contabilitate;:

realitatea aprovizionarilor cu alcool efectuate în luna precedenta prin efectuarea de controale încrucisate la furnizori;

legalitatea comercializarii alcoolului urmarindu-se daca beneficiarii au fost autorizati si daca acestia au înregistrat în evidenta contabila cantitatile aprovizionate;

urmarirea solicitarii de catre producatorii de bauturi alcoolice sau de importatori a autorizatiei de la organul fiscal pentru fiecare sortiment si totodata daca au achitat taxele pentru acestea;

identificarea agentilor economici care la acelasi sediu au organizate mai multe unitati de alimentatie publica, cu gestiuni si denumiri diferite, întrucât acestia trebuie sa fie autorizati iar plata taxei sa se faca pentru fiecare unitate în parte.

Un alt domeniu cu o contributie importanta în structura fenomenului de evaziune fiscala este comertul cu piese de schimb auto mai ales cu cele mai importante dintre tari. Astfel comisarii Garzii Financiare au descoperit modul de desfasurare a acestui comert si au putut sa intervina pentru a încerca limitarea acestui fenomen.

Astfel reprezentatii societatilor comerciale merg în diferite tari si mai ales în Turcia, frecvent folosind mijloace de transport proprii si fara a declara valuta la iesirea din tara. În aceste tari cumpara piese de schimb auto în cantitati foarte mari de la o societate comerciala, care întocmeste facturi externe cu mult diminuate fata de valoarea reala. Cu marfa respectiva, importatorii trec vama unde întocmesc declaratii de import pe baza facturilor subdimensionate si achita obligatiile catre buget (taxe vamale, comision vamal, T.V.A.) conform actelor prezentate, obligatii ce sunt cu mult mai mici decât cele reale.

Piesele de schimb sunt apoi vândute direct de societatile importatoare la preturi cu amanuntul de 5-15 ori mai mari decât cele din evidentele contabile de peste o suta de milioane numai la un singur import.

Din verificarile efectuate la societatile comerciale comisarii Garzii financiare au constatat ca acestea înregistreaza în contabilitate încasarile în numerar înscrise în N.I.R. -uri si nu la preturile de vânzare reale.

Pentru stoparea acestui fenomen, comisarii au cerut aplicarea urmatoarelor masuri:

v    obtinerea aprobarii de la Directia Generala a Vamilor pentru ca echipe de politisti si comisari sa scoata din evidentele vamilor situatia importurilor de piese de schimb efectuate de societatile comerciale din tara noastra, separat pe fiecare judet în parte;

v    efectuarea de verificari împreuna cu organele de control din tarile respective la firmele furnizoare care au întocmit facturile subevaluate pentru a stabili:

daca exista firmele respective;

daca au în obiectul de activitate desfacerea de piese de schimb auto;

formularistica folosita;

cum s-a efectuat plata facturilor emise catre importatorii români, pentru facturile identificate.

Ca urmarea a colaborarii cu organele vamale, de politie, controalele efectuate au scos în evidenta o serie de nereguli si încalcari ale legislatiei ca

un procent de 10% din marfurile importante au fost achitate prin virament;

plata s-a efectuat în lei, în tara partenerului strain, fara a se emite documente de plata;

contravaloarea marfurilor importante figureaza în conturile de creditori sau furnizori externi, vechimea acestora fiind de la 6 pâna la 12 luni;

valoarea marfurilor importate se diminueaza cu avansurile luate de patronii societatilor din casierie, fara a se justifica cu documente aceste avansuri;

marfurile importate nu au fost înregistrate în contul furnizor externi ci în contul creditori;

Consecinta celor prezentate mai sus a constat în faptul ca agentii importatori de piese de schimb auto s-au sustras de la plata catre bugetul de stat a urmatoarelor obligatii:

impozit pe profit peste 4 miliarde lei;

taxe vamale peste 3 miliarde lei;

T.V.A. peste 1,5 miliarde lei;

comision vamal peste 500 milioane lei;

La calculul acestor sume s-au luat în calcul majorarile de întârziere datorate sustragerii de la plata la termen catre bugetul de stat a obligatiilor fiscale.

Asa cum reiese din cele prezentate, Garda Financiara este un organism a carui sarcina principala este verificarea agentilor economici pentru a vedea daca acestia  si-au platit obligatiile catre bugetul statului în totalitate si pentru întreaga activitate desfasurata prevenind astfel fenomenul de evaziune fiscala. Diversitatea de activitati economice care se desfasoara în acest moment a facut ca acest fenomen sa îmbrace o multitudine de forme, iar prejudiciul cauzat statului prin neplata taxelor si impozitelor legale sa creasca ajungând la cote alarmante.

Pentru ca activitatea Garzii Financiare sa fie eficienta, ceea ce înseamna scaderea fenomenelor evazioniste, aceasta trebuie sprijinita prin adoptarea unor legi mai aspre si îmbunatatirea celor existente.

Acest capitol a fost realizat pe baza lucrarii "Garda Financiara- Concept, Organizare, Rolul acesteia în combaterea evaziunii fiscale"