Rolul comertului exterior asupra dezvoltarii economice a României, în noul context al exigentelor pietei externe
Pentru recuperarea anilor pierduti într-un sistem care a gândit altfel economia, libertatea si dezvoltarea, si pentru afirmarea în Uniunea Europeana, a unei natiuni sanatoase, prospere, educate, libere si demne, integrarea europeana a României trebuie privita din interior spre exterior, prin eforturi interne care sa contribuie la dezvoltarea economica, pentru a participa performant si competitiv pe piata concurentiala a Uniunii Europene extinse.
Conform principiilor integrarii economice, ,,cresterea gradului de integrare va conduce la cresterea PIB la nivel comunitar si a veniturilor pe cap de locuitor în fiecare din statele membre. Elementul catalizator în acest caz îl reprezinta cresterea concurentei între firme tot mai eficiente, care actioneaza pe o piata tot mai extinsa". [1]
Politica de integrare a României în Uniunea Europeana constituie o necesitate durabila, care presupune o serie de exigente economice, sociale, politice, culturale, pentru îndeplinirea carora trebuie sa actioneze concertat întreaga populatie.[2]
Integrarea comertului national în cel european si mondial impune ca oferta de produse, atât pentru piata interna cât si cele destinate pietei externe, sa fie în concordanta cu noile exigente calitative ale produselor pe piata mondiala.
O politica esentiala pentru dezvoltarea politicii industriale a unei tari este politica comerciala. Politica comerciala a constituit unul din instrumentele de baza prin care politica industriala si-a atins obiectivele pentru dezvoltarea preferentiala a unor anumite ramuri industriale, pentru protectia produselor indigene fata de concurenta straina si promovarea produselor pe piete externe.
Pentru a observa impactul integrarii comerciale asupra productiei nationale trebuie analizate si avantajele comparative ale productiei nationale fata de cea a Uniunii Europene, de asemenea specializarea pe anumite ramuri ale economiei. Dupa 1990, fostele tari socialiste, actualmente membre sau candidate la Uniunea Europeana, erau specializate în sectoare puternic intensive în munca si în resurse naturale si energie, fiind dezavantajate comparativ în sectoarele puternic intensive în capital, cercetare-dezvoltare si capital uman. În cazul României schimburile comerciale cu UE ramân dominate de specializarile industriale traditionale intensive în munca (industria textila si a prelucrarii lemnului) sau în materii prime.
România
trebuie, treptat, sa-si schimbe specializarea printr-o trecere de la
sectoarele cu o productivitate a muncii scazuta catre sectoare
cu o valoare adaugata mai mare. Avantajele ar putea fi obtinute
prin exploatarea capacitatilor industriale mostenite care
trebuie modernizate si prin folosirea fortei de munca relativ
specializate (de exemplu în industria chimica si metalurgica).
Un rol important îl au si investitiile straine directe care
ajuta la aparitia în
Principalul impuls al dezvoltarii este dat de efortul intern concertat al institutiilor statului, mediului de afaceri si societatii, dar investitiile straine directe sunt un factor de crestere economica, impactul lor propagându-se în economie si în societate. România este avantajata de pozitia geografica, de dotarea cu factori naturali si de resursele umane pe care le are. Traditia unei economii de piata antebelice, în care investitiile straine directe jucau un rol important, de asemenea diferentierea si structura industriilor din perioada postbelica constituie avantaje comparative. Ridicarea acestor factori la stadiul de avantaje competitive, adica sporirea capacitatii de a obtine o valoare adaugata mai mare prin folosirea aceleiasi cantitati de factori de productie este determinata în România de introducerea si consolidarea mecanismelor economiei de piata si liberalizarea cadrului economic pentru alocarea eficienta a resurselor. [3]
Adoptarea tarifului vamal comun de catre România, pentru comertul exterior cu produse industriale, implica deja costuri determinate de liberalizarea din anul 2002 a comertului cu Uniunea Europeana. În viitor, aplicarea taxelor vamale mai mici din tariful comun, de asemenea restructurarea si modernizarea industriei vor reprezenta costuri normale, dar efectele pozitive trebuie sa fie superioare posibilelor consecinte negative. Pentru a observa implicatiile adoptarii tarifului comun de catre România se poate reliefa un punct de vedere prin analiza principalelor industrii românesti, prin prisma integrarii economice comerciale.
Adoptarea tarifului vamal comun si a politicii comerciale comune de catre România va genera schimbari importante în structura economiei nationale si în structura comertului exterior al României, în repozitionarea tarii noastre în planul relatiilor economice internationale, în cadrul organizatiilor internationale cât si al modificarii fluxurilor tranzactiilor comerciale.
Actuala politica în domeniul încheierii acordurilor de comert liber este în concordanta cu politica Uniunii Europene. România are încheiate acorduri de comert liber cu acele tari care au negociat acorduri similare cu Uniunea Europeana. Legislatia României în domeniul politicii comerciale si al relatiilor externe este, în mare masura, în concordanta cu legislatia comunitara.
România va aplica tariful vamal comun din ziua aderarii la Uniunea Europeana. Analizând aspectele teoretice ale politicii comerciale comune, stadiul implementarii acesteia în România, ,,pregatirea graduala" a tarifului vamal national si politicii vamale nationale pentru aplicarea propriu-zisa a tarifului vamal comun, am reliefat implicatiile aplicarii acestuia la nivelul armonizarii legislativ-institutionale, al protectiei economiei nationale si al tranzactiilor de comert exterior pe categorii de marfuri, cât si la nivelul relatiilor internationale ale României.
Astfel, referitor la calitatea de membru al OMC, aderarea României la Uniunea Europeana nu va aduce schimbari importante în privinta obligatiilor asumate de România în cadrul OMC, angajamentele asumate în cadrul viitoarelor negocieri comerciale multilaterale vor fi în conformitate cu obiectivul aderarii la Uniunea Europeana.
Avantajul principal al adoptarii tarifului vamal comun pentru exporturile României îl reprezinta accesul liber sau preferential a produselor nationale pe piata europeana sau pe pietele terte cu care UE are relatii comerciale preferentiale.
Liberalizarea importurilor are ca avantaje, cresterea ofertei de produse de calitate, importate fara taxe din Uniunea Europeana sau cu taxe mici din tarile terte, fiind pozitiva pentru consumatorii interni.
De asemenea liberalizarea poate avea ca efecte pozitive specializarea în productia de bunuri nationale pentru care avem un avantaj comparativ, cresterea competitivitatii produselor nationale pe piata interna si externa, urmare a concurentei importurilor de calitate si ieftine.
Promovarea exporturilor si stimularea lor pe piata libera europeana va avea efecte pozitive si poate conduce la performanta productiei nationale.
Prin adoptarea politicii comerciale comune interesele comerciale ale României în cadrul organismelor internationale vor fi promovate de Uniunea Europeana.
Beneficiile, în plan comercial, implicate de aderarea la Uniunea Europeana sunt determinate de valorificarea oportunitatilor de acces pe piete terte cu care Uniunea Europeana a încheiat acorduri comerciale preferentiale.
Eliminarea taxelor vamale la importurile din Uniunea Europeana poate conduce la cresterea optiunilor de alegere din partea producatorilor în privinta bunurilor de productie si a tehnologiilor utilizate. De asemenea consumatorii vor avea de ales o diversitate de bunuri la preturi accesibile.
În planul relatiilor economice internationale, adoptarea de catre România a politicii comerciale comune, va determina armonizarea angajamentelor tarii noastre în OMC cu cele ale UE, aderarea la Spatiul Economic European, participarea la acordurile preferentiale de parteneriat euro-mediteranean si de parteneriat între UE si tarile Africii, Caraibelor si Pacificului (ACP), precum si la acordurile de comert liber ale UE cu tari latino-americane si din Golful Persic si cu alte tari cu care UE ar putea încheia acorduri pâna la aderarea României.
Aplicarea de catre România a taxelor vamale din tariful vamal comun va conduce si la modificarea fluxurilor comerciale.
Principalii parteneri ai accesului pe piata României vor fi actualele si viitoarele membre ale Uniunii Europene.
România va trebui sa faca fata liberalizarii comertului cu tarile membre, astfel încât productia nationala sa aiba putin de suferit pentru a nu se produce dezechilibre economice si sociale.
Cu privire la orientarea geografica a comertului exterior, aceasta va fi atât la import cât si la export, în principal cu Uniunea Europeana si cu tarile terte dezvoltate.
În relatiile României cu Rusia, prin adoptarea tarifului vamal comun, posibilitatea dezvoltarii schimburilor comerciale, având în vedere piata de desfacere a acesteia si necesitatile la importul din Rusia, consider ca poate fi determinata doar de decizii politice bilaterale între cele doua state, chiar daca din punct de vedere comercial, politica se va face la Comisia Europeana. România are traditie pe piata Rusiei si a spatiului ex-sovietic, importurile dn Rusia, în special în domeniul petrolului si gazelor sunt importante pentru România.
În relatiile României cu Statele Unite ale Americii, desi teoretic promovarea exporturillor românesti pe aceasta piata ar fi apreciata, consider ca, cresterea calitativa si valorica a importurilor în România, în special prin investitii directe ar contribui mai mult la dezvoltarea schimburilor bilaterale.
În relatiile economice ale României cu tarile latino - americane si africane, adoptarea tarifului vamal comun nu va crea probleme deosebite, deoarece comertul exterior cu aceste tari este redus.
Din punct de vedere al tranzactiilor comerciale ale României, adoptarea tarifului vamal comun implica avantaje si costuri, acestea fiind vizibile sau usor de anticipat si în prezent.
Astfel în domeniul productiei industriale intervin si costuri, reducerea protectiei vamale afecteaza productia acelor marfuri industriale care lipsite de apararea taxelor vamale la importul produselor straine concurente, devin necompetitive pe piata interna.
Pentru produsele agricole, tariful vamal comun ,,impune" cresterea calitatii produselor agricole pentru a face fata concurentei externe cu produse care vor circula liber sau cu taxe vamale cu un grad de protectie scazut.
Pentru a observa impactul integrarii comerciale asupra productiei nationale trebuie analizate si avantajele comparative ale productiei nationale fata de cea a UE, de asemenea specializarea pe anumite ramuri ale economiei.
Schimburile comerciale ale României cu UE ramân dominate de specializarile industriale traditionale intensive în munca (industria textila si a prelucrarii lemnului) sau în materii prime.
România detine avantaje comparative în industriile traditionale intensive în forta de munca ieftina (îmbracaminte, încaltaminte) si dezavantaje în industriile intensive în capital uman specializat si în cele bazate pe tehnologia avansata.
Structura comertului exterior al României cu Uniunea Europeana se caracterizeaza, pentru România, pe doua domenii relativ opuse, si anume exportul produselor care necesita forta de munca mare si putin calificata si cel al produselor din industriile intensive în capital. Situatia avantajelor comparative ale României în raport cu UE, arata ca România este specializata într-un numar mic de sectoare.
Avantajele comparative ale României se concentreaza pe câteva sectiuni ale nomenclatorului combinat: materii textile si articole din acestea, încaltaminte, metale comune si articole din metale comune, marfuri si produse diverse si produse din lemn.
Dezavantajele comparative ale României se concentreaza pe sectiuni care cuprind produse care necesita exigente sporite din punct de vedere al specializarii fortei de munca, al gradului de prelucrare si calitatii materiilor prime încorporate.
Suprimarea totala a taxelor vamale la importul produselor agricole, originare din Uniunea Europeana, în momentul aderarii, ar putea afecta, în special, productia nationala de produse agricole care beneficiaza de protectie vamala ridicata.
Concurenta importurilor din Uniunea Europeana va fi mai dura, deoarece la momentul integrarii României, vom avea concurenti si pe noii membrii ai UE, cu un potential mare la exportul produselor agricole (Ungaria, Polonia), sau candidati care vor fi membrii (Bulgaria).
Avantajele, teoretice la acest moment, ale eliminarii taxelor vamale la importul produselor agricole românesti pe piata UE pot fi dezvoltarea exportului românesc si competitivitatea pe piata externa.
De exemplu, avantajele adoptarii tarifului comun al Uniunii Europene în domeniul industriei electrotehnice si electronice românesti vor fi determinate de accesul liber la piata UE care vor favoriza exporturile, accesul privilegiat al produselor românesti pe pietele tarilor cu care UE are încheiate acorduri comerciale preferentiale, de asemenea importul fara taxe vamale din UE sau cu taxe vamale reduse din tarile terte a bunurilor necesare industriei electrotehnice si electronice nationale.
Principalul dezavantaj, resimtit si în perioada preaderare, este determinat de cresterea importurilor de produse electrotehnice performante, în special la bunurile electrotehnice si electronice de consum, ofertantii fiind companii importante europene. Astfel, liberalizarea importului din UE a determinat cresterea importurilor afectând astfel producatorii români consacrati, de produse electrocasnice de larg consum (frigidere, combine frigorifice, masini de spalat, aspiratoare, aragaze), altfel costurile sunt generale si similare cu cele din celelalte domenii.
Cu privire la protectia vamala, în sectorul autovehiculelor importate în UE, aceasta este relativ ridicata. UE aplica o taxa vamala de 10% pentru importul de autoturisme, iar România, în baza tarifului national aplica o taxa vamala de 30% pentru autoturismele importate din tarile terte. Desi în ultimii ani în România au crescut importurile si vânzarile de automobile performante, eliminarea taxelor vamale în anul 2002 la importul de autoturisme originare din Uniunea Europeana sau Cehia au afectat producatorii interni Dacia Renault si Daewoo.
Sistemul de leasing, agreat de
cumparatori, a afectat de asemenea vânzarea de automobile
românesti. Desi în ambele fabrici de autoturisme participa
investitori straini de marca, românii au preferat sa cumpere
automobile din tarile Uniunii Europene,
Dar, eliminarea taxelor vamale a condus la cresterea numarului de autoturisme performante, de asemenea a condus la dezvoltarea investitiilor în România pentru productia de piese de schimb si accesorii pentru autoturisme.
Din analiza impactului comercial al adoptarii tarifului vamal comun de catre noile state membre, pe termen scurt si mediu, se poate concluziona pentru România ca efectele pozitive ale integrarii comerciale sunt mult mai mari decât posibilele consecinte negative care se vor manifesta, în principal, în perioada imediat urmatoare aderarii.
În sensul celor prezentate, implicatiile adoptarii tarifului comun asupra comertului României trebuie cunoscute, în substanta, înainte de aderare pentru a fi fructificate avantajele accesului liber sau preferential al produselor nationale pe pietele membrilor si ai tarilor terte si al produselor acestora pe piata interna, pentru a atenua costurile cauzate de aplicarea unor taxe vamale mai mici sau de 0% si a acorda o atentie sensibila gradului de protectie a economiei nationale fata de concurenta externa ,,eliberata" de barierele tarifare, pentru a întelege avantajele si importanta reprezentarii de catre Uniunea Europeana a intereselor comerciale ale României, de asemenea pentru a întelege noul statut al României, ca membru al Uniunii Europene, în cadrul relatiilor economice internationale.
|
