SISTEMUL BANCAR ROMANESC - Banca Nationala a Romaniei si sistemul bancar romanesc

SISTEMUL BANCAR ROMANESC

1.1 Banca Nationala a Romaniei si sistemul bancar romanesc

Istoria nationala a consumat, secolul trecut, trei evenimente de o insemnatate majora pentru destinul tarii si totodata s-au constituit in elemente de baza in crearea Romaniei moderne. Primul a fost formarea sistemului banesc al leului, la 6 mai 1867. Al doilea a fost infiintarea in 1880 a Bancii Nationale a Romaniei – BNR, urmand al treilea moment, intre anii 1886 - 1890, prin construirea primei jumatati a Palatului BNR, localizat in str. Lipscani. Al doilea corp de cladire a fost construit in timpul celui de-al doilea razboi mondial.

Banca Nationala a Romaniei a fost fondata in anul 1880, fiind infiintata ca o societate anonima pe actiuni, indeplinind functiile unei banci mixte la care statul a subscris o treime de capital, restul apartinand unor particulari. Acest grup de particulari a preluat controlul celei mai mari parti de actiuni emise, statul fiind scos din participatie in 1901. Astfel, banca a ramas o banca particulara, care exploata insa privilegiul unui monopol de stat. Treptat, in existenta sa, banca centrala a cumulat functia de unica banca de emisiune monetara cu aceea de banca comerciala.

Haosul monetar care exista la mijlocul secolului al XIX-lea, ca urmare a dependentei Tarilor Romane fata de Imperiul Otoman, era un paradis al castigurilor speculative. Acest haos era, in acelasi timp, rezultatul intersectiei in aceasta zona a sferei de interese ale marilor puteri ale acelor timpuri. Dupa unirea Principatelor, din punct de vedere monetar, cel mai mare obstacol era lipsa unui sistem unitar al monedei. Adaptarea sistemului monetar in 1867 s-a constituit intr-un factor decisiv in obtinerea independentei economice a Romaniei. In acest sens, exista si o tentativa premergatoare. Victor Place, consul al Frantei la Iasi intre 1855 si 1863, a sprijinit incercarile lui Alexandru Ioan Cuza de a creea sistemul monetar national, avand la baza « romanul » sau « romanatul », dar din pacate acest proiect nu a fost realizat. Abia in 1866 s-a trecut la intocmirea studiilor privind sistemul monetar al Romaniei. Proiectul de lege a fost depus la Parlament si aprobat la 10 aprilie 1967 de Camera Deputatilor cu 68 voturi pentru si 6 contra.

Sistemul monetar romanesc s-a autoperfectionat, fiind dominat in permanenta de nevoia de a raspunde cerintelor dezvoltarii societatii.

In anul 1929 s-a votat legea monetara care prevede ca unitatea monetara a Romaniei leul, cu o greutate de 10 miligrame de aur, stabilindu-se astfel monometalismul aur, dreptul de emisiune avandu-l in continuare Banca Nationala.

Dupa razboi, Banca Nationala a Romaniei a fost incadrata in noua conceptie a economiei planificate. Astfel, in 1946, Banca Nationala a fost etatizata, actiunile sale trecand in totalitate in proprietatea statului, fiind denumita “Banca de Stat a RPR” si respectiv “Banca Nationala a RSR” in 1970.

Reforma bancara din Romania a inceput in decembrie 1990, cand a fost introdusa o structura bancara unanim acceptata pe plan international pe doua nivele: banca centrala - Banca Nationala a Romaniei - si bancile comerciale. In procesul de organizare a sistemului bancar adecvat unei economii de piata, Banca Nationala a Romaniei a capatat functiile traditionale ale bancii centrale, iar operatiunile comerciale pe care le efectuase anterior au fost transferate unei banci comerciale nou infiintate (BCR).

In acest sens, in anul 1991 au fost adoptate de Parlamentul Romaniei Legea nr.33 privind activitatea bancara si Legea nr.34 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei. Ulterior, ca o consecinta a dezvoltarii sistemului bancar, in anul 1998 aceste legi au fost abrogate si au intrat in vigoare noile legi, respectiv Legea nr.58 – legea bancara si Legea nr.101 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, cu scopul declarat 656e49g de a crea un sistem bancar modern.

In calitate de banca centrala, Banca Nationala a Romaniei, se axeaza, in prezent, mai ales asupra controlului masei monetare si a supravegherii bancare, raspunzand de asemenea, de politica valutara si de administrarea rezervelor valutare ale tarii.

Bancile comerciale independente din punct de vedere politic si administrativ, sunt orientate catre maximizarea profitului, au in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare, dreptul sa se implice in orice tip de activitate bancara si sa functioneze pe intreg teritoriul tarii, cu conditia respectarii cadrului de reglementare si supraveghere stabilit de Banca Nationala a Romaniei.

1.2 Evolutia sistemului bancar din Romania in anul 2004

In prima jumatate a anului 2004 au avut loc evenimente majore legate de privatizarea, consolidarea si diversificarea pietei bancare. BCR, cea mai mare banca din sistem din punct de vedere al activului bilantier, a trecut in categoria bancilor cu ca­pital privat prin finalizarea tranzactiei cu BERD si IFC (care au preluat 25 la suta din capitalul bancii) si prin semnarea contractului de cumparare a 8 la suta din actiuni de catre salariati. O schimbare importanta s-a consemnat si la RoBank, al carei pachet de actiuni a fost achizitionat integral de catre OTP, unul dintre cei mai importanti operatori de pe piata bancara din Ungaria. Cresterea interesului investitorilor straini pentru piata romaneasca este pusa in evidenta si de infiintarea de catre grupul Raiffeisen impreuna cu o banca specializata din Germania a unei noi institutii financiare, Raiffeisen Banca pentru Locuinte, prima banca din Romania care ofera un produs imobiliar ce combina creditarea cu economisirea. In urma acestor evolutii, la sfarsitul lunii iunie 2004 sistemul bancar era compus din 39 de institutii (38 in decembrie 2003); ponderea capitalului majoritar privat se ridica la 94,6 la suta (comparativ cu 74,3 la suta la finele anului 2003), iar cea a capitalului strain se cifra la 68 la suta (cu 1,7 puncte procentuale peste nivelul inregistrat la sfarsitul anului anterior).

Procesul de capitalizare a sistemului bancar a continuat si in perioada analizata prin finalizarea ultimei etape de majorare graduala a limitei minime a capitalului social si a fondurilor proprii, prevazuta prin Normele nr. 11/2003 (de la 320 miliarde lei la 370 miliarde lei pana la 31 mai 2004). In acest context, la finele lunii iunie 2004, nivelul de capitalizare era superior celui inregistrat in decembrie 2003 cu 8,6 la suta in termeni nominali.

Dupa primele sase luni ale anului 2004, valoarea activului bi­lantier agregat net se majorase in termeni reali cu 12,2 la suta (pana la 703 555,8 miliarde lei), dinamica sustinuta de continuarea intensificarii activitatii de creditare a clientelei nebancare (+12,2 la suta, chiar daca intr-un ritm mai redus decat cel consemnat in a doua parte a anului 2003) si de cresterea plasamentelor interbancare (+7,2 la suta, ca urmare a mentinerii la un nivel ridicat a dobanzii la depozitele atrase de BNR). In sens contrar a actionat scaderea volumului de operatiuni cu titluri de stat cu 3,1 la suta in luna iunie fata de decembrie 2003, pe fondul diminuarii atractivitatii acestui gen de plasamente.

In ceea ce priveste gradul de concentrare a activelor bancare la nivelul primelor cinci institutii financiare, acesta s-a redus comparativ cu sfarsitul anului 2003 cu 0,5 puncte procentuale, pana la un nivel de 61,2 la suta.

Consolidarea procesului de creditare a economiei este reflectata si de datele furnizate de Centrala Riscurilor Bancare, conform carora volumul creditelor si angajamentelor asumate de sistemul bancar a crescut in iunie 2004 cu 34,5 la suta in termeni reali fata de aceeasi perioada a anului anterior si cu 17,3 la suta fata de decembrie 2003. Cu toate ca cele mai multe resurse fi­nanciare au fost indreptate in continuare catre sectorul industriei, ponderea acestora in totalul creditelor si angajamentelor asumate de sistemul bancar se afla pe un trend descendent (39,4 la suta in iunie, fata de 42,3 la suta in decembrie 2003 si 45,9 la suta in iunie 2003), sectoarele care au avut de castigat de pe urma acestei evolutii fiind cel al serviciilor si al activitatilor financiare (situatie justificata de importanta crescanda a aces­tora in economie).

Conduita prudenta a politicii monetare (rata dobanzii de interventie a fost mentinuta la un nivel de 21,25 la suta de la sfarsitul anului anterior pana in luna iunie 2004, cand s-a decis diminuarea acesteia cu 0,5 puncte procentuale) a temperat evolutia componentei in lei a creditului neguvernamental, care in intervalul ianuarie-iunie 2004 a crescut in termeni reali cu 9,3 la suta, comparativ cu 24,7 la suta in aceeasi perioada a anului precedent si cu 12,4 la suta in semestrul II 2003. Aprecierea reala a leului fata de principalele devize, precum si dobanzile mult mai mici la creditele in valuta au condus insa la accelerarea dinamicii imprumuturilor in euro si dolari, a caror expansiune a depasit ritmul de crestere inregistrat de creditele si angajamentele in lei (+27,9 la suta la euro si +12,2 la suta la dolari in iunie fata de decembrie 2003).

In plus, banca centrala a emis o serie de norme prudentiale privind creditul de consum, care au intrat in vigoare la inceputul lunii februarie 2004, acestea fiind intarite de masura luata de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor prin care se stabileau plafoane de expunere mult mai restrictive pentru asigurarea riscului de nerambursare asumat de banci. In aceste conditii, cererea de imprumuturi din partea populatiei a crescut in primele sase luni intr-un ritm mult inferior anului anterior (18,8 la suta, comparativ cu 79,2 si 75,5 la suta in semestrul I si, respectiv, semestrul II 2003).

Cu toate acestea, tendinta de majorare a scadentelor creditelor a continuat si in perioada ianuarie-iunie 2004, chiar daca intr-un ritm mult mai temperat - potrivit datelor furnizate de bilantul monetar agregat al bancilor, imprumuturile pe termen mediu si lung si-au consolidat pozitia in total portofoliu de credite cu doar 1,7 puncte procentuale (pana la 52,2 la suta), comparativ cu +10,3 puncte procentuale in a doua parte a anului 2003. Cea mai importanta contributie (peste 80 la suta) la aceasta evolutie au avut-o creditele pe termen lung si in special creditul imobiliar, care, beneficiind de atractivitatea finantarii in valuta, a reprezentat cel mai dinamic segment al creditului (+45 la suta in termeni reali, iunie 2004/decembrie 2003).

In conditiile in care normele de lichiditate impun existenta unor echilibre bine definite intre sursele atrase si cele plasate pe o anumita perioada de timp, mentinerea economiilor in banci la niveluri reduse, reticenta deponentilor fata de scadente mari si mai ales cererea tot mai ridicata din ultima perioada pentru finantarile cu scadente cat mai lungi au determinat bancile sa se orienteze catre noi modalitati prin care sa asigure resursele pentru astfel de angajamente. Un prim pas in acest sens a fost realizat de catre BRD si Raiffeisen Bank, care au emis primele obligatiuni in lei, cu scadenta la trei ani, in timp ce alte banci si-au exprimat intentia de a adopta o asemenea strategie.

Avand in vedere ansamblul criteriilor stabilite de Banca Nationala a Romaniei in cadrul sistemului de rating bancar, la sfarsitul semestrului I 2004 nici o banca nu indeplinea cerintele impuse de rating-ul maxim (situatie intalnita si la finele anului anterior). Singurele modificari s-au regasit in cadrul pozitiilor 2 si 3, in sensul promovarii unor banci din 3 in 2 si retrogradarii altor banci din 2 in 3, ponderea celor cuprinse in rating-ul 2 diminuandu-se cu 3,7 puncte procentuale (pana la 75,7 la suta).

Expansiunea puternica a activitatii de intermediere financiara in anul 2003 si consolidarea acesteia in prima parte a anului 2004 au condus, pe de o parte, la expunerea mai mare la risc din partea bancilor, iar, pe de alta parte, la o profitabilitate sporita a sectorului bancar.

Prima dintre implicatii poate fi argumentata prin evolutiile principalilor indicatori de prudentialitate - rata de solvabilitate s-a diminuat cu 0,8 puncte procentuale in primele sase luni (pana la 20,3 la suta), iar rata riscului de credit a ajuns la 4,2 la suta (fata de 3,4 la suta in decembrie 2003), in conditiile in care creditele restante si indoielnice si-au majorat importanta relativa in portofoliile bancilor (pana la 0,6 la suta in iunie, dublu comparativ cu finele anului anterior). Totusi, aceste cifre nu sunt ingrijoratoare, rata generala de risc scazand la 48,9 la suta in perioada analizata (cu 1,7 puncte procentuale).

Imbunatatirea eficientei de ansamblu a sistemului bancar este reflectata de traiectoria indicatorilor de rentabilitate ROA si ROE, care au inregistrat dinamici ascendente (+0,5 puncte procentuale si, respectiv, +4,5 puncte procentuale fata de decembrie 2003), chiar si in conditiile in care ecartul dintre dobanzile active si cele pasive s-a restrans comparativ cu 2003.

Pe intreaga perioada a anului, BNR a promovat o atitudine proactiva in abordarea procesului de reglementare si supraveghere anticipand evolutiile pietei interne prin elaborarea de studii si analize asupra produselor si serviciilor bancare. Segmentul de creditare a beneficiat in acest sens de o monitorizare atenta din partea autoritatii de supraveghere, alaturi de evaluarea profilului de risc al bancilor.

Progresele obtinute in activitatea de supraveghere au impactat astfel pozitiv sistemul bancar romanesc, aspect evidentiat si de reprezentantii Bancii Mondiale, ai Fondului Monetar International, respectiv ai Comisiei Europene in rapoartele intocmite cu ocazia misiunilor colective de evaluare a sistemului financiar[1] (FSAP si Peer review).

Concluziile comune ale acestor evaluari au condus la aprecierea potrivit careia sistemul bancar prezinta o buna capitalizare, dispune de o lichiditate ridicata si este bine supravegheat, autoritatea de supraveghere beneficiind de o buna capacitate administrativa, personal calificat si un management de calitate. De asemenea, potrivit evaluarii efectuate in cadrul acestor misiuni de catre specialistii BM si FMI, prin utilizarea unui model de stress testing, sistemul bancar a fost considerat ca fiind flexibil la potentialele riscuri de piata si de creditare, expunerea la riscul valutar si de dobanda inregistrand un nivel redus in conditiile in care bancile isi echilibreaza pozitia valutara neta, iar rata de dobanda practicata la credite este fluctuanta.

Bancile prezinta astfel o toleranta sporita la risc, in conditiile in care expansiunea activitatii de creditare nu a impietat asupra soliditatii sistemului bancar, indicatorii de prudentialitate – rata de solvabilitate inalta (circa 20 la suta), lichiditate ridicata (peste 3 la suta), nivel gestionabil al creditelor neperformante (sub 1 la suta din portofoliul de credite al bancilor) – indicand o rezistenta considerabila la socuri.

Grafic nr. 1

Expansiunea creditului de consum si a celui ipotecar in conditii de siguranta s-a putut realiza si pe seama preluarii de catre societatile de asigurare a unei parti a riscului bancilor finantatoare, politele de asigurare reprezentand garantii acceptate de banci pentru acest tip de finantare.

Totodata anul 2004 a marcat un progres deosebit privind consolidarea sistemului bancar romanesc, realizandu-se noi pasi in ceea ce priveste lichiditatea entitatilor insolvabile, continuarea procesului de privatizare si alinierea reglementarii activitatii bancare la cerintele legislatiei europene.

Nivelul de capitalizare a sistemului bancar a inregistrat in 2003 o dinamica favorabila ( 16,3 la suta fata de 2002, in termeni nominali), sustinut de finalizarea primei etape ( limita minima de 320 miliarde lei) a procesului de majorare a capitalului social si a fondurilor proprii, initiat prin adoptarea Normelor BNR nr. 16/20021.

Situatie evidentiata in graficul nr. 2

Grafic nr. 2

Valoarea activului agregat net aferent sistemului bancar a fost de 601 687,8 miliarde lei la sfarsitul anului 2003, inregistrand un ritm real de crestere de 12,3 la suta comparativ cu anul anterior. Cu toate ca gradul de concetrare a pietei bancare se mentine ridicat, cele mai mari cinci banci comerciale1 detin 61,6 la suta din activele sistemului bancar. Acesta inregistrand o scadere cu 1,2 puncte procentuale fata de anul 2002. Totodata observam ca in ceea ce priveste cotele de piata, s-au consolidat pozitiile detinute de capitalul strain ( 2,1 puncte procentuale) si cel privat autohton ( 1,1 puncte procentuale), in detrimentul capitalului public.

Crestera activului agregat net a fost determinata in exclusivitate de intensificarea activitatii de creditare a clientelei nebancare ( 48 la suta fata de anul 2002, in termeni reali); operatiunile interbancare si cele cu titluri de stat au inregistrat evolutii de sens contrar ( 3,2 si respectiv 48,1 la suta). Din analiza ponderilor detinute de fiecare post bilantier in total activ putem evidentia dimensiunea fenomenului de reorientare a bancilor catre crediterea economiei reale. Astfel in decembrie 2003 operatiunile cu clientela nebancara ocupau prima pozitie (50,2%, in crestere cu 12,1 puncte procentuale fata de sfarsitul anului 2002), urmate de operatiunile interbacare (36,1%, in scadere cu 5,8 puncte procentuale) si cele cu titluri de stat (4,1%, in scadere cu 4,9 puncte procentuale). Aceste evolutii au fost determinate, pe de o parte, de diminuarea atractivitatii plasamentelor pe piata monetara.

Tabel nr. 1

Activ bilantier net

Pondere Variatie procentuala*

dec. dec. dec. 2002/

2002 2003 dec. 2003

Banci cu capital integral sau majoritar autohton din care: 43,6 41,5 6,8

cu capital integral sau majoritar de stat 40,4 37,2 3,4

cu capital integral sau majoritar privat 3,2 4,3 49,9

Banci cu capital integral sau majoritar strain 49,0 50,7 16,2

Sucursale ale bancilor straine 7,4 7,8 18,4

TOTAL SISTEM BANCAR 100,0 100,0 12,3

* deflatat cu indicele preturilor de consum

In clasamentul activelor bancilor private, Banca Romana pentru Dezvoltare – Societe Generale (13,3 la suta in total sistem) este urmata de Raiffeisen Bank (7,2 la suta) ABN Amro Bank (5,2 la suta), ING Bank (4,3 la suta), respectiv Banc Post (4,2 la suta). Cu toate acestea, bancile straine nu au reusit sa detroneze Banca Comerciala Romana din pozitia de lider al pietei romanesti de profil, ponderea de 30 la suta detinuta in activul sistemului plasand-o la o distanta semnificativa fata de restul bancilor.

Grafic nr. 3

Data fiind importanta considerabila a Bancii Comerciale Romane in peisajul bancar romanesc, semnarea contractului de vanzare-cumparare (4 noiembrie 2003) cu BERD si IFC constituie unul dintre evenimentele notabile ale anului 2003, transferul pachetului de actiuni fiind efectuat in cursul anului 2004. Trecerea acestei banci in categoria bancilor majoritar straine va contribui la dinamizarea puternica a industriei bancare romanesti prin accentuarea mediului concurential al segmentului de profil.

Din totalul celor 40 de tari care detin participatii in capitalul institutiilor de credit (inclusiv sucursalele institutiilor de credit straine), Austria (cu aproape 20 la suta in totalul capitalului), Grecia (cu 11 la suta) si Olanda (cu 6,5 la suta) au ocupat primele trei locuri la finele anului 2003.

Grafic nr. 4

Mutatiile structurale intervenite in cursul anului analizat au condus la o noua configuratie a sistemului bancar, atat in ceea ce priveste numarul total al operatorilor bancari cat si in repartizarea acestora. Astfel, la finele anului 2003, sistemul bancar romanesc cuprinde 38 banci, in structura acestuia regasindu-se banci controlate de stat (3), filiale (15), sucursale ale unor banci straine (8), banci cu capital privat autohton (6), respectiv cu capital strain (6). La acestea, s-a adaugat si prima retea cooperatista de credit – CREDITCOOP.

Totodata, monitorizarea gradului de indeplinire a planului de actiune stabilit in urma misiunii Peer review releva realizarea principalelor obiective stabilite, respectiv armonizarea in mare parte a legislatiei cu principiile de la Basel, focalizarea atentiei autoritatii de supraveghere pe analiza riscurilor din activitatea bancara, precum si asupra modului de administrare si gestionare a bancilor, respectiv organizarii si functionarii sistemului lor de control intern.

Indeplinirea acestor obiective a fost favorizata de existenta unui cadru legislativ adecvat, care a reglementat organizarea intregii activitati a bancilor in conformitate cu regulile unei practici bancare prudente si sanatoase.

O contributie importanta la intarirea capacitatii institutionale a autoritatii de reglementare si supraveghere au avut-o derularea programelor cu finantare PHARE pentru achizitionarea unei noi aplicatii soft, respectiv furnizarea de asistenta tehnica in vederea dezvoltarii actualului sistem de monitorizare on si off site a riscurilor bancare si a cadrului de reglementare prudentiala existent.

Unul dintre programele derulate cu finantare PHARE urmareste consolidarea capacitatii de supraveghere a BNR si alinierea proceselor si instrumentelor folosite la cele mai bune practici internationale de supraveghere bancara, printre obiectivele principale ale acestui proiect remarcam :

Proiectarea si implementarea unui sistem de avertizare timpurie (Early Warning System - EWS) al carui scop este prevenirea crizelor bancare, potentialelor falimente sau crize sistemice;

Actualizarea sistemului uniform de rating bancar (CAAMPL) in perspectiva recomandarilor Comitetului Basel, imbunatatirea tehnicilor de analiza financiara si integrarea in CAAMPL a componentei de senzitivitate la riscul de piata;

Imbunatatirea procedurilor BNR de evaluare a riscului si de supraveghere a capacitatilor de management al riscului ale bancilor, precum si elaborarea unui ghid de evaluare a riscului pentru supraveghetorii BNR;

Dezvoltarea unui sistem de raportari (sub forma unui portal electronic) atat pentru utilizatorii interni (prin Intranet), cat si pentru institutiile de credit (prin reteaua inter-bancara RCI).

1.3 Institutiile de credit

Activitatea bancara in Romania se desfasoara prin intermediul institutiilor de credit, in conditiile Legii nr. 58/1998 – Lege privind activitatea bancara - cu modificarile si completarile ulterioare, cele mai importante modificari si comletari aduse acestei legi sunt :

OUG nr. 137/24.10.2001 ;

Legea nr. 357/25.06.2002 (aproba OUG nr. 137) ;

Legea nr. 485/10.12.2003.

Conform acestei legi institutia de credit reprezinta :

a)          Entitate care desfasoara cu titlu profesional activitate de atragere de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public si de acordare de credite in cont propriu ;

b)          Entitate emitenta de moneda electronica, alta de cat cea prevazuta la punctul anterior, denumita institutie emitenta de moneda electronica.

In Romania institutiile de credit se pot constitui si functiona astfel :

Ca banci ;

Organizatii cooperatiste de credit ;

Institutii emitente de moneda electronica ;

Case de economii pentru domeniu locativ.

Bancile si institutiile emitente de moneda electronica, persoane juridice romane si sucursalele din Romania ale institutiilor de credit straine sunt supuse Legii privind activitatea bancara nr. 58/1998, in timp ce institutiile de credit care se constituie ca organizatii cooperatiste de credit si case de economii pentru domeniu locativ sunt reglementate prin legi speciale.

Bancile, persoane juridice romane, si sucursalele bancilor straine pot desfasura, in limita autorizatiei acordate, urmatoarele activitati :

a) atragere de depozite si de alte fonduri rambursabile;

b) contractare de credite, incluzand printre altele: credite de consum, credite ipotecare, finantarea tranzactiilor comerciale, operatiuni de factoring, scontare, forfetare;

c) leasing financiar;

d) servicii de transfer monetar;

e) emitere si administrare de mijloace de plata, cum ar fi: carti de credit, cecuri de calatorie si altele asemenea, inclusiv emitere de moneda electronica;

f) emitere de garantii si asumare de angajamente;

g) tranzactionare in cont propriu sau in contul clientilor, in conditiile legii, cu:

- instrumente ale pietei monetare, cum sunt: cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de depozit;

- valuta;

- contracte futures si options;

- instrumente avand la baza cursul de schimb si rata dobanzii;

- valori mobiliare si alte instrumente financiare;

h) intermediere, in conditiile legii, in oferta de valori mobiliare si alte instrumente financiare, prin subscrierea si plasamentul acestora ori prin plasament si prestarea de servicii aferente;

i) acordare de consultanta cu privire la structura capitalului, strategia de afaceri si alte aspecte legate de aceasta, consultanta si prestare de servicii cu privire la fuziuni si achizitii de societati comerciale;

j) intermediere pe piata interbancara;

k) administrare de portofolii ale clientilor si consultanta legata de aceasta;

l) pastrare in custodie si administrare de valori mobiliare si alte instrumente financiare;

m) prestare de servicii privind furnizarea de date si referinte in domeniul creditarii;

n) inchiriere de casete de siguranta.

Furnizarea de date si referinte prevazuta la alin. 1 lit. m) se face cu respectarea dispozitiilor legale referitoare la obligatia pastrarii secretului profesional.

Bancile pot desfasura, in limita autorizatiei acordate, si alte activitati permise de legislatia in vigoare, cum ar fi:

depozitarea activelor fondurilor de investitii si societatilor de investitii;

distribuirea de titluri de participare la fonduri de investitii si actiuni ale societatilor de investitii;

actionarea ca operator al arhivei electronice de garantii reale mobiliare;

operatiuni cu metale si pietre pretioase si obiecte confectionate din acestea;

operatiuni in mandat;

servicii de procesare de date;

administrare de baze de date ori alte asemenea servicii pentru terti;

participare la capitalul social al altor entitati.

Bancile pot presta servicii auxiliare sau conexe legate de activitatile desfasurate, cum ar fi:

- detinerea si administrarea de bunuri mobile si imobile necesare desfasurarii activitatii sau pentru folosinta salariatilor, si pot efectua orice alte activitati ori operatiuni necesare pentru realizarea obiectului de activitate autorizat, fara a fi necesara includerea lor in autorizatia acordata.

Operatiunile de leasing financiar vor putea fi desfasurate in mod direct incepand cu data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Pana la aceasta data, operatiunile de leasing financiar pot fi desfasurate prin societati distincte, constituite ca filiale in acest scop.

In conformitate cu prevederile Legii nr. 58/1998 bancile nu pot desfasura urmatoarele activitati:

a)        gajarea propriilor actiuni in contul datoriilor bancii;

b)        acordarea de credite sau furnizarea altor servicii clientilor, conditionata de vanzarea sau cumpararea actiunilor bancii;

c)        acordarea de credite garantate cu actiunile emise de banca;

d)       primirea de depozite, titluri sau alte valori, cand banca se afla in incetare de plati;

e)        acordarea de credite conditionata de acceptarea de catre client de alte servicii care nu au legatura cu operatiunea de creditare respectiva.

Legea privind activitatea bancara interzice oricarei persoane fizice care actioneaza in cont propriu, in contul altei/altor persoane ori in calitate de administrator sau reprezentant al unei entitati care nu este autorizata ca institutie de credit, sa desfasoare activitate de atragere de depozite, ori alte fonduri rambursabile de la public, ori o activitate de atragere si/sau administrare a unor sume de bani rezultate din asocierea in vederea economisirii si acordarii de credite intr-un sistem colectiv.

Bancile, persoane juridice romane, pot functiona numai pe baza autorizatiei emise de Banca Nationala a Romaniei. Ele se constituie sub forma juridica de societate comerciala pe actiuni, in baza aprobarii Bancii Nationale a Romaniei, cu respectarea prevederilor legale in vigoare, aplicabile societatilor comerciale.

Conditiile in care autorizatia poate fi acordata vor fi reglementate de Banca Nationala a Romaniei si se vor referi, fara a fi limitative, la:

calificarea si experienta profesionala a conducatorilor bancii;

nivelul minim al capitalului initial;

studiul de fezabilitate care va cuprinde cel putin tipul de operatiuni prevazute a se desfasura si structura organizatorica a bancii;

actionarii semnificativi si fondatorii bancii;

structura actionarului;

sediile bancii;

auditorul financiar.

Organizarea si conducerea bancilor se stabilesc prin actele constitutive ale bancilor. In toate actele sale oficiale banca trebuie sa se identifice in mod clar printr-un minimum de date: firma sub care este inmatriculata in registrul comertului, capitalul social, adresa sediului social, codul unic de inregistrare, numarul de ordine in registrul comertului, numarul si data inmatricularii in registrul bancar.

Banca este angajata prin semnatura a cel putin doi conducatori, avand competentele stabilite prin actele constitutive proprii, sau a cel putin doua persoane imputernicite de catre acestia, in conformitate cu regulamentele proprii ale bancii si cu reglementarile emise de Banca Nationala a Romaniei in acest sens.

Fiecare banca va avea un regulament propriu de functionare, aprobat de organele statutare, prin care va stabili cel putin :

a)          structura organizatorica a bancii ;

b)          atributiile fiecarui compartiment al bancii si relatiile dintre acestea;

c)          atributiile sucursalelor si ale altor sedii secundare ale bancii;

d)         atributiile comitetului de audit, comitetului de administrare a riscurilor, ale caror constituire si functionalitate sunt stabilite prin reglementarile Bancii Nationale a Romaniei.

e)          Atributiile comitetului de administrare a activelor si pasivelor, ale comitetului de credite sunt stabilite in baza deciziei organelor statutare.

f)           competentele conducatorilor bancii, ale persoanelor care asigura conducerea compartimentelor din cadrul bancii, a sucursalelor si a altor sedii secundare si ale altor salariati efectueaza operatiuni in numele si pe contul bancii;

g)          sistemul de control intern si organizarea si functionarea activitatii de audit intern.

In ceea ce priveste activitatea de acordare a creditelor, bancile urmaresc ca solicitantii sa prezinte credibilitate pentru rambursarea acestora la scadenta. In acest scop bancile cer solicitantilor garantarea creditelor in conditiile stabilite prin normele lor de creditare. Bancile trebuie sa respecte cerintele prudentiale, la nivel individual sau consolidat, dupa caz, prevazute in reglementarile emise de Banca Nationala a Romaniei, care se refera, fara a fi limitative, la :

a)        solvabilitate;

b)        lichiditate;

c)        expunerea maxima fata de un singur debitor si expunerea maxima agregata;

d)       expunerea fata de persoanele aflate in relatii speciale cu banca;

e)        riscul valutar;

f)         calitatea activelor, constituirea si utilizarea provizioanelor specifice de risc;

g)        organizare si control intern;

Bancile, persoane juridice romane, pot deschide pe teritoriul Romaniei sucursale si alte sedii secundare (agentii si altele asemenea), in conditiile prevazute de reglementarile Bancii Nationale a Romaniei.