SISTEMUL RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE

SISTEMUL RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE

1.1. Continutul resurselor financiare publice si alocarea acestora

Intr-o economie moderna, de regula, necesarul de resurse depaseste posibilitatile de procurare a acestora. De asemenea, in timp ce resursele au un caracter limitat, cererea de resurse inregistreaza o tendinta de crestere continua. Resursele, ca elemente ale bogatiei unei natiuni, include in structura lor, alaturi de resursele materiale, umane, informationale, valutare, si resursele financiare.

Resursele financiare reprezinta totalitatea mijloacelor banesti necesare realizarii obiectivelor economico-sociale intr-o anumita perioada de timp.

La nivel national, resursele financiare includ:

- resursele financiare ale autoritatilor si institutiilor publice;

- resursele financiare ale unitatilor publice si private;

- resursele financiare ale organizatiilor fara scop lucrativ;

- resursele financiare ale populatiei.

Intre resursele financiare ale societatii si resursele financiare publice exista un raport ca de la intreg la parte, deoarece resursele financiare ale societatii au o sfera de cuprindere mult mai larga. Alaturi de resursele financiare publice, resursele financiare ale societatii includ si resursele financiare private.

Figura nr. 1.1.1. Structura resurselor financiare ale societatii

Datorita caracterului limitat al resurselor financiare, o problema foarte importanta a societatii o constituie alocarea resurselor necesare producerii tuturor categoriilor de bunuri (publice, mixte si private).

Deciziile privind alocarea res 111f59b urselor intre sectorul public si cel privat influenteaza decisiv, atat productia de bunuri publice cat si raportul dintre acestea si bunurile private.

In teoria finantelor publice, se apreciaza ca alocarea resurselor este optima atunci cand cerintele consumatorilor sunt satisfacute la un nivel maxim, prin intermediul sectorului privat si a celui public.

La un moment dat, cetatenii unei tari pot manifesta, in functie de distributia averii si veniturilor, anumite preferinte fata de procurarea bunurilor publice si a celor private, iar comportamentul acestora este pus in evidenta de curbele de indiferenta. O curba de indiferenta include, la un moment dat, punctele in care preferintele fata de sectorul public si cel privat sunt egale, respectiv indiferente. Curbele de indiferenta evidentiaza toate combinatiile unor costuri de bunuri si servicii produse atat de sectorul public, cat si de cel privat, fata de care o persoana este indiferenta.

Grafic, curbele de indiferenta se reprezinta ca in urmatoarea figura:

Figura nr. 1.1.2. Curbele sociale de indiferenta

Modificarea alocarilor dintre cele doua sectoare se evidentiaza prin miscarea unui punct de-a lungul curbei de indiferenta. Astfel, o diminuare considerabila a productiei sectorului public, evidentiata de miscarea unui punct pe curba U₁   din care A₁ in A₂, genereaza o crestere redusa a productiei sectorului privat de la X₁ la X₂. Deplasarea unui punct din B₃ in B₄ semnifica o crestere importanta a sectorului privat fata de o reducere mai mica a productiei sectorului public de la Q₃ la Q₄.

Preferintele consumatorilor nu se vor orienta niciodata catre o structura a productiei de bunuri publice si private care sa corespunda unor puncte situate la extremele curbei de indiferenta, pentru ca acestea ar reprezenta preponderenta unuia dintre cele doua sectoare.

Gradul de bunastare sociala, se diminueaza daca societatea consuma fie prea multe bunuri private, fie prea multe bunuri publice. Daca preferintele consumatorilor se regasesc in partea superioara a curbei trebuie sa se renunte la o mare cantitate de bunuri publice pentru a asigura o crestere minima in sectorul privat. Cantitatea de bunuri publice la care trebuie sa se renunte pentru a obtine o cantitate determinata de bunuri private, fara a se lua in considerare daca sunt sau nu avantajati consumatorii, reprezinta rata marginala de substitutie sau profitul marginal al bunului.

In teoria financiara este explicata notiunea de restrictie sau constrangere bugetara, care deriva din caracterul limitat al resurselor.

La un nivel dat al resurselor se pune problema alocarii acestora pentru productia celor doua sectoare. Dreapta restrictiei bugetare se reprezinta grafic ca in figura 1.1.3.

Figura nr. 1.1.3. Dreapta restrictiei bugetare

Dreapta restrictiei bugetare evidentiaza efectele alocarii resurselor asupra ponderii bunurilor publice si private in productia nationala. Puncul A₁ corespunde alocarii integrale a resurselor pentru producerea bunurilor publice. In acest punct bunuri private nu se produc. In punctul A₂ situatia este inversa, adica se produc in exclusivitate bunuri private.

Restrictia bugetara este linia dreapta care uneste punctele A₁ si A₂. Toate celelalte puncte (A₄^*, A₇^*, A₈^*) situate dincolo de A₁A₂ nu pot fi atinse cu ajutorul resurselor disponibile existente la un moment dat. Sa presupunem ca punctul A₃ reprezinta alocarea resurselor care satisface preferintele consumatorilor la un moment dat, si prin urmare il consideram punctul optim al alocarii intersectoriale a resurselor. In acest caz, punctele A₅ si A₆ sunt puncte ale alocarii sub optimale, iar productia de bunuri private si publice corespunzatoare acestora nu asigura indiferenta in consum a populatiei.

1.1.1. Factorii de influenta ai volumului de resurse financiare

In toate tarile se manifesta o cerere sporita de resurse financiare generata de cresterea nevoilor sociale intr-un ritm mai rapid decat cel al evolutiei produsului intern brut. Insa satisfacerea cererii de resurse financiare publice este influentata de un ansamblu de factori, cum sunt:

- factori economici, care imprima o anumita evolutie a produsului intern brut, ceea ce poate determina cresterea veniturilor impozabile;

- factori sociali, care presupun redistribuirea resurselor in scopul asigurarii nevoilor de educatie, sanatate, protectie si asigurari sociale etc.,

- factori demografici, care pot infuenta, in anumite conditii, atat numarul populatiei active, cat si cresterea numarului contribuabililor;

- factori monetari (masa monetara, creditul, dobanda), care isi transmit influenta prin pret, respectiv cresterea preturilor accentueaza fenomenele inflationiste, care la randul lor genereaza sporirea resurselor din impozite si taxe;

- factori politici si militari, care prin masurile de politica economica, sociala si financiara pe care le implica, pot avea ca efect cresterea productiei si a veniturilor, a contributiilor pentru asigurarile sociale, a fiscalitatii, presiuni asupra bugetului general consolidat, influentand, in acelasi timp, nivelul resurselor financiare publice;

- factori de natura financiara, care sintetizeaza influenta factorilor prezentati anterior, prin dimensiunea cheltuielilor publice.

1.2. Structura resurselor financiare publice

Structura resurselor financiare publice difera de la o tara la alta, iar in evolutia istorica a acestora s-au inregistrat numeroase modificari.

In continuare vom prezenta aceasta structura pe baza urmatoarelor criterii:

- din punct de vedere al continutului economic;

- din punct de vedere al structurii organizatorice a statelor;

- prin prisma bugetului general consolidat;

- in functie de ritmicitatea incasarilor la buget;

- in functie de provenienta.

Resursele financiare publice, din punct de vedere al continutului lor economic, se concretizeaza in:

1) prelevarile cu caracter obligatoriu (impozite, taxe, contributii);

2) resursele de trezorerie;

3) resursele provenind din imprumuturi publice;

4) resursele provenind din emisiune monetara fara acoperire. 

1) Prelevarile cu caracter obligatoriu se prezinta sub forma veniturilor fiscale si nefiscale. Veniturile fiscale se instituie de catre stat, in virtutea suveranitatii sale financiare, in calitatea sa de subiect de drept public. Veniturile cu caracter fiscal reprezinta prelevari legale din veniturile create de unitatile economice si populatie, inclusiv in legatura cu detinerea de catre acestia a unor averi sau proprietati impozabile si se concretizeaza in:

- impozite, taxe si contributii directe, in cazul carora suportatorul real este considerat a fi insusi subiectul lor;

- impozite si taxe indirecte, in cazul carora suportatorul real nu coincide cu subiectul platitor, datorita fenomenului financiar de repercursiune.

Veniturile nefiscale sunt acele venituri care revin statului:

a) in calitatea sa de proprietar de capitaluri avansate in procesul reproductiei economice (de pilda, dividendele);

b) de la regiile publice sau societatile nationale autonome (apar sub forma intregului profit net al acestora sau a varsamintelor unei fractiuni din profitul net ramas dupa alimentarea fondurilor proprii);

c) de la institutiile publice (apar sub forma taxelor de metrologie, pentru eliberarea autorizatiilor de transport cu autovehicule in traficul international de marfuri, pentru analizele efectuate de laboratoarele organizate in sistemul protectiei consumatorilor si de altele asemanatoare, taxele consulare, taxe si alte venituri din protectia mediului s.a., veniturilor incasate de diverse unitati sau pentru diverse activitati, care se varsa la buget, cum sunt veniturile unitatilor publice veterinare, ale unitatilor de reproductie si selectie a animalelor, din chiriile aferente imobilelor proprietate de stat si administrate de institutii publice, sumele incasate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare s.a., din varsamintele efectuate din veniturile unor institutii publice si ale unor activitati autofinantate);

d) din diverse alte surse (sunt denumite venituri nefiscale diverse) cum sunt de pilda cele provenite din:

- amenzile si penalitatile aplicate;

- valorificarea bunurilor confiscate;

- concesiunile realizate de institutiile publice;

- expertizele in domeniul navigatiei etc.

2) Resursele de trezorerie intervin pentru acoperirea temporara a deficientelor curente ale bugetului national public. Ele prezinta urmatoarele caracteristici principale:

- sunt imprumuturi pe termen scurt, contractate pe piata de capital, prin emisiunea si plasarea unor titluri de stat sub forma bunurilor de tezaur, a certificatelor de depozit;

- au caracter temporar si rambursabil;

- presupun un cost determinat de dobanda aferenta titlurilor de stat, precum si de cheltuielile ocazionate de punerea si retragerea din circulatie a titlurilor respective.

3) Resursele financiare provenind din imprumuturi publice se gestioneaza, de asemenea, prin sistemul trezoreriei publice, si constituie un mijloc frecvent de procurare a resurselor financiare si de acoperire a deficitului bugetar.

4) Emisiunea monetara fara acoperire, desi constituie o modalitate de finantare a deficitului bugetar, produce si efecte negative, pe plan economic si social, generate de inflatii.

Un alt criteriu de grupare a resurselor publice il constituie structura organizatorica a statelor si distingem:

a) in statele de tip unitar:

- resurse publice ale bugetului central;

- resurse publice ale bugetelor locale;

- resurse mobilizate pe linia asigurarilor sociale, reprezentate in bugetul central consolidat.

b) in statele de tip federal:

- resurse publice ale bugetului federal;

- resurse publice ale bugetelor statelor, regiunilor sau provinciilor membre ale federatiei;

- resurse publice ale bugetelor locale.

In statele de tip federal, resursele asigurarilor sociale se regasesc ca venit atat in bugetul cental consolidat, cat si in bugetele statelor, regiunilor sau provinciilor membre ale federatiei. Structura resurselor financiare privita prin prisma bugetului general (central) consolidat, include:

1) Resursele financiare ale bugetului de stat, din care fac parte:

a) venituri curente:

- detin ponderea cea mai mare in formarea bugetului public;

- se incaseaza pe baza unor prevederi legale care au o valabilitate mare in timp;

- in functie de natura lor, acestea se divid in venituri fiscale si nefiscale.

b) venituri din capital:

- detin o pondere scazuta in structura veniturilor bugetare;

- au o provenienta obiectiva, rezultata din valorificarea prin vanzare a unei parti din avutia nationala aflata in patrimoniul public;

- se concretizeaza in:

veniturile obtinute prin valorificarea unor bunuri ale statului (cum ar fi cele obtinute din vanzarea locuintelor);

veniturile obtinute din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice (echipamente de birotica, mobilier, materiale de constructii rezultate din modelari, mijloace de transport etc.);

veniturile obtinute din valorificarea unei parti a stocurilor aflate in rezerva de stat si de mobilizare.

2) Resursele financiare ale asigurarilor sociale de stat, care provin din contributiile pentru asigurarile sociale si din alte surse ce alimenteaza asigurarile sociale de stat.

3) Resursele financiare cu destinatie speciala, care constau, in general, din contributiile ce alimenteaza fondurile speciale constituite la nivel central.

4) Resursele financiare ale bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale cum sunt:

- impozitele, taxele si veniturile nefiscale cu caracter local;

- cotele si sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

- transferurile cu destinatie speciala de la bugetul de stat;

- alte venituri proprii ale bugetelor locale, inclusiv veniturile din capital.

In functie de ritmicitatea incasariilor la buget, resursele financiare publice se grupeaza in:

1) Resurse ordinare (curente):

- sunt cele considerate normale, firesti pentru constituirea bugetului public;

- se incaseaza la buget cu o anumita regularitate, in cadrul fiecarui exercitiu bugetar;

- in aceasta categorie se includ:

venituri fiscale;

contributiile pentru asigurarile sociale de stat;

contributiile ce alimenteaza fondurile speciale;

veniturile nefiscale.

2) Resursele extraordinare (intamplatoare sau incidentale):

- sunt cele la care statul recurge in situatii exceptionale, respectiv cand resursele curente nu acopera cheltuielile publice;

- in aceasta categorie se includ:

imprumuturile de stat interne si externe;

transferurile, ajutoarele si donatiile primite din stainatate;

unele rezultate din lichidarea participatiilor de capital in strainatate;

sumele rezultate din valorificarea peste granita a bunurilor statului;

emisiunea monetara fara acoperire in economia reala.

In functie de provenienta lor, resursele financiare publice se grupeaza in:

1) Resurse de provenienta interna:

- in functie de calitatea subiectului partilor acestea se divid in:

venituri de la unitatile economice cu capital de stat, privat, mixt si cooperatist;

venituri de la institutiile publice si private;

venituri de la populatie (menaje).

- se incaseaza la bugetele corespunzatoare sub forma de impozite, taxe, contibutii, venituri nefiscale, imprumuturi publice interne.

2) Resurse de provenienta externa, apar in principal, sub forma de:

- imprumuturi de stat contractate la institutii financiare internationale (FMI, Banca Mondiala, BERD, s.a.);

- imprumuturi de stat contractate la guvernele altor tari;

- imprumuturi de stat contractate la banci cu sediul in alte tari;

- imprumuturi de stat contractate de la detinatori straini (particulari) de capitaluri banesti;

- dobanzi percepute pentru creditele externe acordate, precum si a ratelor scadente la aceste credite ce se incaseaza de buget in anul curent;

- ajutoare financiare si donatii primite din stainatate;

- impozite si taxe percepute de la reprezentantele in Romania ale firmelor straine;

- impozitul asupra dividendelor cuvenite investitorilor staini, ce se transfera in stainatate;

- lichidari ale participantilor de capital ale statului in strainatate.

In Romania, conform prevederilor legale, resursele financiare publice se mobilizeaza si se gestioneaza printr-un sistem unitar de bugete si anume:

- bugetul de stat;

- bugetul asigurarilor sociale de stat;

- bugetele locale;

- bugetele fondurilor speciale;

- bugetele tezoreriei statului;

- bugetele altor institutii cu caracter autonom.

Principalele categorii de resurse publice sunt:

Resursele bugetului de stat:

1) Venituri curente

a) Venituri fiscale

- Impozite directe

- Impozite indirecte

b) Venituri nefiscale

2) Venituri din capital

3) Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate

Resursele bugetului asigurarilor sociale de stat si ale asigurarilor pentru somaj

1) Venituri fiscale

- Contributia angajatorilor si a angajatilor

- Alte contributii

2) Venituri nefiscale

Resursele bugetelor locale

1) Veniturile proprii (fiscale si nefiscale)

2) Cote si sume defalcate din venituri ale bugetului de stat

3) Cote aditionale la unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale

4) Transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat

Resursele fondurilor speciale

Fondurile speciale se constituie pe seama unor venituri fiscale de tipul contributiilor si impozitelor indirecte cu destinatie speciala, precum si din venituri nefiscale stabilite in raport cu destinatia fiecarui fond. Fondurile speciale raspund unor nevoi temporare, specifice fiecarui program de guvernare si, de aceea, ele difera de la o perioada la alta.

1.2.1. Principalele categorii de resurse publice

In Romania, resursele financiare publice sunt structurate pe criterii economice, in conformitate cu structura sistemului bugetar.

Bugetul general consolidat reprezinta ansamblul tuturor bugetelor publice componente ale sistemului bugetar, agregate si consolidate pentru a forma un intreg. Este principalul instrument de orientare al economiei in general si a diferitelor politici guvernamentale. Nu exista venituri ale bugetului general consolidat, ci venituri al unuia din bugetele enumerate mai jos.

Legea privind Finantele Publice precizeaza faptul ca gestionarea resurselor financiare publice se realizeaza printr-un sistem unitar de bugete care cuprinde:

- bugetul asigurarilor sociale de stat;

- bugetele locale;

- bugetul de stat;

- bugetele fondurilor speciale;

- bugetele trezoreriei statului;

- bugetele institutiilor publice autonome.

Acest sistem unitar formeaza bugetul public national. Asadar bugetul public national reflecta formarea veniturilor fiscale si nefiscale si repartizarea acestora pe destinatii in functie de nevoia sociala si de obiectivele de politica financiara previzionate de Guvern.

Bugetul public cumuleza la nivel national toate veniturile si cheltuielile publice reflectate in urmatoarele fonduri:

- fondul de proprietatii de stat;

- fondul special pentru sanatate;

- fondul de risc si accident pentru protectia persoanelor handicapate;

- fondul special pentru dezvoltatea si modernizarea punctelor de trecere a frontierei;

- fondul special pentru dezvoltatea sistemului energetic;

- fondul special pentru modernizarea drumurilor publice;

- fondul special pentru protejarea asiguratilor;

- fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului;

- fondul special al aviatiei civile.

A. BUGETUL DE STAT SAU BUGETUL ADMINISTRATIEI GENERALE DE STAT

Bugetul de stat sau bugetul administatiei generale de stat este elaborat de Guvern si aprobat de Parlament prin legea bugetara anuala si cuprinde veniturile si cheltuielile la dispozitia statului pentru realizarea actiunilor social culturale, instructiv educative de aparare si ordine publica, de infaptuire a justitiei si de finantare a unor institutii si activitati de interes strategic.

Legea bugetului de stat, continutul sau, tine seama de conceptiile politice, economice si sociale ale partidului de la putere sau ale coalitiei de partide. Astfel, elaborarea, executia si controlul bugetar sunt realizate in concordanta cu prevederile dreptului bugetar, cu prevederile constitutionale si cu masurile luate de puterea legislativa si de cea executiva in materie bugetara.

In principiu, bugetul statului exprima relatii economice sub forma baneasca ce iau nastere in procesul repartitiei produsului intern brut, pe timp de un an, in sensul constituirii fondurilor financiare publice si al repartizarii acestora in conformitate cu nevoile sociale, economice si financiare ale fiecarei perioade.

Veniturile bugetului de stat sunt materializate din produsul intern brut (PIB) prin intermediul impozitelor, taxelor si contributiilor de la societati comerciale, firme private, regii autonome si companii nationale, institutii publice, organizatii cooperatiste si populatie.

Resursele financiare ale bugetului de stat sunt destinate finantarii serviciilor publice generale, asigurarii ordinii publice, apararii si sigurantei nationale, cheltuielilor social-culturale, serviciilor de dezvoltare publica, actiunilor economice, transferurilor din bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale si a bugetului asigurarilor sociale de stat, acordari de imprumuturi.

La bugetul de stat se concentreza urmatoarele criterii de venituri:

1) Venituri curente in care intra:

- impozitul pe profit, impozitul pe salarii, impozitul pe dividente de la societatile comerciale, impozitul pe sumele obtinute din vanzarea activelor unor agenti economici, impozitul pe profiturile realizate de persoanele fizice si juridice straine pe teritoriul tarii noastre, taxa pe valoarea adaugata, taxele vamale penalitatile si majorarile pentru veniturile nevarsate la timp de catre contribuabili, alte impozite directe si indirecte.

2) Venituri nefiscale in care intra:

- varsaminte din profitul net al regiilor autonome sau al companiilor nationale, varsaminte de la institutiile publice ca: taxe de specializare, consultatii, analize, tratamente, taxe pentru brevete de inventie si pentru inregistrarea marcilor de fabrica, veniturile din activitatea de navigatie si alte prestari de servicii in porturi, veniturile din sumele care se incaseaza de catre institutiile de invatamant superior drept regie de camin si de cantina.

3) Diverse venituri din care enumeram:

- venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputarii si despagubiri; venituri din amenzile aplicate potrivit dispozitiilor legale; incasarea ratelor scadente la credite externe acordate de la buget; incasarea dobanzilor aferente creditelor externe acordate de la buget; venituri din concesiuni.

4) Venituri din capital, cum sunt:

- venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice;

- venituri din valorificarea stocurilor de la rezerva de stat.

B. BUGETELE   LOCALE

Bugetul local reprezinta a doua componenta esentiala a bugetului public national din tara noastra.

Prin buget local intelegem actul in care se inscriu veniturile si cheltuielile colectivitatii locale, pe o perioada de un an.

Relatiile financiare derulate prin intermediul acestora se definesc ca si in cazul celor derulate prin bugetul de stat, cu mentiunea ca acestea sa se refere la activitatile si obiectivele care intra in componenta organelor administratiei locale de stat, respectiv la cele de interes local. Bugetele locale au o pondere mai mare in finantarea actiunilor sanitare, a asistentei si protectiei sociale, a infrastructurii de interes local. Rolul bugetelor locale este in crestere daca avem in vedere descentralizarea centrelor de decizie in domeniul administratiei de stat, adica sporirea competentelor organelor administratiei locale.

Bugetele locale au o anumita structura, in cadrul administratiilor publice locale, delimitate teritorial.

Astfel, in Romania exista doua verigi ale bugetelor locale, si anume:

a) bugetele proprii ale judetelor si ale municipiului Bucuresti, administrate de catre Consiliile Judetene;

b) bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti, administrate de cate primarii.

VENITURILE CARE SE PREVAD IN BUGETELE PROPRII ALE JUDETELOR

Ø        Venituri proprii

1) Impozitul de profit de la regiile autonome si societatilor comerciale de sub autoritatea Consiliilor Judetene;

2) Impozite si taxe de la populatie (taxa asupra mijloacelor de transport);

3) Alte impozite directe (taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoanele juridice);

4) Alte impozite directe;

5) Varsaminte din profitul net al regiilor autonome;

6) Varsaminte de la institutiile publice;

7) Diverse venituri (imputarii, despagubiri, amenzi alte sanctiuni);

8) Venituri din concesiuni si inchirieri;

9) Venituri din valorificarea unor bunuri;

10) Venituri din cote defalcate din impozitul pe venit.

Ø        Sume defalcate de la bugetul de stat.

Ø        Subventii primite de la bugetul de stat.

Ø        Donatii si sponsorizari.

VENITURI CARE SE PREVAD IN BUGETELE PROPRII ALE COMUNELOR, MUNICIPIILOR,   SECTOARELOR MUNICIPIULUI BUCURESTI

Ø        Venituri proprii

1) Impozitul pe profit de la regiile autonome si societatile comerciale de sub autoritatea Consiliului Local;

2) Impozite si taxe de la populatie;

3) Taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat;

4) Impozitul pe cladiri si terenuri de la persoane juridice;

5) Alte impozite directe (impozit pe teren agricol);

6) Impozite pe spectacole;

7) Alte impozite indirecte (taxe pentru eliberarea de autorizatii si licente, taxe judiciare de timbru);

8) Varsaminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea Consiliului Local;

9) Varsaminte de la institutiile publice;

10) Diverse alte venituri;

11) Venituri din valorificarea unor bunuri (vanzarea unor locuinte construite din fondurile statului);

12) Venituri provenite din cote defalate din impozitul pe venit.

Ø        Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.

Ø        Subventii primite de la bugetul de stat si alte bugete.

Ø        Donatii si sponsorizari.

C. BUGETUL ASIGURARILOR SOCIALE DE STAT

Bugetul asigurarilor sociale de stat este planul financiar anual care reflecta constituirea, repartizarea si utilizarea fondurilor banesti necesare ocrotirii pensionarilor, salariatiilor asigurati si a membrilor de familie.

Bugetul asigurarilor sociale de stat este a treia componenta a bugetului public national. Este intocmit distinct de bugetul statului aprobat prin lege separat de Parlament, gestionat si administrat de Ministerul Muncii.

Bugetul asigurarilor sociale de stat este format din bugetele pentru realizarea asigurarilor sociale de la nivelul caselor judetene de pensii si a casei de pensii a municipiului Bucuresti, si din bugetele asigurarilor sociale elaborate de organele de resort din Casa Nationala de Pensii si alte drepturi de asigurari sociale care cuprinde veniturile si cheltuielile cu caracter centralizat.

Legea bugetului asigurarilor sociale de stat cuprinde veniturile grupate conform clasificatiei bugetare dupa criteriul economic si in functie de sursa din care provin.

Resursele bugetului asigurarilor sociale de stat sunt:

a) Contibutii pentru asigurarile sociale de stat platite de catre agentii economici cu capital de stat, mixt si privat institutiile publice, persoanele autorizate sa desfasoare o activitate independenta;

b) Contributia pentru asigurarile sociale datorata de unitatile particulare bazate pe libera initiativa. Aceasta contributie se plateste la bugetul asigurarilor sociale de stat de catre patronii inteprinderilor mici, salariatii acestora, membrii asociatiilor familiare si de catre persoanele care desfasoara o activitate independenta autorizata;

c) Contributiile diferentiate ale salariatiilor si pensionarilor care merg la tratament balnear sau la odihna. Cuantumul veniturilor asigurarilor sociale de stat din contributiile salariatiilor si pensionarilor care merg la tratament balnear si odihna reprezinta 1% din totalul veniturilor sociale de stat. Aceste contributii se stabilesc dupa statiune, sezon, profil, durata sejurului, categoria de confort, in functie de marimea salariilor tarifare lunare de cuantumul pensiei;

d) Contributiile pentru constituirea fondului destinat platii ajutorului de somaj, ajutorul de integrare profesionala si a alocatiei de sprijin sunt datorate de persoane fizice si juridice romane sau straine cu sediul in Romania, care angajeaza personal roman;

e) Bugetul asigurarilor sociale de stat mai este alimentat si cu alte venituri cum sunt:

- sumele rezultate din lichidarea debitelor din anii anteriori;

- subventii acordate statiunilor balneare in anii precedenti si nefolosite;

- majorarile si amenzile aplicate pentru neplata la timp si integrala a contibutiilor pentru asigurari sociale;

- restituirea unor sume platite din eroare, pensiile neachitate si prescrise;

- dobanzi pentru disponibilitatile din conturi.

D. BUGETUL FONDURILOR SPECIALE

Bugetele fondurilor speciale se intocmesc in legatura cu dimensionarea rezervelor si cheltuielilor necesare finantarii anumitor obiective si actiuni pe o anumita perioada pentru care se instituie preluarii obligatorii in baza unor legi speciale.

Ele se examineaza si se aproba ca anexe ale bugetului de stat, ale bugetului asigurarilor sociale sau ale bugetelor locale.

Fondurile speciale se constituie pe seama unor venituri fiscale de tipul contributiilor si impozitelor indirecte, precum si din venituri nefiscale stabilite in raport cu destinatia fiecarui fond.

E. BUGETUL TREZORERIEI STATULUI

Bugetul trezoreriei statului este documentul ce evidentiaza veniturile si cheltuielile sistemului trezoreriei, fiind elaborate, administrat si executat de catre Ministrul Finantelor Publice.

Bugetul trezoreriei se intocmeste anual si se aproba de catre Guvern odata cu proiectul legii bugetului de stat. Se poate modifica, de regula semestrial si ori de cate ori este necesar, de catre guvern, la propunera Ministerului Finantelor Publice, in functie de schimbarile in politica monetara, mai ales in cea privind dobanzile, de modificarile in structura depozitelor care se pastreaza in trezorerie, fata de cele avute in vedere la fundamentarea si aprobarea bugetului.

La sfarsitul anului bugetar, se intocmeste bilantul general si contul de executie a bugetului de venituri si cheltuieli ale trezoreriei statului. Contul de executie indica rezultatul care poate fi deficit sau excedent, ce se raporteaza in anul urmator.

Bilantul general al trezoreriei statului impreuna cu contul anual de executie al bugetului trezoreriei statului se prezinta pentru aprobarea guvernului pana la data de 1 iulie a anului urmator celui de executie.

Veniturile cuprinse in bugetul trezoreriei statului sunt in principal urmatoarele:

a) dobanzile pentru: depozitele si plasamentele financiare constituite din imprumuturi financiare, disponibilitatile contului curent general al trezoreriei statului, disponibilitatile in valuta provenite din imprumuturi externe pentru finantarea deficitului bugetului de stat si refinantarea datoriei publice, pastrate in conturile deschise la Banca Nationala a Romaniei si banci pe baza de conventii, imprumuturile acordate din contul general al trezoreriei statului;

b) dobanzile pentru finantarea temporara a deficitului bugetar din contul curent general al statului;

c) majorari de intarziere si penalitati de intarziere pentru neplata creantelor bugetului   trezoreriei statului;

d) alte venituri.

F. FINATELE INSTITUTIILOR SI SERVICIILOR PUBLICE

Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale institutiilor si serviciilor publice de interes local se asigura astfel:

- integral din bugetul local, in functie de subordonare;

- din venituri proprii si din subventii acordate de la bugetul local, in functie de subordonare;

- intregal din venituri proprii.

Institutiile si serviciile publice, finantate integral din bugetul local, varsa veniturile realizate la acest buget.

Institutiile si serviciile publice de interes local mai pot folosi, pentru desfasurarea si largirea activitatilor, mijloace materiale si banesti primite de la persoane juridice si fizice, sub forma de donatii si sponsorizari, cu respectarea dispozitiilor legale.

Fondurile acordate de persoanele fizice si juridice in vederea participarii impreuna cu autoritatile administratiei publice locale la finantarea unor actiuni de interes public sunt varsate direct la bugetul local din care se finanteaza acestea. Cu acestea se majoreaza creditele bugetare ale bugetului local (suma aprobata in bugetele locale reprezentand limita maxima pana se pot angaja si efectua cheltuieli), iar fondurile se vor utiliza cu respectarea destinatiilor stabilite de transmitator.

Veniturile proprii ale institutiilor si serviciilor publice de interes local se incaseza, administreaza, utilizeaza si contabilizeaza de catre acesta. Veniturile proprii ale bugetelor institutiilor si serviciilor publice de interes local provin din taxe, chirii, manifestari culturale si sportive, concursuri artistice, publicatii, prestarii editoriale, studii, proiecte, valorificari de produse din activitati proprii sau anexe, prestari de servicii.

Excedentele rezultate din executia bugetelor institutiilor si seviciilor publice de interes local se regularizeaza la sfarsitul anului cu bugetele locale, in limita sumelor primite de acestea, daca legea nu prevede astfel.

Soldurile anuale rezultate din executia bugetelor institutiilor si serviciilor publice de interes local, finantate integral din venituri extrabugetare, raman la dispozitia acestora, urmand a fi folosite in anul urmator cu aceeasi destinatie.

Consiliile locale, judetene si consiliul general al municipiului Bucuresti, dupa caz, pot hotari ca excedentele anuale rezultate din executia bugetelor institutiilor si serviciilor publice subordonate, finantate integral din venituri extrabugetare, sa se preia la bugetul local, dupa deducerea sumelor incasate si a obligatiilor de plata.

Consiliile locale, judetene, consiliul judetean al Municipiului Bucuresti, dupa caz, aproba infiintarea de activitati integral finantate din venituri extabugetare. Aceste venituri se aproba odata cu bugetul institutiei si infiintarea serviciului de interes local.

Veniturile si cheltuielile activitatilor finantate integral din venituri extrabugetare se grupeaza pe baza clasificarii bugetare aprobate de Ministerul Finantelor. Daca veniturile extrabugetare nu se realizeaza, cheltuielile vor fi efectuate in limita veniturilor realizate.

Soldurile anuale rezultate din executia activitatilor finantate integral din venituri extrabugetare, se raporteaza in anul urmator cu aceeasi destinatie sau se preiau ca venit la bugetul local.

Daca se infiinteaza institutii si servicii publice de interes local sau cu activitati finantate integral din venituri exrabugetare, dar nu dispun de fondurii suficiente, in baza unor documentatii temeinic fundamentate, consiliile locale, judetene si consiliul general al Municipiului Bucuresti, dupa caz pot acorda imprumuturi temporare din bugetul local, pe baza de conventie, care vor fi rambursate integral in termen de un an de la data acordarii.

Pentru functionarea unor servicii publice locale, create in interesul persoanelor fizice si juridice, consiliile locale, judetene si consiliul general al Municipiului Bucuresti, dupa caz, stabilesc taxe speciale. Cuantumul taxelor speciale se stabileste anual, iar veniturile obtinute din aceastea se utilizeaza integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru infiintarea serviciilor publice locale, precum si pentru finantarea cheltuielilor de intretinere si functionare ale acestor servicii. Taxele speciale astfel instituite constituie venituri cu destinatie speciala ale bugetelor locale, fiind utilizate in scopurile in care au fost infiintate, iar contul de executie al acestora se aproba de consiliul local, judetean sau consiliul general al Municipiului Bucuresti, dupa caz.

Taxele speciale se incaseaza numai de la persoanele fizice si institutiile juridice care se folosesc de serviciile locale pentru care sau instituit taxele respective.