SITUATIA BALANTEI DE PLATI A ROMANIEI IN PERIOADA 1992-1996 -ANALIZA STATISTICA

SITUATIA BALANTEI DE PLATI A ROMANIEI

IN PERIOADA 1992-1996

-ANALIZA STATISTICA-

Balanta de plati externe este alaturi de balanta creantelor si angajamentelor, cea care reflecta pozitia unei economii nationale in raport cu restul lumii. Balanta de plati externe se bazeaza pe cuprinderea fluxurilor (tranzactiilor) dintre rezidenti si nerezidenti de-a lungul unei perioade de referinta, de obicei , anul calendaristic.

Balanta de plati externe cuprinde toate tranzactile de natura financiara sau comerciala, fiind un bilant anual al acelor schimburi care comporta un activ (credit) si un pasiv (debit). In principiu, tranzactiile internationale se efectueaza cu titlu oneros, generand plati , de obicei in valuta (o parte a comertului international se deruleaza sub forma de operatiuni speciale, exportul fiind compensat prin importuri de marfa, fie la nivel de tranzactie, fie la nivel de relatie). Fiecare operatie care da nastere unei intrari de d 242h71c evize este inscrisa in activul balantei;fiecare operatiune care genereaza o iesire de devize-in pasivul balantei. Totusi, unele operatiuni se fac fara contraprestatie , nici in devize, nici in natura, fiind considerate transferuri unilaterale (donatii, ajutoare, remiterea in tara de origine a sumelor economisite de catre muncitorii straini, burse, premii, etc.).

Balanta de plati externe inregistreaza la activ (in credit) aporturi de resurse rezultate din exportul de bunuri, prestarea de servicii, incasarea de venituri aferente factorilor de productie care au parasit tara, precum si pozitii financiare reprezentand reduceri ale activelor externe sau cresteri ale pasivelor externe ale economiei,iar la pasiv (in debit) scaderea de resurse ca urmare a importului de bunuri, achizitionarii de servicii, platii de venituri aferente factorilor de productie adusi spre valorificare din strainatate, precum si pozitii financiare reprezentand cresteri ale activelor externe ale tarii sau reduceri ale pasivelor sale externe.

Balanta de plati externe se elaboreaza :

Global- pentru a evidentia totalitatea tranzactiilor economice si financiare ale unei tari cu restul lumii

Bilateral- pentru a cunoaste particularitatile tranzactiilor comerciale si financiare cu fiecare tara partenera

Regional- pentru a urmari dinamica si structura schimburilor cu grupari de state care adopta si respecta reguli comune in tranzactiile cu Romania .

1. STRUCTURA BALANTEI DE PLATI EXTERNE

Conform"Manualului balantei de plati" realizat de Fondul Monetar International sa repartizeze in doua conturi totalitatea tranzactiilor lor cu restul lumii:

Contul curent sau balanta de plati externe curente;

Contul de capital si financiar sau balanta miscarilor de capital.

Contul curent sau balanta de plati externe curente cuprinde trei capitole distincte:

A.     Bunuri si servicii, ce cuprinde, la randul sau: balanta comerciala, respectiv importul si exportul de bunuri corporale (tangibile sau vizibile, evaluate lapreturi franco frontiera vamala a tarii exportatoare sau preturi fob port de imbarcare); si balata serviciilor, care cuprinde incasari si plati rezultate din prestarea de servicii intre rezidenti si nerezidenti.

B.     Venituri,cu incasari si plati cauzate de faptul ca factorii de productie trec frontiera tarii pentru a se valorifica iar veniturile rezultate din acest proces sunt repatriate. Astfel aici se inregistreaza veniturile din munca, veniturile din investitiile directe si de portofoliu, precum si dobanzile.

C.     Transferurile curente-se refera la intrarile si/sau iesirile de resurse reale (bunuri si/sau servicii) si financiare (cotizatii, burse, premii, ajutoare financiare nerambursabile) fara vreo compesare din partea beneficiarului. Astfel de transferuri sunt facute fie de institutiile administratiei publice9 contibutii la bugetele administrative ale organizatiilor internationale, cheltuieli pentru intretinerea reprezentantelor diplomatice, consulare, militare, culturale,etc., burse de stat, premii internationale,ajutoare nerambursabile etc. acordate strainatatii si, respectiv, primite din strainatate), fie de persoane fizice sau organizatii private, in conformitate cu legislatia in vigoare si potrivit intereselor pe care le promoveaza( chirii, mosteniri, premii, burse, donatii,ajutoare nerambursabile etc. operate intre rezidenti si nerezidenti).

Contul financiar si de capital sau balanta miscarilor de capital se imparte in doua categorii principale de tranzactii:

A. Contul de capital cuprinde toate operatiunile de incasari sau palti in vederea transferului international al capitalului, precum achizitionarea sau vanzarea de active ( nefinanciare), care nu sunt rezultatul activitatii umane ( de exemplu: pamantul sau bogatiile subsolului) si active intangibile ( brevete, drepturi de autor, marci, inchirieri sau alte contacte transferabile,etc.) tranzactionate intre rezidenti si nerezidenti.

B. Contul financiar grupeaza toate tranzactiile determinate de schimbarea proprietatii activelor financiare straine, inclusiv crearea sau lichidarea de creante fata de restul lumii in cadrul activelor si pasivelor financiare externe ale unei economii.Aceste operatiuni sunt structurate pe patru tipuri de tranzactii:

Investitii directe, care presupun plasamente financiare intr-o intreprindere situatuata in afara teritoriului economic al tarii investitorului, in conditiile unei atitudini active in luarea deciziilor in intreprindere .Fara a fi o recomandare FMI,limita inferioara a unui asemenea plasament trebuie sa fie de cel putin 10% din capitalul social al firmei pentru a putea fi considerata ca investitie directa.Acest flux cuprinde atat plasamentele initiale, cat si castigurile reinvestite .

Investitii de portofoliu sunt plasamente financiare intr-o societate comerciala sau bancara situata in afara teritoriului economic al tarii investitorului cu scopul de a asigura o valorificare mai avantajoasa a capitalului pe piata externa decat se poate obtine pe propria piata financiara. Obiectul acestor tranzactii il constituie actiunile si obligatiunile negociate pe piata bursiera sau extrabursiera.

Pozitia alte investitii se refera la imprumuturile de la FMI si folosirea acestora , depozite bancare, credite comerciale acordate/primite in relatiile dintre rezidenti si nerezidenti.

Activele de rezerva se afla sub controlul si la dispozitia autoritatii monetare din fiecare tara. Ele se constituie din aur monetar , DST, pozitia de rezerva la FMI, disponibilitati in valute straine si alte creante. Pozitia din BPE reflecta doar miscarea acestor active ca urmare a activitatii autoritatii monetare centrale pentru echilibrarea BPE, pentru interventii pe piata valutara in vederea influentarii cursului de schimb al monedei nationale etc.

Cele doua pozitii din cont, conturi in tranzit si conturi in cliring/barter contin sume a caror provenienta sau destinatie este in curs de stabilire si, respectiv, tranzactii internationale care au ca obiect comercializarea de bunuri materiale si/sau servicii fara a folosi mijloace de plata.

Pozitia erori si omisiuni apare in fiecare BPE cu o anumita incarcare fie pe debit, fie pe credit ca urmare a faptului ca tranzactiile comerciale si financiare derulate de catre bancile comerciale imbraca de cele mai multe ori o forma complexa ce nu permite intotdeauna identificarea usoara si imediata a structurii analitice propuse de FMI.

2. SOLDUL BALANTEI DE PLATI EXTERNE

Soldul balantei reflecta relatia in care se gasesc cele doua conturi principale ale balantei de plati externe ( contul curent si cel de capital ) din punct de vedere al intrarilor si iesirilor generate de tranzactiile internationale.De obicei, balanta este dezechilibrata.

3. ANALIZA STATISTICA A BALANTEI DE PLATI A ROMANIEI IN INTERVALUL 1992-1996

Pentru realizarea analizei statistice a balantei de plati externe a Romaniei, vom considera si calcula in continuare urmatorii indicatori statistici:

Marimea absoluta a soldului ce poate fi calculat atat pentru contul curent cu toate componentele sale, cat si pentru contul de capital si financiar; acest indicator se calculeaza ca diferenta intre incasarile si platile aferente fiecarui post. Pe baza datelor cuprinse in Anuarul Statistic pe 1997, am calculat acest indicator:

Dupa cum se observa din tabelul de mai sus, soldul absolut a fost in intervalul 1992-1996 constant negativ , inregistrand un maxim de deficit in 1995, si un deficit minim in 1994.

Din graficul de mai sus se poate urmari evolutia deficitului BPE .

Contributia fiecarui post la dezechilibrul general este un alt indicator care ofera o imagine de ansamblu asupra cauzelor dezechilibrului.

- in procente-

Observatie: pentru posturile care nu prezinta date, nu s-a putut calcula rata de contributie la dezechilibrul general al BPE, deoarece soldurile au semne diferite.Dezechilibrul se datoreaza in cea mai mare parte postului " bunuri" , urmat de " servicii".

Marimea relativa a soldului BPE fata de:

1. produsul intern brut;

2. totalul tranzactiilor;

1. O astfel de marime derivata arata cat reprezinta procentual deficitul (excedentul) BPE fata de PIB.

Se considera ca un dezechilibru de +sau -2% pana la + sau -5% (al contului curent) fata de PIB este firesc atata timp cat debalanta nu se permanentizeaza. Dupa cum se observa din tabelul de mai jos, pentru anii 1992 si 1996 deficitele au depasit -5% din PIB(pentru contul curent)-1992: -7.9% si 1996: -7.2%, dezechilibrul important si care reclama masuri concertate din partea Guvernului si BNR pentru a redresa balanta pe termen scurt. De altfel si in 1993 si 1995 valorile MRS au fost foarte aproape de pragul de -5%.

2. Un alt indicator care evita folosirea PIB exprimat in moneda nationala ce se poate devaloriza, sau convertit prin procedee discutabile in diverse monede este marimea relativa a soldului in totalul tranzactiilor. Acesta se calculeaza tot procentual, si de data aceasta debalanta este considerata acceptabila daca ramane inferioara nivelului de 10%. Un avantaj suplimentar al acestei marimi relative este ca se poate calcula si pe capitole, pozitii si posturi.

Gradul de acoperire a platilor prin incasari; alta marime relativa ce exprima gravitatea debalantei prin abaterea fata de pozitia de echilibru (100%). Gradul de acoperire este expresia procentuala a soldului balantei contului curent:

EXPORT

GA ¾¾¾¾¾ C 100

IMPORT

Spre deosebire de soldul balantei, gradul de acoperire a platilor prin incasari prezinta avantajul evitarii semnului: unui sold excedentar (+) ii corespunde un GA mai mare de 100%, in timp ce un sold deficitar (-) poate fi exprimat printr-un GA mai mic de 100%.Vezi tabelul de mai jos:

In cazul balantei comerciale, gradul de acoperire a fost inferior valorii de 100% in toti anii analizati. Acest indicator a cunoscut o crestere de la 75,8% in 1992 pana la 92,5% in 1994 , pentru ca apoi sa scada pana la 77,2% in 1996 .

In cazul balantei veniturilor, gradul de acoperire a fost mult mai redus , variind intre 20,4% in 1996 si 47,35% in 1994. Situatia este mai buna in cazul contului financiar , care a depasit constant 100%, atingand in 1996 175,6%.

Indicele gradului de acoperire a platilor prin incasari:

Cu baza mobila

In cazul contului curent, se remarca o ameliorare a raportului intre incasari si plati in 1993 si 1994, pentru ca in 1995 si 1996 acest raport sa se deterioreze ( sub 100%). In cazul contului financiar si de capital, situatia este inversa, deteriorare urmata de ameliorare.

Cu baza fixa

In cazul indicelui cu baza fixa , pentru contul curent se remrca o ameliorare continua fata de anul de baza ( 1992).

Indicele soldului:

Cu baza fixa;

Cu baza mobila

Comparatiile in timp sunt limitate in cazul soldului de pastrarea semnului diferentei.In intervalul considerat, comparatia a fost posibila datorita mentinerii deficitului. Indicele soldului, atat cu baza fixa cat si cu baza mobila , a avut valori mai mici de 100% pentru 1993, 1994, si 1996, ceea ce inseamna o micsorare a deficitului, care insa a crescut ingrijorator in 1995.

Gradul de deschidere a economiei nationale fata de piata mondiala( ventilarea internationala a PIB )

Dupa cum se observa, intensitatea schimburilor Romaniei cu strainatatea a scazut de la 84,55% in 1992 la 56,36% in 1995, pentru ca in 1996 sa creasca usor la 63,32%.

Aceasta demonstreaza scaderea competitivitatii Romaniei pe piata mondiala, si totodata o scadere scadere a gradului de atractivitate fata de partenerii straini.

4. CONCLUZII

In perioada analizata , principala caracteristica a sectorului extern o constituie deficitul balantei. In 1996, s-a agravat dezechilibrul, deficitul de cont curent fiind cel mai mare dupa 1990; ponderea acestuia in PIB fiind de 7,2%, comparartiv cu 1,4% in 1994, si 5% in 1995.

Echilibrul cerere-oferta s-a realizat prin cresterea deficitului extern si inflatie, in conditiile in care oferta interna de bunuri si servicii nu a reusit sa satisfaca cererea interna in crestere. Acoperirea cererii interne priin contributia sporita a importului s-a conturat inca din 1995. In 1994, corelatia a fost pozitiva:cresterea economica s-a realizat in paralel cu scaderea deficitului de balanta.

Este evident ca pretul cresterii economice din 1995 si 1996 l-a constituit agravarea dezechilibrului extern, situatie ce atesta vulnerabilitatea acestui tip de crestere. Vulnerabilitatea cresterii economice deriva si din faptul ca o asemenea situatie a balantei de plati deterioreaza puternic credibilitatea Romaniei pe pietele financiare internationale.

Deficitul contului curent este in cazul Romaniei structural, deci greu de eliminat fara incizii serioase in sectoarele generatoare de mari consumuri de energie si de pierderi, iar creditorii externi nu sunt dispusi sa finanteze pierderi.

Deficitul este foarte mare dupa standardele in materie; semnalul de alarma pentru finantatorii externi se declanseaza la deficite de 4-4,5% din PIB, sau de 1/5 din exporturi, mai ales daca finantarea nu este autonoma si deficitul extern are contrapartida in deficitul fiscal. In plus, nivelul rezervelor valutare a fost scazut,ca si influxurile de investitii directe de capital.

Reintrarea Romaniei pe pietele internationale de capital a permis mobilizarea de resurse externe considerabile din surse private , ceea ce a facut posibila asigurarea fara dificultate a necesarului de finantare externa. Desi in acest fel, unul din motivele de ingrijorare care au dominat preocuparile din sectorul extern in anii anteriori ( dificultatea gasirii finantarii externe ) a fost inlaturat, amploarea deficitului de cont curent, si mai ales cauzele acestuia accentuate si de politici macroeconomice neadecvate, raman ini continuare probleme acute.

Debitul contului curent,ajuns la 2571 mil. $ in 1996 ( fata de 1774 mil. $ in 1995) reflecta in primul rand un sold negativ mai mare al balantei comerciale, datorat cresterii importurilor, si pierderilor moderate din raportul de schimb ( cu 2,3%). Importul si exportul de marfuri, marcand un deficit ( 2470 mil.$) cu 56,6 % mai mare decat cel inregistrat in 1995, contribuie( traditional de altfel) cu 96,1 % la deficitul contului curent.

Un comportament asemanator au avut in 1996 serviciile si veniturile care au marcat deficite mai mari decat in 1995. Daca deteriorarea balantei veniturilor este un proces normal,data fiind cresterea an de an a serviciului datoriei externe , evolutia negativa a serviciilor este nesatisfacatoare, mai ales din perspectiva turismului al carui potential ramane in continuare nevalorificat corespunzator.

Scaderea investitiilor directe de capital ( cu aproximativ 37% in 1996 fata de 1995) a agravat problema balantei de plati si a neutralizat efortul BNR de a aduce capital. O contributie mai mare au avut in 1996, pentru prima oara in aceasta perioada, si in mod substantial, imprumuturile sub forma investitiilor de portofoliu(61,7% din acestea au provenit de piata japoneza prin lansarea de catre BNR a obligatiunilor Nomura Securities). Celelalte componente ale contului financiar au manifestat tendinte diferite: activele nete au inregistrat o imbunatatire a pozitiei fata de 1995 pe seama imprumuturilor pe termen mediu si lung; pasivele nete totale s-au mentinut in jurul acelorasi valori; activele de rezerva ale statului administrate de BNR au crescut de 1,7 ori datorita intrarilor de capital angajate de autoritatea monetara.

In intervalul analizat, se remarca o inrautatire de la an la an a situatiei balantei de plati externe a Romaniei cu evidente implicatii asupra bunastarii populatiei, situatie datorata si adoptarii unor reforme la nivel macroeconomic neadecvate sau prost aplicate.

BIBLIOGRAFIE:

ANUARUL STATISTIC AL ROMANIEI-1997

M. BADITA, T. BARON, M. KORKA-STATISTICA PENTRU AFACERI,EDITURA EFICIENT, BUCURESTI, 1998

RAPORTUL ANUAL 1996 AL BNR

COORDONATOR I. POPA-TRANZACTII COMERCIALE INTERNATIONALE, EDITURA ECONOMICA, BUCURESTI, 1997