STUDIU DE CAZ PRIVIND IMPACTUL CRIZEI ECONOMICE ASUPRA PIETEI LEASINGULUI DIN ROMANIA.
1. EVOLUTIA PIETEI LEASINGULUI IN ROMANIA.
Studiul evolutiei pietei leasingului romanesc a fost realizat pe perioada anilor 2003-2008. Lipsa omogenitatii datelor furnizate de singurele doua surse disponibile ale celor doua mari asociatii ALB si ASLR a facut imposibila analiza pietei leasingului pe o perioada mai indelungata de timp, reprezentand un inconvenient si in incercarea modelarii econometrice a evolutiei pietei leasingului romanesc.
In ceea ce priveste piata de leasing din Romania este in prezent formata din cateva mii de agenti si descrisa in ansamblul ei prin intermediul a doua mari asociatii, si anume:ASLR (Asociatia Societatilor de Leasing din Romania, care la sfarsitul trimestrului trei al anului 2008 ramasese cu o cota de piata de doar 5 %, comparativ cu 10% in 2007 si respectiv 40% in 2006, precum si ALB (Asociatia Societatilor Financiare din Romania), care in trimestrul 3 al anului 2008 detinea 97% din piata leasingului romanesc, in timp ce restul de doar 2% revine companiilor de leasing care un au aderat la nici o asociatie.
In Graficul 1. Evolutia pietei leasingului din Romania in perioada 2003-2008 se poate vedea faptul ca aceasta piata a leasingului s-a dezvoltat foarte mult in ultimii ani. De la aproximativ 954 de milioane de euro in 2003 s-a ajuns la cca. 4,945 miliarde euro in 2007, avand un permanent trend ascendent pe toata aceasta perioada. In plus, potentialul estimat de catre ALB privind valoarea totala a activelor finantate pe piata leasingului pentru anul 2008 se ridica la aproximativ 6 mld. Euro, si se astepta ca societatile de leasing sa cunoasca un varf al activitatii in trimestrele doi si patru ale anului 2008. Mai mult, pentru anul 2009 era prognozata o crestere de circa 20% – 30%. Cu toate acestea, atat conditiile economice neprielnice de la sfarsitul anului 2008, cat si masurile controversate adoptate de guvernanti au afectat puternic activitatea societatilor de leasing, provocand un regres substanṭial si generand o scadere de 2,6% a pietei leasingului romanesc in anul 2008.
Mai jos se prezinta totodata informatii cu privire la variatia trimestriala in anul 2008 a ponderilor valorilor activelor finantate in leasing, in functie de bunurile ce fac obiectul activitatilor de leasing. Acestea se grupeaza in trei mari categorii si anume: vehicule (vehicle), echipamente (equipment) si respectiv bunuri imobiliare (real estate). Grafic se constata faptul ca ponderea vehiculelor din total, desi se mentine peste nivelul mediu de 50% si in ultimul trimestru al anului 2008, a inregistrat o reducere semnificativa, de 23%, pe fondul diminuarii solicitarilor de autoturisme noi, in favoarea celor second hand. Acest aspect intareste convingerile reprezentantilor societatilor de leasing cu privire la impactul defavorabil al introducerii taxei de poluare asupra vanzarilor auto.
Graficul 1. Evolutia pietei leasingului din Romania in perioada 2003 -2008
Graficul
1.1. Evoluṭia pieṭei leasing-ului din
Romania ȋn perioada 2003-2008
( Sursa: www.alb-leasing.ro/statisticidepiata, Statistici de piata 2003-2008 ALB )
Pe de alta parte, impunerea taxei de poluare a starnit si alte nemultumiri in randul clientilor care urmareau achizitionarea in leasing a unui autoturism, in special in urma constatarii ca in tarile vecine, precum Bulgaria aceasta taxa nu se percepe. Prin urmare, o parte dintre acestia au apelat la firme de leasing bulgaresti pentru achizitionarea autoturismelor, evitand astfel plata respectivei taxe. Acest fapt insa, alaturi de cadrul nefavorabil al crizei financiare, a venit practic in detrimentul societatilor de leasing romanesti, cauzand scaderea pietei in ultimul trimestru din 2008 cu 60% fata de trimestrul anterior
Aceasta masura, ce a determinat nu numai nemultumiri in randul clientilor ce urmareau achizitionarea de autoturisme, dar si o crestere semnificativa a numarului de solicitari pentru autoturismele second-hand, a afectat atat piata auto cat si piata leasingului, aceasta din urma inregistrand o scadere a activelor finantate in leasing cu 12% in trimestrul trei al anului 2008, comparativ cu cel de-al doilea trimestru.
Volumul activelor finantate de societatile de leasing a scazut cu 60% in ultimul trimestru al lui 2008, in comparatie cu trimestrul anterior, in contextul in care luna octombrie a anului 2008 a adus si recunoasterea oficiala a impactului negativ al crizei internationale in Romania. In plus, intarzierea cu care a fost adoptat Bugetul de stat, precum si noile propuneri fiscale, nu ofera un cadru prea favorabil pentru industria autohtona de leasing.
Volumul activelor finantate de societatile de leasing a scazut cu 60% in ultimul trimestru al lui 2008, in comparatie cu trimestrul anterior, in contextul in care luna octombrie a anului 2008 a adus si recunoasterea oficiala a impactului negativ al crizei internationale in Romania. In plus, intarzierea cu care a fost adoptat Bugetul de stat, precum si noile propuneri fiscale, nu ofera un cadru prea favorabil pentru industria autohtona de leasing.
( Sursa: www.alb-leasing.ro/statisticidepiata, Statistici de piata 2003-2008 ALB )
Pentru a analiza mai in detaliu aportul activitatilor de leasing in functie de bunurile finantate, ce fac obiectul contractelor de leasing, s-au colectat datele cu privire la valorile activelor finantate in leasing in Romania pe perioada anilor 2003 – 2008.
Tabel 1. Valoarea activelor finantate in functie de bunul contractat (mii E )
|
Anul |
|
|
|
|
|
|
|
Vehicule |
|
|
|
|
|
|
|
Echipamente |
|
|
|
|
|
|
|
Imobiliare |
|
|
|
|
|
|
|
Total piata leasing |
|
|
|
|
|
|
( Sursa: www.alb-leasing.ro/statisticidepiata, Statistici de piata 2003-2008 ALB )
Atat piata leasingului in ansamblu, cat si toate componentele acesteia descrise de cele trei tipuri principale de bunuri care fac obiectul contractului (vehicule, echipamente si imobiliare) prezinta o evolutie ascendenta pe intreaga perioada a anilor 2003 – 2007. In anul 2008 insa, doar contractele de leasing privind vehiculele mai inregistreaza o crestere fata de anul anterior, dar si aceasta la un nivel extrem de redus de doar 0,67%. Valoarea totala a contractelor de leasing in 2008 este de 4.817,654 mii euro, din care nivelul vehiculelor finantate prin leasing este de 3383,806 mii euro, al echipamentelor de 1082,011 mii euro, iar nivelul bunurilor imobiliare finantate prin leasing este de 351,837 mii euro. Valoarea contractelor de finantare a echipamentelor industriale prin leasing a inregistrat o scadere de 3,9% fata de anul precedent in timp ce sectorul imobiliar a inregistrat un regres considerabil de 24% in acelasi interval de timp. Aceasta reducere poate fi explicata de impactul crizei financiare internationale asupra domeniului imobiliar, cauzand o inghetare a tranzactiilor imobiliare si respectiv a activitatilor de constructii.
Graficul Piata leasingului din Romania in functie de principalele bunuri
( Sursa:www. alb-leasing.rostatisticidepiata,
Statistici de piata2003-2008 ALB )
Analizand piata totala de leasing pe bunuri finantate in sistem leasing, observam ca, vehiculele inca domina ca procent, dar sunt in evidenta descrestere pe toata perioada studiata (88% in 2003; 86% in 2004; 82% in 2005; 75% in 2006 si 68% in 2007) Exceptia se regaseste in anul 2008, cand 70% sunt reprezentate de sectorul transporturilor (in crestere cu 2% fata de 2007), 23% s-au indreptat catre echipamentele cu scop industrial, iar 7% din piata de leasing reprezinta activele finantate in sectorul imobiliar. Aflate pe locul secund al finantarilor in sistem leasing, dupa vehicule, echipamentele inregistreaza o crestere sustinuta, prezentata grafic mai sus. Aceasta tendinta este explicata de ritmul sustinut al cresterii economiei romanesti in ansamblu, in ultimii ani, cat si de necesitatea modernizarii, a retehnologizarii industriei romanesti, ca urmare a cerintelor Directivelor Uniunii Europene. Sectorul finantarilor imobiliare mentine trendul pietei leasingului, inregistrand insa valori mai modeste, fapt care sugereaza ca nu este inca valorificat la maxim.
Analizand mai in detaliu structura contractelor de leasing privind finantarea de vehicule pentru anul 2008, se constata faptul ca finantarea autoturismelor prin leasing ramane in continuare principala solicitare a clientilor (intr-o masura de 55%), urmata fiind de cererea pentru vehicule comerciale grele intr-o masura mult mai mica, de doar 27%, precum si pentru vehiculele comerciale usoare (15%), restul de 3% fiind reprezentat de alte tipuri de vehicule.
Graficul 4.Piata leasingului din Romania dupa tipul bunului contractului pe perioada anilor 2003 – 2008
( Sursa:www.alb-leasing.ro/statisticidepiata, Statistici de piata 2003-2008 ALB )
Din punct de vedere al duratei derularii contractelor de leasing in Romania in anul 2008, ponderea cea mai mare de 33% o detin contractele cu durata de desfasurate de 4-5 ani, urmate de contractele cu durata de 3-4 ani (28%) si respectiv de contractele cu durata de 2-3 ani in proportie de 18%. Mai putin solicitate au fost insa contractele pe perioada mai mare de 5 ani (doar 13%), precum si de cele de 1-2 ani (5%) sau de 1 an, ce detin de altfel, cea mai mica pondere de doar 3%. Statisticile au fost redate in urmӑtorul grafic.
Graficul 5. Piata leasingului din Romania dupa durata contractului in 2008
( Sursa : www.alb-leasing.ro/statisticidepiata, Statistici de piata 2008 ALB )
In ceea ce priveste structura contractelor de finantare a echipamentelor industriale pentru anul 2008 in leasing, aceasta este redata in Graficul 6. Piata leasingului din Romania in 2008. Cele mai numeroase solicitari de echipamente in leasing s-au inregistrat in constructii, avand o pondere de 50%. Cu toate acestea, in 2009 se asteapta o reducere a volumului lor, ca urmare a cadrului economic nefavorabil si al diminuarii considerabile a cererii imobiliare.
Graficul 6. Piata leasingului din Romania in 2008 – Finantarea echipamentelor
( Sursa: www.alb-leasing.ro/statisticidepiata, Statistici de piata 2008 ALB )
Desi ponderea solicitarilor de finantare a imobiliarelor a fost de doar 7% in 2008 si este de asteptat sa scada in urmatorul an, analizand structura contractelor de finantare a imobiliarelor pentru anul 2008 in leasing, se constata faptul ca acestea sunt preponderent utilizate in industrie (25%), pentru cladiri de birou (25%) si respectiv pentru achizitionari de terenuri (19%).
Se constata faptul ca societatile de leasing subsidiare bancilor detin pe intreaga perioada analizata cea mai mare pondere, inregistrand totodata un permanent trend crescator, pana in anul 2007, in contrast cu societatile captive, a caror pondere din totalul activelor finantate continua sa scada. In 2008 insa, se inregistreaza o scadere de 1%, in defavoarea societatilor de leasing captive, a caror aport la valoarea totala a activelor creste cu 2%, in timp ce ponderea societatilor indepenedente scade in aceeasi masura, ajungand la 18%. Astfel, la sfarsitul anului 2008, piata este dominata de societatile apartinand marilor grupuri financiar-bancare (63%), urmate de cele captive unor producatori (19%) si societatile independente (18%). Aceasta concentrare a volumului in majoritatea dominata de societatile apartinand marilor grupuri bancare se inscrie in dinamica clasica a pietelor de leasing in dezvoltare.
Evolutia acestor categorii de societati de leasing pe perioada anilor 2003 – 2008, privind aportul lor exprimat atat valoric cat si ponderat la valoarea totala a activelor finantate prin leasing este descrisa mai jos.
Graficul 7. Evolutia categoriilor de societati de leasing in Romania in perioada 2003-2008
( Sursa: www.alb-leasing.ro/statisticidepiata, Statistici de piata 2003-2008 ALB)
Graficul 8.Ponderea
societatlor de leasing in piata totala de leasing
( Sursa : www.alb-leasing.ro/statisticidepiata, Statistici de piata 2003-2008 ALB)
Pe fondul crizei financiare si a permanentelelor modificari ale Codului Fiscal precum si a inconsistentei catorva dintre masurile propuse ,atractivitatea operatiunilor de leasing ca sursa de finantare se restrange. In afara de lipsa unui cadru legal bine structurat, mai pot fi desprinse si alte probleme cu care se confrunta societatile de leasing, printre care: lipsa de informare a potentialilor clienti despre leasing, mediul politic instabil, stadiul actual al economiei nationale si eficienta redusa a agentilor economici, riscul de tara ridicat, nivelul ridicat al inflatiei, nivelul redus al investitiilor straine, precum si puterea redusa de cumparare.
In conditiile unui cadru economic instabil, ca urmare a multiplelor modificari de natura fiscala sau legislativa, este dificila estimarea posibilei evolutii a pietei leasingului, data fiind si dinamica imprevizibila a situatiei financiare internationale, precum si a altor factori interni cu impact major asupra pietei leasingului.
2 EVOLUTIA PIETEI LEASINGULUI DE AUTOVEHICULELOR.
Consider ca cel mai important segment de pe piata leasingului il repezinta achizitia autovehiculelor in sistem leasing. Voi incerca in cele ce urmeaza sa prezint evolutia pietei leasingului autovehiculelor pe perioada 1999 – 2007.
Graficul 9. Dinamica vanzarilor de autovehicule pe perioada 1999 – 2007 ( nr. de unitati )
( Sursa: statistici ASRL si ALB )
Din grafic se observa ca in perioada 1999-2000 achizitionarea de autovhicule din categoria marcilor autohtone prezinta o scadere la jumatate a numarului de unitati cumparate de la 100.000 la 50.000. Incepand cu anul 2001 acestea cunosc o usoara crestere ajungand la mijlocul anului 2005 la un numar de unitati achizitionate de aproximativ 150.000. Piata prezinta o usoara stagnare in 2005 -2006 in ceea ce priveste achizitionarea de marci autohtone de autovehicule. Incepand cu anul 2006 aceasta incepe sa prezinte o scadere semnificativa pana la jumatatea anului 2007 de unde inregistreaza o crestere rapida.
In ceea ce priveste achizitionarea de autovehicule din categoria marcilor de import aceasta prezinta o crestere continua incepand cu anul 1999 ajungand in anul 2006 la peste 150.000 de unitati achizitionate. Pe intreaga perioada a anului 2006 aceasta piata inregistreaza o usoara stagnare astfel ca la jumatatea anului anul 2007 prezinta o crestere brusca.
Privind in ansamblu dinamica vanzarilor de autovehicule observam ca in perioada aniilor 1999-2000 aceasta prezinta o scaderea a numarului de unitati achizitionate de la 100.000 la 50.000 pana la mijlocul anului 2000 de unde prezinta un trend ascendent ajungand in anul 2007 la peste 350.000 de unitati achizitionate
Graficul 10. Dinamica vanzarilor de
autovehicule comerciale <3,5 t ( nr. de unitati )
( Sursa: statistici ASRL si ALB )
Incepand cu anul 2000 piata vanzarilor de autovehicule comerciale < 3,5 t cunoaste o crestere continua de la 15.000 de unitati la 35.000 de unitati in anul 2005. Incepand cu acest an se observa din graficul de mai sus o scadere brusca pana la jumatatea anului 2007 de la 35.000 de unitati achizitionate la aproximativ 20.000 de unitati astfel ca din acel moment piata sa prezinte din nou o crestere a nivelului vanzarilor.
Analizand graficul de mai jos se observa ca vanzarile de vehicule comerciale > 3,5 t prezinta o screstere lenta incepand cu jumatatea anului 2000 de la 4000 de unitati ajungand in anul 2006 doar la 10.000 de unitati. Aproximativ un an evolutia vanzarilor cunoaste o stagnare pana la jumatatea anului 2007. Dupa cum se observa mijlocul anului 2007 prezinta pentru evolutia vanzarilor de autovehicule comerciale > 3,5 t o crestere semnificativa de aproximativ 14.000 de unitati.
Graficul 11. Dinamica vanzarilor de vehicule comerciale > 3,5 t ( nr. Unitati )
( Sursa: statistici ASRL si ALB )
Graficul 12. Dinamica vanzarilor de autoturisme ( nr. de unitati )
( Sursa: statistici ASRL si ALB )
Piata vanzarilor de autoturisme prezinta un segment important. Din grafic se poate vedea ca incepand cu anul 2000 aceasta prezinta o continua crestere a nivelului vanzarilor de la 50.000 de unitati in anul 2000 la 250.000 de unitati in anul 2006. Incepand cu jumatatea anului 2006 nivelul vanzarilor scade de la 250.000 de unitati la 200.000 in perioada anului 2007. De la jumatatea anului 2007 nivelul vanzarilor inregistreaza o crestere semnificativa ajungand la un numar de 300.000 de unitati cumparate.
Graficul 1 Evolutia finantarii prin leasing a autovehiculelor ( % )
( Sursa: statistici ASRL si ALB )
Evolutia finantari prin leasing a autovehiculele cunoaste o usoara scadere incepand cu anul 2003 de la peste 30% la 29 % pana la jumatatea anului 2004. Incepand cu anul 2004 nivelul finantarii prin leasing a autovehiculelor ajunge la un procent de aproximativ 40% la jumatatea anului 2006. Analizand in detaliu graficul de mai sus se poate observa ca incepand cu mijlocul anului 2006 aceasta prezinta o scadere destul de semnificativa de peste 10% pana la jumatatea anului 2007. De-a lungul anului 2007 aceasta prezinta o stagnare.
Pentru a putea prezenta mai bine evolutia finantarii prin leasing a autovehiculelor in graficul urmator voi prezenta numarul de unitati finantate in sistem leasing.
Graficul 14. Evolutia finantarii prin leasing ( unitati )
( Sursa: statistici ASRL si ALB )
Dupa cum se prezinta in graficul de mai sus incepand cu anul 2003 finantarea prin leasing prezinta o continua crestere. De la aproximativ 40.000 de unitati finantate prin leasing in perioada anului 2003 se ajunge la un numar de unitati de peste 100.000 la jumatatea anului 2006. Se poate observa ca incepand cu cea de-a doua jumatate a anului 2006 se prezinta o scadere importanta de la 100.000 de unitati la aproximativ 70.000 de unitati in anul 2007. Anul 2007 prezinta de asemenea o crestere brusca a nivelului de finantare in sistem leasing.
Datorita lispsei de date pe perioada anului 2008 asupra evolutie finantarilor prin leasing a autovehiculelor acesta nu a fost prezentat in graficele de mai sus. Dar avand in vedere faptul ca mai sus a fost prezentata evolutia pietei leasingului pe perioada 2003-2008 se putem deduce ca anul 2008 a prezentat o perioada importanta in cadrul finantarii prin leasing, inregistrandu-se un trend ascendent pana la jumatatea anului. Scaderea finantarii prin leasing s-a datorat impactului crizei economice la nivel mondial.
Acum doi ani, leasingul atinsese valoarea de aproape 5 mld. euro. Dupa primele trei luni din 2009 volumul vanzarilor a scazut cu circa 50%. Exista insa oportunitati de relansare.
Criza si dificultatile financiare sunt elementele definitorii ale perioadei prin care trecem, indiferent ca este vorba despre companii, institutii de stat sau persoane fizice. Exista domenii lovite frontal de criza, cum sunt imobiliarele, bancile sau industria auto, si altele, ceva mai putin afectate, care reusesc sa treaca mai bine peste aceasta perioada. Leasingul insa face parte din domeniile lovite din plin, de vreme ce, potrivit datelor existente la nivelul pietei, volumul vanzarilor in leasing a scazut in medie cu circa 50% dupa primele trei luni ale acestui an.
El poate reprezenta o optiune nu doar pentru companiile din diverse domenii care detin active imobiliare, ci si pentru dezvoltatorii care detin proprietati bine pozitionate, cu valoare certa de piata pe termen lung. Chiar daca volumele tranzactionate vor fi mai mici, optica de abordare a proiectelor de catre societatile de leasing va fi orientata catre prudentialitate, calitatea serviciilor, selectivitate si gestionarea corespunzatoare a contului de profit si pierdere.
In urma analizei evolutiei pietei si a factorilor de impact, se pot totusi identifica cateva propuneri de dezvoltare, pe care societatile de leasing le-ar putea valorifica. In conditiile actuale e mai probabila starea de stagnare sau chiar de usoara contractie din punct de vedere al volumelor finantate in leasing. In acesta ipoteza, se asteapta ca in 2009 sa aiba loc o scadere a segmentului auto in favoarea echipamentelor, iar lansarea in forta a leasingului operational ar putea fi cea mai oportuna decizie. In prezent, leasingul operational este vazut din ce in ce mai mult ca o solutie, deoarece asigura reducerea costurilor, precum si previzionarea acestora pe toata durata contractului, eliminand totodata situatia in care companiile trebuie sa-si vanda vehiculele pe cont propriu. Asadar, piata de leasing operational ar putea creste in 2009, in conditiile in care tot mai multe firme vor alege acest produs pentru o mai buna gestionare a costurilor, pe fondul crizei financiare. Un avantaj in plus il constituie faptul ca ratele de leasing operational sunt deductibile fiscal integral si in acest fel, companiile ar putea elimina o parte din problemele legate de administrarea activelor.
Un alt segment ce ar putea fi mai bine valorificat in aceasta perioada ar putea fi leasingul de echipamente industriale, deoarece segmentul echipamentelor s-a dovedit a fi din ce in ce mai mult un motor al dezvoltarii industriei in asamblu. Mai mult, cresterea Produsului Intern Brut din ultimii ani are la baza atat retehnologizarea si reechiparea industriei cat si reasezarea domeniului serviciilor pe baze competitive. Faptul ca exista companii de leasing romanesti care sustin segmentul de piata al echipamentelor de orice tip este o recunoastere in plus a interesului pe care industria leasigului il manifesta in acest caz. Privind in ansamblu, piata echipamentelor este inca la momentul regasirii parghiilor de competenta si de actiune.
Inainte de o posibila reorientare a activitatii de leasing in acest domeniu insa, trebuie analizata performanta ramurilor industriale, prin indicatori macro- si microeconomici, precum indicele productivitatii, al castigului salarial, al costului orar sau mediu de lucru, al investitiilor in sectorul industrial si al profitabilitatii unei investitii in anumite ramuri ale industriei, pentru a putea identifica segmentele care se preteaza mai mult unor activitati de finantare de echipamente prin leasing. Practic perspectivele leasingului de echipamente sunt date de eficienta industriei si de perspectivele pe care aceasta le ofera
Un alt domeniu cu potential neexploatat pentru leasing ar fi cel al masinilor second-hand, in conditiile in care volumele de vanzari pe acest segment ar putea creste in urmatoarea perioada. Societatile de leasing ar putea asadar urmari o restructurare a portofoliului de activitati, acordand si acestui segment de masini second hand o importanta considerabila.
O
alternativa viabila in 2009 pentru leasingul imobiliar, pastrandu se proportiile
si anticipand in continuare o contractie a pietei, este reprezentata de
lease-back. “
Si in domeniul agroalimentar exista un potential inca neexploatat. Dezvoltarea reala a acestui sector depinde insa nu doar de deschiderea finantatorilor ci, mai ales, de strategii nationale consecvente care sa incurajeze pe termen lung investitiile in agricultura si industria alimentara.
Un avantaj care poate fi fructificat pentru companiile de leasing este, la ora actuala, posesia de bunuri reposedate. Acestea reprezinta o oportunitate de afaceri pentru firme mici, care vor sa cumpere bunuri rulate.
De asemenea, este posibil ca unele companii de leasing financiar sa isi dezvolte business-uri de leasing operational, pentru valorificarea parcului de masini reposedate
Concluzionand, se observa ca, societatile de leasing ar putea identifica totusi anumite sectoare de activitate, in care, reorientandu-se, sa poata beneficia in aceasta perioada de situatia economica
|
