Salariul

  Salariul reprezinta recompense primita de posesorul factorului de productie munca pentru inchirierea acesteia pentru realizarea activitatii economice.

Salariul reprezinta cea mai importanta forma de venit deoarece toti oamenii sunt posesori ai factorului de producite munca.

Teorii privind salariul:

1. Teoria Subzistentei, teoria clasica sustinuta de economistii francezi, conform careia salariul trebuia sa aiba limita maxima doar pentru a 21221n1317v sigurarea unui trai decent.
2. Teoria Productivitatii marginale a salariilor, teoria neoclasica.
3. Teoria negocierii salariului, teoria contemporana, conform careia salariile se stabilesc pe baza negocierii dintre sindicate si patronate.

Formele salariului:

v     salariul nominal, reprezinta suma de bani primita de angajat de la angajator pentru munca depusa la obtinerea bunurilor economice.

v     salariul real, reprezinta cantitatea de bunuri si servicii ce poate fi achizitionata cu ajutorul salariului nominal.

Sisteme de salarizare:

salarizarea in regie, prin luarea in considerare a normei de timp

salarizare in acord, prin luarea in considerare a normei de productie realizata

salarizare mixta

Profitul reprezinta forma de venit ce recompenseaza riscul asumat in realizarea unei activitati economice.

Caracteristicile profitului:

profitul este un rest, reprezinta diferenta dintre cifra de afaceri si costul total;

poate fi negativ;

profitul este fluctuant;

Functiile profitului:

motiveaza realizarea activitatii economice

reprezinta sursa pentru realizarea investitiilor de dezvoltare

releva eficienta pentru realizarea activitatii economice

functie sociala

Rentabilitatea firmei:

Exprima eficienta activitatii economice pentru determinarea rentabilitatii se utilizeaza urmatorii indicatori:

a)      suma profitului suma obtinuta sub forma de profit de un agent economic, astfel definit este profitul brut. Daca din profitul brut se scad impozitele si taxele se obtine profitul net.

b)      rata profitului reprezinta exprimarea procentuala a profitului in functie de indicatorii ce sunt utilizati pentru determinarea ratei profitului exista urmatoarele forme:

rata economica a profitului se determina ca raport procentual intre masa profitului si activele totale ale firmei:

rata comerciala a profitului se determina ca raport procentual intre masa profitului si cifra de afaceri:

rata financiara, se determina ca raport procentual intre masa profitului si activele proprii:

rata rentabilitatii, se determina ca raport procentual intre masa profitului si costul de productie:

Pragul minim de rentabilitate: al unei firme este exprimat prin nivelul productiei de la care incepe sa se obtina profit. Productia obtinuta la pragul minim de rentabilitate asigura egalitatea dintre cifra de afaceri si costul total.

Cap. VI: Piete, concurenta, preturi

Pretul reprezinta suma de bani pe care un consumator poate si este dispus sa o plateasca unui vanzator pentru achizitionarea unui bun economic. Astfel definit este pretul absolut.

Pretul relativ: reprezinta pretul unui bun exprimat in functie de pretul altui bun considerat pret etalon.

Functiile pretului:

functia de calcul, evaluare si masurare a activitatii economice: P= CTM + P_{r m}

functia de informare a starii de tensiune dintre resurse si nevoi

pretul are o puternica incarcatura informationala

instrument de recuperare a cheltuielilor

redistribuirea venitului

Concurenta reprezinta un comportament specific interesat al agentilor economici, o comfruntare intre acestia pentru detinerea suprematiei pe piata a unui bun.

Concurenta reprezinta manifestarea liberei initiative avandu-si premisa existentei in formarea libera a pretului si in confruntarea libera dintre cerere si oferta.

Functiile concurentei:

stimuleaza progresul economic si progresul tehnic

diferentiaza agentii economici

diversifica si diferentiaza oferta

permite cumparatorilor sa gaseasca producatorul cu marfa cea mai buna si mai ieftina.

Piata reprezinta locul de intalnire a consumatorilor, in calitate de purtatori ai cererii, cu producatorii, in calitate de purtatori ai ofertei.

Piata reprezinta cel mai bun mecanism de reglare economica descoperit pana in prezent.

Dupa modul in care functioneaza si sunt studiate pot exista:

piata cu concurenta perfecta

piata cu concurenta imperfecta

Piata cu concurenta perfecta reprezinta un modul teoretic ce este studiat pentru a putea fi analiza echilibrul pietei.

Pentru ca o piata sa aiba concurenta perfecta trebuie sa indeplineasca simultan conditiile:

atomicitatea pietei numerosi consumatori si numerosi producatori de putere economica redusa. Oferta unui singur producator nu poate influenta oferta pietei iar cererea unui singur consumator nu poate influenta cererea pietei. Agentii economici de pe aceasta piata sunt primitori de pret.

omogenitatea produselor, bunurilor sunt identice pe aceasta piata.

perfecta mobilitatea factorilor de productie, factorii de productie putand fi utilizati oricand, in orice cantita si in orice

transparenta pietei, agentii economici fiind perfecti informati cu privire la toate aspectele pietei.

intrarea/iesirea libera pe/de pe piata, intrarea respectiv iesirea de pe piata facandu-se pe baza criteriilor de eficienta.

Echilibrul pietei:

Se realizeaza atunci cand cererea este egala cu oferta. Pentru analizarea echilibrului pietei se utilizeaza legile cererii si ofertei:

cand cererea se modifica iar oferta este constanta pretul de echilibru si cantitatea de echilibru se modifica in acelasi sens cu cererea.

			C,O-, PE, QE
				C-, O,PE, QE

cand cererea este constanta iar oferta se modifica, pretul de echilibru se modifica in sens opus ofertei iar cantitatea de echilibru se modifica in acelasi sens cu oferta:

cand cererea si oferta se modifica in sens opus pretul de echilibru se modifica in acelasi sens cu cererea iar cantitatea de echilibru este nedeterminata.

cand cererea si oferta se modifica in acelasi sens pretul de echilibru este nedeterminat, iar cantitatea de echilibru se modifica in acealsi sens cu oferta.