Sistemul impozitelor indirecte în perioada de tranzitie

2.1. Aportul impozitelor indirecte la formarea veniturilor de stat.

Înainte de 1989, ponderea principala în cadrul veniturilor impozabile era determinata de impozitele indirecte care au cunoscut o evolutie discontinua.

Principalul impozit indirect era impozitul pe circulatia marfurilor (I.C.M.) care reprezenta în 1950: 8,5 miliarde lei adica 42,6% din veniturile totale.

Cuantumul impozitului pe circulatia marfurilor a crescut în 1960 la 18 miliarde lei, însa ponderea a scazut la 31% din veniturile statului.

Începând cu anul 1970 atât cuantumul cât si ponderea au crescut continuu de la 46,7 miliarde lei în 1970 la 108,8 miliarde lei în 1980, ajungând la 150,6 miliarde lei în 1989.

Graficul evolutiei I.C.M. în valoare absoluta în perioada 1950-1989

Graficul evolutiei I.C.M. în perioada 1950-1989 în valoare procentuala

Dupa 1989 ponderea impozitelor indirecte a ramas aproximativ aceeasi ca si structura lor. S-au efectuat unele perfectionari în special asupra impozitului pe circulatia marfurilor pentru reducerea numarului de cote. Acest lucru s-a datorat faptului ca acest impozit indirect nu mai corespundea noilor principii de impunere, de echitate sociala.

În 1990 ponderea impozitelor indirecte a totalizat 43,4% din totalul veniturilor statului.

Sistemul impozitelor indirecte în anul 1991 arata astfel:

- I.C.M. si accize

- taxe vamale

- alte taxe

Structura s-a mentinut pâna în 1993 când la 1 iulie a fost introdusa taxa pe valoare adaugata.

Cuantumul impozitelor în suma absoluta a crescut de la 200, 4 miliarde lei  în 1991 pâna la 9283,21 miliarde în 1996 si 22278,6 miliarde lei în 1997. Se observa o crestere spectaculoasa a ponderii accizelor si alte impozite indirecte o au în totalul impozitelor indirecte acestea crescând de la 0,28-0,30% în perioada 1991-1992 pâna la 16-20% în anii '95, '96. Totodata din bugetele pe ultimii ani se constata o devalorizare a impozitelor directe de catre cele indirecte în bugetul din 1996 impozitele indirecte reprezentând 51,64% din totalul veniturilor fiscale, iar în bugetul din 1997 de 57,5% din totalul veniturilor fiscale.

Se urmareste reducerea gradului de fiscalitate (raportul dintre veniturile fiscale si P.I.B.) pentru ca agentii economici sa aiba cât mai multe resurse necesare pentru a realiza dezvoltarea, retehnologizarea, progresul economic, modernizarea.

Bugetul pe 1997 a fost considerat de Guvern ca un buget de austeritate, cu restrângerea cheltuielilor de buget, necesar pentru stoparea inflatiei, cresterea puterii monedei nationale si o riguroasa folosire a fondurilor publice.

În raport cu veniturile curente prevazute în buget de 39569,9 miliarde lei, veniturile fiscale sunt de 38745,1 miliarde lei, ceea ce reprezinta 97,91%, care s-au încasat de la agentii economici.

Impozitele, taxele si celelalte venituri fiscale structurate ca pondere din venitul fiscal se prezinta astfel:

În anul 1996 ponderea în totalul impozitelor indirecte a T.V.A. era de 58,99%, a accizelor de 21,32%, a taxelor vamale de 17,56%. În 1997 fata de 1996 se observa o crestere a ponderii accizelor si taxelor vamale în totalul impozitelor indirecte care alimenteaza bugetul pe 1997.

Cresterea veniturilor bugetare de la un an la altul impune din partea tuturor factorilor responsabili, agenti economici, organe fiscale, organe de control si alte organe abilitate sa lupte permanent pentru ca statul sa-si încaseze veniturile bugetare prevazute, concomitent cu înlaturarea evaziunii fiscale care înca se întâmpla în rândul agentilor economici.

Ponderea detinuta de impozitele indirecte în totalul veniturilor cu caracter fiscal se prezinta astfel:

Sursa: Anuarul statistic 1996, Bugetul 1997

Din analiza tabelului se observa pe care o au impozitele indirecte, aceea de a devansa ponderea impozitelor directe în totalul veniturilor fiscale.

Proportia impozitelor indirecte în totalul veniturilor cu caracter fiscal:

Pentru o analiza cât mai eficienta a politicii fiscale pe care statul o desfasoara în aceasta perioada, trebuie sa studiem si principalele categorii de impozite indirecte.

Studiem ponderea T.V.A. în principalele categorii fiscale.

Ponderea T.V.A. în total venituri fiscale în perioada 1992-1998

Ponderea T.V.A. în total impozite indirecte

Din analiza tabelului de mai sus se observa ca T.V.A.-ul reprezinta impozitul cu cea mai mare pondere din totalul impozitelor indirecte, aducând astfel cel mai important venit la bugetul statului.

Se constata ca în anul 1995 fata de 1994,  T.V.A. a înregistrat o scadere a ponderii sale datorita faptului ca de la 1 ianuarie 1995 s-a introdus cota redusa T.V.A. (9%), iar unele produse au fost scutite de plata T.V.A.

Ponderea detinuta de accize în total venituri fiscale si total impozite indirecte:

Ponderea detinuta de taxele vamale în total venituri fiscale si total indirecte:

Sursa: Bugetele pe 1992-1997. Anuarul statistic

Ponderea accizelor si taxelor vamale în total impozite indirecte

Se observa ca, în lipsa T.V.A., accizele au avut o pondere covârsitoare în cadrul impozitelor indirecte, însa, dupa introducerea T.V.A., ponderea acestora a scazut foarte mult. Ele se mentin totusi înaintea taxelor vamale, au un randament fiscal mai ridicat.

Ponderea principalelor impozite indirecte în total venituri fiscale

Din analiza graficului anterior se observa ca randamentul fiscal cel mai ridicat îl au T.V.A. urmata de urmata de accize si de taxe vamale.

Politica fiscala pe care statul trebuie sa o adopte în continuare este una flexibila, în functie de conjunctura economica, în care trebuie îmbinate masurile protectioniste (pentru a proteja producatorii interni) cu cele liberale.

2.2. Evolutia grafica a importurilor indirecte

I. În valori nominale

a) Evolutia totalului impozitelor indirecte în perioada 1992-1997

An
Impozite indirecte

b) Evolutia grafica a T.V.A. în perioada 1992-1997

c) Evolutia grafica a taxelor vamale în perioada 1992-1997

An
Taxe vamale

d) Evolutia grafica a accizelor în perioada 1992-1997

An
Accize

Din reprezentarile anterioare se observa o crestere importanta a principalelor impozite indirecte în anul 1997 si o scadere brusca a accizelor dupa 1993 ca urmare a faptului ca pâna atunci în componenta lor intra si I.C.M.

Conditia ascendenta a impozitelor indirecte în etapa actuala de dezvoltare a României este o consecinta a influentei pe care inflatia o are asupra economiei si implicit asupra nivelului acestor impozite.

2.3. Presiunea fiscala

Se stie ca impozitele alimenteaza în cea mai mare parte resursele publice. Ponderea impozitelor în totalul veniturilor publice depaseste proportii de peste 80% si chiar 90%. Aceasta deoarece veniturile nefiscale sunt în mod obiectiv reduse, datorita în primul rând ponderii reduse a sectorului public în economie si a gradului redus de autofinantare a activitatii institutiilor publice.

Preocuparile teoreticienilor dar si ale practicienilor sunt focalizate astazi tot mai mult spre chestiunea dimensionarii relative a fiscalitatii în raport cu baza la care se calculeaza si respectiv cu sursa din care se suporta impozitele, sursa diminuata si exprimata în ultima instanta în puterea de cumparare a contribuabililor. Ei sunt mai mult interesati de veniturile nete si de cât de afectate sunt acestea de impozitele indirecte.

Presiunea fiscala este gradul de fiscalitate, adica gradul în care contribuabilii în ansamblul lor, societatea, economia suporta impozitele si taxele, ca prelevari obligatorii instituite si percepute prin constrângere legala de catre stat. Ea reprezinta proportiile din venituri la care contribuabilii renunta în favoarea statului sub forma impozitului.

Presiunea fiscala poate fi calculata atât ca un raport între veniturile fiscale si PIB, cât si pentru fiecare impozit în parte în raport cu indicatorul agregat.

Pf=. 100; Pf_j=.100.

De fapt, întreprinderile moderne fac asemenea calcule pentru a-si determina costurile fiscale, proportiile si evolutia acestora.

2.3.1. Presiunea fiscala ca expresie a randamentului sistemului fiscal

Abordarea presiunii fiscale ca raport matematic între impozite si agregati economici, vizeaza de fapt expresia randamentului fiscal. Unul dintre autorii de prestigiu în materie de fiscalitate, autorul si initiatorul T.V.A. în Comunitatea Europeana, Maurice Loure spunea ca "presiunea fiscala nu este o notiune care poate fi definita printr-un raport matematic. Ea nu exprima astfel sanctiunea, chiar suferinta, aplicata contribuabililor. Ea poate fi caracterizata prin ansamblul impozitelor sistemului fiscal".

În masura în care presiunea fiscala creste trebuie ca impozitul sa nu creeze distorsiuni grave si ca el sa fie just. Nu este posibil pentru explicarea nivelului sarcinii fiscale fara a se tine cont de specificitatea structurilor fiscale.

Într-o economie dezvoltata, presiunea fiscala poate creste fara a fi afectata baza fiscala, ceea ce face ca nivelul absolut al prelevarilor sa creasca. Peste un anumit prag al presiunii fiscale caruia îi corespunde suma maxima posibil de încasat din prelevari obligatorii, pe masura ce nivelul cotelor de impunere cresc, volumul încasarilor din impozite se diminueaza.

Cresterea fiscalitatii peste anumite limite nu stimuleaza munca, investitiile si economiile, prelungeste criza. De asemenea , cresterea presiunii fiscale e o sursa de conflict si nu genereaza motivatie normala pentru munca. Majoritatea impozitelor încurajeaza " munca la negru" si frauda fiscala.

Reducerea presiunii fiscale poate fi obtinuta pe baza unor reforme fiscale care trebuie sa vizeze sporirea bazei de impozitare concomitent cu reducerea cotelor de impunere fara a priva bugetul de stat de veniturile de care acesta are nevoie.

2.3.2.Evolutia presiunii fiscale

a)    Evolutia presiunii fiscale în perioada 1992-1997 calculata ca raport între veniturile fiscale si PIB:

Milioane lei

b)    Evolutia presiunii fiscale în perioada 1992-1997 calculata ca raport între totalul impozitelor indirecte si PIB

Sursa: Anuarul statistic 1996, Buletine statistice '96,'97

Se observa o oscilatie a presiunii fiscale exercitata de impozitele indirecte, ceea ce presupune înfaptuirea unei reforme fiscale care se observa începând cu 1995.