Sursele de formare a fondului de rulment si echilibrul acestuia în functie cu necesarul
Valuarea fondului de rulment este o rezultanta a actiunii unui nr.de parametri si a deciziilor de politica financiara si economica promovata de conducerea firmei.
În buna masura , fondul de rulment depinde de creditul acordat clientilor,de cel acordat de furnizor si de volumul stocurilor.
Daca acesti parame 131g67b trii se modifica ,valuarea fondului de rulment poate suferii fluctuatii.
În atentia firmei ,trebuie sa stea în special ,dezechilibrul dintre fondul de rulment mai mic si necesarul de fond de rulment mai mare .
TN = FR- NFR
TN = trezoreria statului (banii care circula pe un an de zile)
FR = fondul de rulment
NFR = necesarul de fond de rulment
Restabilirea echilibrului între acestea,se realizeaza :
fie prin majorarea fondului de rulment pâna la nivelul necesarului,
fie prin diminuarea celui din urma,pâna la nivelul fondului de rulment.
Pt.marirea fondului de rulment,se poate actiona asupra capitalurilor permanente si activelor fixe,deoarece fondul de rulment mai poate fi obtinut si prin diferenta dintre capitalurile permanente si activele fixe.
Activele fixe = capitalurile proprii + împrumuturi pe termen
mediu si lung.
Kp = Kpr + Î
FR = Kp - Af (active fixe)
Pt. diminuarea fondului de rulment se pot lua masuri de micsorare a necesarului financiar al exploatarii prin modificarea gradului de lichiditate a activelor circulante si a gradului de excibilitate al datoriilor pe termen scurt.
Ca urmare a fondului de rulment mai poate fii obtinut si din diferentele dintre activele circulante si datoriilor pe termen scurt.
FR = AC - Dps
Fondul de rulment poate suporta micsorari din cauze precum:
pierderi care duc la micsorarea capitalului propiu
rambursarea de împrumuturi pe termen mediu si lung,daca restituirea nu se face din beneficii
cresterea valorilor imobilizante ,adica a activelor fixe ca efect al investitiilor a caror finantare nu este asigurata prin capitaluri noi.
Fondul de rulment poate devenii insuficient si în urma unor majorari a duratei,creditelor acordate clientilor precum si a cresterii stocurilor ca efect al încetinirii vânzarilor.
Reechilibrarea în aceste situatii se poate realiza prin 2 procedee:
prin sporirea capitalurilor permanente
diminuarea activelor fixe.
În ceea ce priveste sporirea capitalurilor permanente ,aceasta se poate obtine prin:
aporturi noi ale asociatilor
recurgerea la împrumuturi pe termen mediu si lung
punerea în rezerva de beneficii (autofinantarea)
consolidarea împrumuturilor pe termen scurt.
În ceea ce priveste ,diminuarea activelor fixe ,ca procedee de reechilibrare a fondului de rulment cu cel necesar,se poate actiona astfel:
majorarea fondului de amortizare în conditii posibile din punct de vedere fiscal cu mentiunea ca aceasta masura permite,cresterea autofinantarii.
retinerea unei parti din fondul de amortizare care nu se reinvesteste în imobilizari.
cedarea unor elemente de active fixe,cu precadere din cele ce se gasesc în afara exploatarii.
În stabilirea unui echilibru între fondul de rulment si necesarul acestuia,însemnatate are fundamentarea planului de finantare pe termen lung care trebuie sa previzioneze modificarea fondului în corelatie cu expansiunea sau cu restrângerea volumului de activitate.
Cresterea cifrei de afaceri are ca efect ,sporirea creantelor si stocurilor si implicit a fondului de rulment.
Scaderea acesteia (a cifrei de afaceri) si necorelarea ei cu productia ,atrage de asemenea o crestere a stocurilor si prin urmare si fondului de rulment va trebui marit.
Pe baza fondului de rulment a capitalurilor circulante,a stocurilor se pot obtine mai multe rate între care enumeram:
rata de finantare a capitalurilor circulante ,care este data de raportul dintre fondul de rulment si capitalurilor circulante.
rata lichiditatii generale care se calculeaza ca raport între capitalurile circulante si datoriile pe termen scurt.
rata de acoperire a stocurilor calculate ca raport între fondul de rulment si stocuri.
Creditele pe termen scurt ca sursa de acoperire
a activelor circulante
Pe lânga capitalurile propii,resursele financiare ale firmei,se formeaza si din capitalurile împrumutate cu mentiunea ca o componenta a acestuia o reprezinta creditul pe termen scurt ,adica contractarea de datorii cu scadenta mai mica de 1 an ,în scopul asigurarii fondurilor pt.operatiuni a caror desfasurari constituie ciclu curent al exploatarii.
Printre creditele pe termen scurt,mentionam:
creditul de furnizor
datorii fata de diversi creantieri
creditul bancar pe termen scurt.
Creditul de furnizor se naste în momentul în care furnizorul accepta sa nu fie platit o data cu livrarea marfurilor.
Datorii fata de divesi creantieri reprezinta sumele datorate si neplatite care cuprind în structura lor urmatoarele elemante mai importante:
salarii datorate personalului
impozite datorate statului
sarcini salariale,sociale,datorate unor organisme din domeniul protectiei sociale.
dividendele ce se cuvin asociatilor sau actionarilor.
Creditele bancare difera prin :
obiect
modalitati de acordare practicate
garantare
restituire
durata
cost.
Acestea se obtin direct de la banca.
Între categoriile de credite acordate pe termen scurt ,mentionam:
creditele generale
creditele legate direct de activele de exploatare
creditele specifice unor operatiuni speciale.
Creditele generele se acorda firmei pt. înbunatatirea trezoreriei dintre ele enumeram:
creditele pt. facilitati de casa
credite pt. descoperire
credite releu
Credite legate direct de active de exploatare se refera direct la mobilizarea de creante ale clientilor ,dar si la acoperirea stocurilor.
Creditele specifice operatiilor speciale în aceasta categorie intra:
creditele documentare
altele de mai mica importanta.
Creditele documentare se refera la forma traditionala a creditului de comert international,implicand interventia bancilor importului si a bancilor exportului cu mentiunea ca exportul cere sa-i fie platita pe loc contravaluarea marfii.
Importul cere bancilor sale sa deschida un credit documentar pe lânga bancile exportatorului.
Exportatorul va fi platit din clipa expadierii marfurilor ,în schimbul depunerii unor documente care atesta ca marfurile au fost expediate.
Prin urmare ,acest credit se naste prin operatiunea prin care bancile se angajeaza în conturi cumparatorului,sa plateasca vânzatorului strain pretul marfii în schimbul remiterii unor documente.
|
