TENDINTE ACTUALE ALE SISTEMULUI BANCAR
'' De la începutul anului 1990, Banca Nationalã a României a declansat o adevãratã revolutie în domeniul bancar determinatã si de actiunea urmãtorilor factori:
- modificarea cererii consumatorilor si a preferintelor lor exprimate pe piatã. Clientii de astãzi ai bãncilor sunt mai mobili, mai priceputi, mai orientati spre profit, mai sensibili la inflatie si la alti factori de risc;
- dezvoltarea unor tehnologii care permit clientilor sã realizeze orice functie bancarã - cu exceptia creãrii depozitelor - prin accesul la conturile proprii 13513f523n ;
- cresterea concurentei care impune revederea strategiilor;
- orientarea globalã sporitã pietei serviciilor financiare;
- diversificarea sporitã a produselor financiare;
- dinamica sporitã a evenimentelor economice si impactul lor sporit de accesibilitatea informatiilor - asupra pietei financiare.
Principalele tendinte care se manifestã în prezent sunt:
a). liberalizarea cadrului legislativ;
b). inovarea tehnologicã;
c). globalizarea pietei financiare.
a). Liberalizarea cadrului legislativ s-a produs sau este în curs în majoritatea tãrilor deoarece vechile reglementãri erau prea restrictive si blocau într-o mãsurã din ce în ce mai mare accesul bãncilor pe pietele financiare, acces nerestrictional, pentru alti intermediari financiari. Trebuie sã remarcãm însã,cã nu existã un consens între autoritãtile din diferite tãri în privinta gradului de liberalizare si cã se manifestã multã prudentã.
Liberalizarea cadrului legislativ constã în:
- liberalizarea preturilor si serviciilor financiare concretizatã în ridicarea restrictiilor privind nivelul ratei dobânzii si variabilitatea acesteia, ca urmare tarifarea a devenit mai concurentialã;
liberalizarea tipului de operatii care pot fi fructificate de bãnci. Tendinta de ansamblu a fost de a lãsa bãncile sã se implice în noi sectoare si sã concureze cu institutiile financiare nebancare;
- relaxarea restrictiilor privind înfiintarea de noi bãnci, fuziunea bãncilor si extinderea retelelor bancare;
- suprimarea restrictiilor majore privind functionarea sucursalelor bancare din strãinãtate ( încã din anii 1960 ). Majoritatea autoritãtilor nationale considerã cã este necesar sã dea bãncilor posibilitatea de a concura în conditii de egalitate pe pietele internationale.
Autoritãtile continuã sã exercite o supraveghere asupra creãrii de noi sucursale pentru a împiedica intrarea pe piata nationalã a unor bãnci cu o suprabancarizarea anumitor zone.
b). Inovatiile tehnologice cu cel mai mare impact asupra serviciilor bancare sunt cele din domeniul informatiilor si telecomunicatiilor. Ele au modificat mediul bancar influentând în mod deosebit mijloacele de platã prin crearea si rãspândirea sistemelor de transfer electronic de fonduri(E.F. T.) precum si prin dezvoltarea retelelor de:
- distribuitoare automate de bancnote (A.T.M.);
- ghisee bancare automate;
- terminale bancare la puncte de vânzare (P.O.S.);
- servicii bancare la domiciliu (home-banking);
- case de compensatii interbancare automate (CHIPS).
Efectele sunt:
- pentru clientela bãncii:
1. cresterea vitezei operatiilor;
2. reducerea costurilor serviciilor financiare;
3. diversificarea posibilitãtilor de angajare a fondurilor;
- pentru structura sistemului bancar:
1. accentuarea concurentei;
2. aparitia unor noi forme de cooperare interbancarã;
3. estomparea diferentelor între serviciile bancare si cele informationale;
4. accentuarea dimensiunii internasionale a activitãtilor bancare.
c). Globalizarea pietelor financiare este un proces de integrare a pietelor financiare nationale. A fost determinatã de:
- interdependenta economicã sporitã;
- dorinta guvernelor de a contribiu la integrarea economicã;
- liberalizarea cadrului legislativ;
- extinderea retelelor de telecomunicatii.
Ca urmare au apãrut pietele mondiale financiare puternic concurentiale care functioneazã 24 ore din 24:
* piata interbancarã;
* piata certificatelor de depozit;
* piata creditelor sindicalizate;
* piata eurovalutelor;
* piata obligatiunilor internationale, etc.
Efectele asupra sistemelor bancare nationale nationale ( S.B.N. ):
- accentuarea omogenitãtii SBN;
- perfectionarea SBN;
- accentuarea concurentei în cadrul SBN;
- deschiderea de noi piete, îndeosebi secundare.
Globalizarea pietelor financiare nu presupune doar amplificarea exponentialã a fluxurilor internationale ci, mult mai important, ea este un proces prin care pietele financiare ale lumii încep sã functioneze ca o singurã piatã integratã si ca urmare pretul unui activ financiar pe o piatã nationalã este afectat puternic de cererea si oferta de pe celelalte piete. Procesul poate fi comparat cu cel de creare a pietelor nationale din secolul XVIII si pânã în secolul XIX.''
POLITICA DE CREDITARE A BÃNCII NATIONALE A ROMÂNIEI
Pentru depãsirea deficienteloe legate de activitatea de creditare, Banca Nationalã a României a stabilit cã bãncile trebuie sã elaboreze politici de creditare bine fundamentate, sã angajeze sau sã plãteascã ofiteri de credite care înteleg si acceptã disciplina politicii de creditare. În elaborarea politicii de creditare, managementul bãncii trebuie sã parcurgã urmãtoarele etape:
* identificarea segmentelor de piatã care au adus bãncii cele mai mari pierderi;
* determinarea cauzelor care au dus la pierderile bãncii;
* evaluarea riscurilor pe care si le-a asumat banca;
* cunoasterea politicii economice promovate de executiv;
* cunoasterea concurentilor existenti si potentiali ai bãncii;
* cunoasterea creditorilor bãncii: pensionari, tineri, institutii.
Etapa finalã se concretizeazã în formularea politicii de creditare ca un document privat care leagã toate optiunile desprinse din analiza informatiilor culese în etapele parcurse.
Politica de creditare pe lângã faptul aã trebuie sã fie bine fundamentatã, trebuie sã aibã si un caracter flexibil, sã urmãreascã evolutia politicii monetare si de credit a statului determinatã de conjunctura economicã si politicã.
|
