TIPURI DE CONTRACTE DE LEASING
In
Elementele obligatorii pe care trebuie sa le contina un contract de leasing in Romania sunt urmatoarele :
a) Partile – cuprind locatorul/finantatorul si utilizatorul. In aceasta parte a contractului sunt prezentate elementele obligatorii de identificare a partilor ( denumire completa, sediu, cod fiscal etc.)
b) Descrierea corecta a bunului care face obiectul contractului de leasing. Se trec toate caracteristicile necesare pentru a identifica si individualiza bunul respectiv;
c) Valoarea totala a contractului de leasing. In contractul de leasing sunt inscrise sumele reprezentate de : valoarea bunului, dobanda de finantare, comisioanele;
d) Valoarea ratelor de leasing si termenul de plata al acestora. Se intocmeste un desfasurator care cuprinde valoarea ratei de platit si termenul de plata. Se mentioneaza de asemenea daca exista o rata reziduala sau nu la sfarsitul contractului;
e) Perioada de utilizare ( incheierea contractului ). De obicei aceasta perioada este mai scurta decat ciclul de viata al produsului. In Romania contractele se incheie pe 12 – 36 luni sau 12 – 60 luni;
f) Clauza de asigurare a bunului. Aceasta clauza prevede in mod obligatoriu cine asigura bunul : finantatorul sau utilizatorul. In Romania utilizatorul este cel care asigura bunul. Obiect al operatiunilor de leasing il pot constitui bunurile imobile, bunurile mobile de folosinta indelungata aflate in circuitul civil, cu exceptia inregistrarilor pe banda audio si video, a pieselor de teatru, manuscriselor, brevetelor si a drepturilor de autor.
Statistic, obiect al leasingului il
formeaza in special echipamentul de calcul, aparatele si instrumentele de
masura, mijloacele de transport, masinile unelte, masinile agricole.
Utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului inainte de sfarsitul perioadei
de leasing, daca partile convin astfel si daca utilizatorul achita toate obligatiile
asumate prin contract.
Documentele necesare utilizatorului persoana juridica pentru a incheia un contract de leasing sunt urmatoarele :
copia actelor constitutive ale societatii ( statut, certificat de inmatriculare si cod fiscal );
act normator emis de Registrul Camerei de Comert si Industrie;
bilantul contabil pe ultimele doua exercitii financiare, vizat de Administratia Financiara, contul de profit si pierderi; balanta contabila pe ultimele doua luni;
bilete la ordin care sa reprezinte contravaloarea ratei lunare; termenul acestor bilete la ordin sa fie pana la data de 07 a fiecarei luni, iar numarul acestora va fi egal cu numarul ratelor din scadentarul pentru care s-a optat, respectiv anexa de plata;
imputernicirea reprezentantului legal al utilizatorului din care sa rezulte persoana mandatata pentru semnarea contractului de leasing;
copia actului de detinere a spatiului de la adresa unde este inmatriculata societatea, contractul de inchiriere sau alta dovada pentru a aproba existenta legala a sediului pe toata durata contractului de leasing;
ultimul extras de cont de la banca curenta de operare a utlizatorului;
copia BI/CI a persoanei care il reprezinta legal pe utilizator;
dovada privind achitarea taxelor si impozitelor eliberata de Directia Generala a Finantelor Publice ( Certificat de Sarcini Fiscale );
dovada de plata aferenta avansului din valoarea bunului contractat.
Contractul de leasing se incheie inscris. In cazul incetarii contractului de leasing din culpa utilizatorului sau prin disparitia totala a bunului prin furt, dauna totala, definita potrivit legii, survenita inainte de implinirea unui an de la intrarea in vigoare a contractului, acesta nu isi schimba natura, iar bunul ce face obiectul contractului de leasing este tratat fiscal si contabil ca bun, obiect al unui contract de leasing.
Contractele de leasing, precum si garantiile reale si personale, constituite in scopul garantarii obligatiilor asumate prin contractul de leasing, constituie titluri executorii.
Societatile de leasing pot incheia contracte de leasing avand ca obiect:
realizarea unei constructii pe terenul proprietate a locatorului/utilizatorului, caz in care partile pot conveni ca peridoada de rambursare a ratelor de leasing incepe sa curga de la receptionarea constructiei si confera locatorului/finantatorului un drept de proprietate asupra constructiei si un drept de folosinta asupra terenului, daca partile nu au convenit altfel;
dobandirea dreptului de edificare a unei constructii pe terenul locatorului/finantatorului, caz in care partile pot conveni ca perioada de rambursare a ratelor de leasing incepe sa curga de la receptionarea constructiei si confera locatorului/utilizatorului un drept de proprietate asupra constructiei si un drept de folosinta asupra terenului, daca partile un au convenit altfel;
constructiile existente, proprietate a locatorului/finantatorului sau care urmeaza sa fie achizitionate de acesta, construite pe terenul proprietate a locatorului/finantatorului ori care urmeaza sa fie achizitionat de acesta sau pe un teren asupra caruia locatorul/finantatorul are un drept de superficie. In acest caz, locatorul/finantatorul va transfera in sistem de leasing constructiile si, daca este cazul, va finanta costul terenului ce urmeaza a fi achizitionat si va avea un drept de proprietate asupra constructiilor si un drept de proprietate sau de superficie asupra terenului, dupa caz, in timp ce locatarul/utilizatorul va avea un drept de folosinta atat asupra constructiilor, cat si asupra terenului;
constructiile existente, proprietate a locatarului/finantatorului, construite pe terenul proprietate a locatorului/finantatorului sau pe un teren proprietate a unui tert, asupra caruia locatorul/finantatorul are un drept de folosinta; partile pot conveni ca perioada de rambursare a ratelor de leasing incepe sa curga de la receptionarea construictiei de catre locatar/utilizator. In aceasta situatie, locatorul/finantatorul va avea un drept de proprietate asupra constructiei si un drept de proprietate sau, dupa caz, un drept de folosinta asupra terenului, daca partile nu au convenit asltfel ( O.G nr.51/1997 ).
Contractul de leasing financiar. Conform Legii nr.571/2003 – Codul Fiscal, contractul de leasing financiar este un contract de leasing care indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii :
Riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului – obiect al contractului – sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte;
Prevede expres tranferul dreptului de proprietate asupra bunului, catre utilizator la momentul expirarii contractului;
Perioada de leasing depaseste 75% din durata normala de utilizare a bunului, perioada de leasing incluzand orice perioada pentru care contractul de leasing poate fi prelungit.
Contractul de leasing financiar cuprinde, pe langa elementele standard ale contractului de leasing, urmatoarele elemente suplimentare:
valoarea initiala a bunului;
clauza privind dreptul de optiune al utilizatorului cu privire la cumpararea bunului si la conditiile in care poate fi exercitat acest drept.
Valoarea contractului de leasing este data de suma tuturor redeventelor, iar in cazul achizitiei bunului, se adauga si valoarea reziduala a acestuia.
Contractul de leasing operational. Contractul de leasing operational este definit ca fiind orice contract de leasing incheiat intre locatar si locatar, care nu indeplineste conditiile contractului de leasing financiar.
Contract de leasing intern.Contractul de leasing, financiar sau operational, incheiat intre doi rezidenti.
Contract de leasing extern (cross-border).Contractul de leasing, financiar sau operational, incheiat intre un locatar/finantator non-rezident si un utilizator rezident.
Leasingul este de doua feluri: financiar si operational. Procedural, este vorba de acelasi lucru, insa exista aspecte care diferentiaza cele doua tipuri de operatii, si anume:
Tabelul 2.1. Dieferente intre leasingul financiar si cel operational
|
In cazul leasingului financiar |
In cazul leasingului operational |
|
Bunul finantat este evidentiat in contabilitatea utilizatorului ( beneficiarul finantarii ). Utilizatorul va inregistra amortizarea aferenta mijlocului fix intrat in patrimoniu, amortizare care este deductibila din punct de vedere fiscal, potrivit legislatiei in vigoare. Redeventa lunara este compusa din cota parte din valoarea de intrare a mijlocului fix si din dobanda de leasing. Dobanda de leasing este o cheltuiala deductibila din punct de vedere fiscal pentru utilizator. |
Bunul ramane evidentiat in contabilitatea societatii finantatoare. Redeventa este compusa din cota de amortizare calculata conform prevederilor legale plus un beneficiu. Pentru utilizator, intreaga redeventa este considerata cheltuiala deductibila din punct de vedere fiscal. |
In cazul leasingului financiar, bunul finantat este evidentiat in contabilitatea utilizatorului ( beneficiarul finantarii ). Utilizatorul va inregistra amortizarea aferenta mijlocului fix intrat in patrimoniu, amortizare care este deductibila din punct de vedere fiscal, potrivit legislatiei in vigoare.
Redeventa lunara este compusa din cota parte din valoarea de intrare a mijlocului fix si din dobanda de leasing. Dobanda de leasing este o cheltuiala deductibila din punct de vedere fiscal pentru utilizator
1. CONDITII DE FINANTARE.
Leasing financiar deschis : In cazul unui leasing deschis ( open-end leasing ) autovehiculul ramane in proprietatea celui care da in leasing, dar cel care ia in leasing poate trece autovehiculul in evidenta sa de mijloace si este indreptatit la decontarea amortizarii. Taxele de leasing sunt constituite din parti de capital si de dobanda. TVA-ul trebuie platit dupa partea de capital al taxei de leasing, care se poate revendica conform prevederilor normelor juridice referitoare la TVA.
Partea de dobanda se poate deconta ca si cheltuiala conform legii contabilitatii. Cel care ia in leasing la sfarsitul scadentei poate decide liber daca doreste sau nu sa cumpere autovehiculul la valoarea ramasa stabilita preliminar.
Leasing financiar inchis ( closed-end leasing ) : In cazul leasingului financiar inchis autovehiculul ramane in proprietatea celui care da in leasing pana la sfarsitul scadentei, dar cel care ia in leasing poate trece autovehiculul in evidenta sa de mijloace, si este cel care poate deconta si amortizarea.
Cel care ia in leasing concomitent cu plata primei taxe de leasing este obligat sa plateasca si valoarea TVA-ului dupa pretul de cumparare al autovehiculului, care poate fi revendicata conform prevederilor juridice referitoare la TVA. Taxele de leasing contin parti de capital si de dobanda. Dobanda se poate deconta ca si cheltuieli conform prevederilor legii contabilitatii. Dupa plata ultimei taxe de leasing mijlocul intra automat in proprietatea celui care ia in leasing.
Leasing T.V.A in cazul leasingului financiar : In cazul unui leasing financiar inchis, suntem obligati sa platim TVA dupa pretul de cumparare al mijlocului, pentru care putem solicita imprumutul pe termen scurt al bancii finantatoare.
Leasingul financiar : Conform IAS 17, “Leasingul financiar este operatiunea de leasing care transfera, in mare masura, toate riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului. Titlul de proprietate poate fi, sau nu, transferat, in cele din urma”. IAS furnizeaza unele exemple de indicatii care pot sugera clasificarea unui leasing ca fiind leasing financiar.
De exemplu, un vehicul are o durata de exploatare determinata de numarul de kilometrii parcursi. Valoarea justa a vehiculului este de 40.000 milioane lei. El parcurge, in mod obisnuit, 100.000 km inainte de a fi casat. Se ia in considerare un anumit aspect al contractului, si anume cumulul de km pentru care vehiculul a fost inchiriat de locatar, care este:
a) 30.000 km.
b) 50.000 km.
c) 75.000 km.
La punctele a) si b) se poate spune ca nu au fost transferate in mod substantial beneficiile. In cazul c), acest lucru este mai putin evident, dar se poate argumenta ca procentul de 75% poate fi considerat substantial.
Contractul mai prevede, de asemenea, ca in cazul a) avem un leasing financiar, iar in cazul c) un leasing operational. Aceste declaratii sunt nerelevante deoarece au doar forma legala si nu substanta economica.
Ambele contracte de la cazurile a) si b) au optiuni de cumparare exercitabile de catre locatar. Acest lucru pare sa satisfaca problema transferarii riscurilor si beneficiilor. Cazul a) stabileste un pret de 20.000 milioane lei, iar cazul b) un pret de 30 milioane lei. Este foarte probabil ca in cazul a) societatea sa achizitioneze activul la sfarsitul termenului de leasing, probabilitate neexistenta in cazul b). Cazul a) poate fi considerat un leasing financiar.
In fine, in cazul c), locatorul accepta sa repare, sa intretina si sa furnizeze un alt vehicul in cazul in care cel existent se va defecta. Locatorul are, de asemenea, dreptul ca in orice moment sa inlocuiasca activul cu unul similar, daca ofera indicatii stricte ca va face acest lucru. Acest lucru face mai putin probabila clasificarea cazului c) in categoria leasing–ului financiar.
Concluzia exemplului de mai sus este aceea ca toti termenii unui contract de leasing trebuie luati in considerare impreuna. Este, prin urmare, o problema de rationament profesional atat pentru administratorii locatarului, cat si pentru cei ai locatorului. Trebuie retinut ca este posibila contabilizarea operatiunii de leasing drept leasing operational de catre una din partile contractante, respectiv drept leasing financiar de cealalta parte contractanta.
Paleta definitiilor pe care le putem intalni este foarte larga. Chiar si lucrarile de specialitate accesibile in mod curent definesc leasingul unilateral sau chiar gresit, fara a surprinde in fapt esenta fenomenului. Exista pareri ca leasingul este o operatiune de finantare, altii o asimileaza cu o vanzare in rate sau cu un contract de locatie pura. Ei bine, leasingul nu este nici una dintre aceste operatiuni, dar poate avea forme foarte apropiate de oricare dintre ele.
Termeni specifici
Locatar/Utilizator - persoana fizica sau juridica, romana sau straina, parte in contractul de leasing, care transmite utilizatorului, pe durata contractului de leasing si contra unei plati periodice, dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este.
Furnizor/Vanzator – persoana juridica, romana sau straina, ales de catre utilizator cu acordul finantatorului, care vinde catre finantator bunul ce va face obiectul contractului de leasing.
Garant - persoana fizica sau juridica, romana sau straina, care se obliga sa preia obligatiile de plata ale utilizatorului ce decurg din contractul de leasing, in cazul in care acesta nu le-a indeplinit el insusi fata de finantator.
Asigurator – societate de asigurare, aleasa de catre utilzator cu acordul finantatorului, care asigura bunul ce face obiectul contractului de leasing, in favoarea finantatorului.
Avans – suma platita de utilizator la semnarea contractului de leasing care acopera intr-o proportie negociata valoarea achizitiei.
Comision/taxa de administrare – suma de plata in sarcina utilizatorului care acopera cheltuielile de initiere, analiza si pregatire a contractului de leasing.
Durata contractului de leasing – perioada de timp, ce nu poate fi mai mica de 12 luni, in care contractul de leasing produce efecte asupra partilor.
Rata de leasing – suma platita periodic de catre utilizator in schimbul dreptului de utilizare a bunului finantat. In cazul leasingului financiar, cota-parte din valoarea de intrare a bunului si dobanda de leasing, care se stabileste pe baza ratei dobanzii convenite prin acordul partilor. In cazul leasingului operational, chiria se plateste prin acordul partilor.
Valoare totala – reprezinta valoarea totala a ratelor de leasing la care se adauga valoarea reziduala.
Valoare de intrare – valoarea la care a fost achizitionat bunul de catre finantator, respectiv costul de achizitie.
Valoarea reziduala – valoarea stabilita de partile contractante, la care, dupa achitarea tuturor ratelor de leasing prevazute in contract, se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului de la finantator catre utilizator [1].
Pornind de la aceste principii generale, mentionez o alta caracteristica importanta a leasingului, si anume flexibilitatea. In general, contractele care se incheie sunt croite pe obiectul de leasing si pe utilizator. Perioada de derulare a contractului, scadenta ratelor, valoarea reziduala pot fi liber negociate de cele doua parti, astfel incat termenii contractului sa corespunda cel mai bine intereselor si mai ales posibilitatilor acestora.
Exista forme de leasing in care, la sfarsitul perioadei, utilizatorul are dreptul de a opta fie pentru achizitionarea bunului la o valoare reziduala, fie pentru prelungirea contractului, fie pentru renuntarea la bunul respectiv. Aceste forme de leasing fac parte din categoria operatiunilor de leasing financiar.
Probabil ca aceste forme de leasing sunt cele mai populare. In esenta, locatorul apare ca finantator al utilizatorului, datorita faptului ca este foarte probabil - inca de la inceputul contractului - ca utilizatorul va opta pentru achizitionarea definitiva a obiectului de leasing. In aceasta situatie, locatorul nu are interesul ca la sfarsitul contractului sa ramana in posesia bunului si ne putem astepta ca si ratele de leasing sa reflecte acest lucru. Locatorul isi va acoperi in timpul perioadei de leasing toate cheltuielile generate de operatiune, iar valoarea reziduala va fi mult mai mica decat valoarea de piata a bunului la sfarsitul contractului.
Exista si situatii in care existenta unei piete second-hand sau faptul ca locatorul este specializat pe leasingul anumitor categorii de bunuri, va putea determina o diminuare a ratelor si o crestere a valorii reziduale, deci un risc suplimentar asumat de locator.
In oricare dintre situatii, locatorul va trebui sa analizeze foarte bine afacerea si clientul cu care opereaza.
Un alt factor important in derularea operatiunii de leasing este furnizorul. In general, si acesta isi asuma responsabilitati legate de derularea contractului, mai ales in ceea ce priveste exploatarea ( asistenta tehnica, instruirea personalului etc., contract de buy-back ). Contractul devine astfel tripartit, dar subliniem faptul ca este posibil ca furnizorul sa-si asume si rolul de locator. Aceasta situatie poate fi interesanta pentru producatorii sau distribuitorii care pot sa-si asigure ei insisi finantarea, facilitandu-si astfel desfacerea produselor.
Exemple in acest sens, chiar pe piata romaneasca, sunt distribuitorii de autoturisme sau de utilaje si echipamente specializate - pornind de la computere pana la tractoare. In principiu, aceasta forma de leasing este cea mai ieftina pentru utilizator, intrucat producatorul sau distribuitorul sunt cei care cunosc cel mai bine produsul si piata de desfacere, ceea ce diminueaza in mare masura riscurile asumate de locator. Nu este exclus ca in viitorul foarte apropiat, sub presiunea pietei, si producatorii sau distribuitorii romani de instalatii sau echipamente pentru industria alimentara sa-si desfaca produsele sub forma de leasing.
2. REGLEMENTǍRI INTERNATIONALE PRIVIND LEASINGUL.
Prin raspandirea mondiala a contractelor de leasing s-a creat necesitatea reglementarii civile a acestora. Reguli diferite, aplicate de unele tari au dus la nesiguranta pe piata internationala a leasingului.
La 28 mai 1988 la Ottawa, sub Conventia UNIDROIT-lui ( Institutul International de Unificare a Dreptului Privat ) a fost reglementat leasingul financiar. Scopul acestei decizii a fost formularea unei baze legislative comune, care sa constituie baza rezolvarii unor eventuale litigii pe parcursul derularii contractelor de leasing international.
Principiile Institutului International pentru Unificarea Dreptului Privat de la Roma (UNIDROIT) au fost elaborate intre anii 1971-1994 de catre un grup de experti, care a inclus reprezentanti ai principalelor sisteme juridice din tari cu formatiuni economico-sociale diferite. Testul principiilor UNIDROIT a fost definitivat de catre Consiliul Director al UNIDROIT in mai 1994.
Aceste principii constituie, intr-o anumita masura, o codificare a regulilor fundamentale in materia contractelor de comert international.
Secretariatul UNIDROIT si-a prezentat raportul, dar datorita complexitatii acestei probleme, s-a ajuns la concluzia de a se intocmi un chestionar, care sa fie trimis bancilor specializate in asemenea operatii, pentru a cunoaste opiniile acestora. Raspunsurile sosite din toate colturile lumii au confirmat inca o data complexitatea acestei operatiuni, mai ales sub aspectul garantiilor pentru partile participante.
In mai 1997, la cea de-a 56-a sesiune, Consiliul de conducere a constituit un grup de studiu alcatuit din experti din Belgia, Brazilia, Franta, Ungaria, Italia, Olanda, Elvetia, Nigeria, Marea Britanie, S.U.A. si Iugoslavia sub conducerea prof. Laszlo Reczei de la Universitatea din Budapesta si a prof. Royston M. Goode, de la Universitatea din Londra. Grupul de studiu a tinut patru sesiuni. La cea de-a 60-a sesiune a sa, Consiliul de conducere a resimtit nevoia pentru clarificarea temei, sa organizeze simpozioane stiintifice - la New York, Zurich etc. Abia dupa toate acestea, la cea de-a 63-a sesiune a sa, Consiliul de conducere UNIDROIT a autorizat convocarea unui comitet de experti guvernamentali, care sa analizeze rezultatele obtinute. Prima sesiune a expertilor a avut loc la 15-19 aprilie 1985, la Roma, cea de-a doua la 14-18 aprilie 1986, tot la Roma, iar cea de-a treia si ultima la 27-30 aprilie 1987, in aceeasi localitate. Cu aceeasi ocazie, comitetul a procedat la cea de-a treia citire a textului adaptat de grupul de studiu UNIDROIT, astfel cum a fost revizuit la cele doua sesiuni anterioare. Propunerile de amendamente au fost remise unui comitet. Textul revizuit propus de comitetul de redactare a fost supus comitetului de experti guvemamentali in ultima zi a sesiunii care 1-a adoptat, urmand ca acesta sa fie supus aprobarii unei conferinte internationale diplomatice.
In sfarsit,
Conventia UNIDROIT asupra leasingului financiar international a fost semnata la
Statele participante la Conventia UNIDROIT au recunoscut importanta eliminarii anumitor impedimente juridice din calea leasingului financiar international pentru echipamente si au mentinut echilibrul intre interesele diferitelor parti implicate in tranzactie.Constiente de necesitatea de a da leasingului financiar international mai multa accesibilitate si stiind ca regimurile juridice care guverneaza contractul traditional de incheiere trebuie sa fie adaptate relatiilor tripartite caracteristici care apar in cadrul operatiunilor de leasing financiar, statele semnatare au recunoscut utilitatea stabilirii anumitor reguli uniforme legate in principal de aspectele dreptului comercial si civil al operatiunilor de leasing financiar international.
Leasingul financiar este definit in aceasta Conventie internationala ca o tranzactie prin care firma de leasing incheie un contract de leasing cu un utilizator, in urma acestuia incheindu-se un contract cu furnizorul pentru procurarea unui/unor obiect(e), in baza specificatiei primite de la utilizator, iar contra platii unei rate de leasing acesta din urma are dreptul de folosinta asupra obiectului.
Intelegerea dintre societatea de leasing si utilizator nu considera dreptul de optiune acordat la expirarea derularii contractului un factor de principiu: o cerinta de baza a aplicarii acestui drept o constituie necesitatea ca sediul societatii de leasing, sediul utilizatorului si furnizorului sa fie inregistrate in tari diferite semnatare ale acestei reglementari, sau in caz contrar sunt valabile legislatiile tariilor semnatare ale contractelor de vanzare-cumparare.
Aplicarea reglementarilor UNIDROIT se pot exclude numai in cazul cand toti participantii la semnarea lui, precum si semnatarii contractului de leasing se inteleg in acest sens.
Art.3 din UNIDROIT se refera la faptul ca respectiva Conventie se aplica atunci cand locatorul si utilizatorul au sediul in state diferite.
In baza art.9 din UNIDROIT, Utilizatorul contractului este obligat sa intretina corespunzator obiectul, sa-l foloseasca pentru scopul definit in contract si sa-l mentina in forma in care l-a primit la livrare, tinand seama si de uzura normala a acestuia sau de modificarile convenite in prealabil de catre parti.
La expirarea contractului de leasing utilizatorul, daca nu isi exercita dreptul de cumparare a obiectului sau nu prelungeste termenul contractului, este obligat sa predea obiectul societatii de leasing in stare functionala.
Un punct de baza al reglementarii il constituie faptul ca pe langa firma de leasing si utilizatorul isi poate exercita fata de furnizor dreptul ce ii revine din valabilitatea termenului de garantie a obiectului. Dreptul aferent termenului de garantie cuprinde posibilitatea returnarii in baza contractului de livrare incheiat sau declararea nulitatii acestui contract. Utilizatorul nu are drept de renuntare la contract.
In cazul cand utilizatorul nu respecta prevederile contractului, firma de leasing are dreptul unilateral de a rezilia contractul de leasing cu daune-interese. Daunele- interese cuprind cuantumul ratelor de leasing care au ramas de platit pana la expirarea contractului de leasing. Trebuie insa mentioanat ca firma isi poate exercita acest drept ca urmare a atentionarii in prealabil a utilizatorului prin oferirea unei posibilitati de solutionare a problemei ivite.
Insa, conform Conventiei UNIDROIT, finantatorul nu are dreptul sa declare scadente si sa incaseze ratele de leasing ramase de achitat decat in situatia unei incalcari importante ale contractului de leasing si, in orice caz, numai dupa ce a dat sansa utilizatorului de a indrepta incalcarea si numai dupa ce dovedeste ca a facut tot ce-i sta in putinta pentru a limita pagubele.
Avand in vedere ca operatiunile de leasing sunt de multe tipuri ( financiar, operational, direct,comercial, sales and lease-back, subleasing ) existand toate premisele pentru raspandirea lor exploziva in economia Romaniei, crearea cadrului legislativ are o importanta majora pentru corelarea reglementarilor legale si contabile.
Experientele internationale in domeniile legislatiei civile, a taxelor si contabilitatilor au la baza o serie de criterii.
Aceste contracte sunt considerate in legislatia civila drept contracte „SUIS GENERIS” , nu numai ca intelegeri atipice. Independenta lor presupune totusi ca desi se pot incadra ca activitati diverse, multe contracte au in comun baze de conceptie care le dau specificul de contract de leasing.
Din punctul de vedere al legislatiei civile, baza caracteristica a acestor contracte consta in separarea dreptului de proprietate, al dreptului de posesie si al dreptului de folosinta, dar pentru ca se adauga o serie de puncte specifice de la caz la caz, aceste contracte nu pot fi considerate doar intelegeri pentru folosinta.
Caracteristic Conventiei privind leasingul financiar international este acel fapt ca asigura prin instalarea anumitor reguli unificate reglementarea pozitiva a drepturilor si obligatiilor partilor in contractul de leasing financiar international.
In Europa leasingul international este unificat de Federatia Europeana a Asociatiilor Companiilor de Leasing ( Leaseurope ) care a fost fondata in 1973 si este uniunea asociatiilor membre in numar de 32, ce reprezinta interesele a 1348 de companii de leasing din toata Europa.
|
