Tipologia profesionistului in comunicarea financiar-bancara

Tipologia profesionistului īn comunicarea financiar-bancara

3.1 Emitentii si receptorii mesajelor īn CFB

Īn cadrul CFB prin emitent se īntelege o institutie din sistemul financiar-bancare care emite mesaje catre un public tinta, īn intentia de a comunica o informatie specializata unui anumit scop. Desigur ca emitentul poate fi o persoana, dar īn domeniul financiar-bancar, profesionistii nu lucreaza ca niste simpli liber īntreprinzatori, facānd comunicari īn maniera individuala. Prin urmare vorbim de institutii specializate deoarece indivizii care emit mesajele sunt īn mod necesar īncadrati acestora. Daca orice persoana de pe strada se trezeste sa faca un comentariu economic, nu se poate spune asadar ca piata financiar-bancara va tine neaparat cont de acest lucru.

Emitentii mesajelor īn CFB au o practic o datorie sa actioneze īn acest sens. Este posibil ca o parte din informatiile pe care le transmit sa nu fie de interes pentru public s 232e43c i īn consecinta ignorate. Cu toate acestea « spectacolul trebuie sa continue ». Īn momentul īn care emitentii mesajelor īsi iau concediu fara sa consulte pe nimeni, pe piata  locul informatiilor oficiale va fi luat de zvonuri si presupuneri si mai devreme sau mai tārziu acest haos informational va raspāndi panica printre cei pentru care informatia financiar-bancara era vitala īn luarea deciziilor. Daca receptorii de mesaje nu īsi iau īn serios propriul interes, atunci suporta integral consecintele. Aceasta nu este īnsa o problema a emitentilor. Ei trebuie sa asigure fluxul informational. Cum dispun mai apoi de el receptorii este o alta problama ce iese din jurisdictia emitentilor.

Īn CFB emitentii sunt :

• Bancile
• Societatile de investitii financiare (SIF)
• Fondurile de investitii
• Bursele ( cele care sunt la rāndul lor listate la bursa)
• Companiile de audit si consultanta
• Companiile de asigurari

• Asemanari :au caracter de noutate,contribuie la cun unui anum factor ;infl comportamentele umane.

Deosebiri :inf este certa,iar zvonul are o val de adevar nu se poate stab,in timp ce inform provine dintr-o sursa cun zvonul are o sursa necunosc,inf poate fi transmisa prin orice canal iar zvonul transmis pe cale orala cu precadere,inf este neutra,zvonul este lansat cu un caracter partinitor si cu rea vointa.

Receptorii acerstor informatii sunt persoanele fizice sau juridice care au activitati īn derulare īn domeniul financiar-bancar si care au nevoie de informatii pentru a lua cele mai bune decizii. Nu exista o lupta propriu-zisa pentru obtinerea informatiilor ca īn alte domenii din cadrul economiei de piata

3.2 Profesionistii comunicarii financiar-bancare

Dupa cum am vazut īn paragraful anterior, piata financiar-bancara nu este una a īncercarilor si a amatorilor. Īncepatorul nu are īntotdeauna noroc acolo unde banii sunt condusi de informatie perisabila si de operabilitate contra cronometru. De aceea, chiar daca pe piata financiar-bancara nu exista posturi cu denumirea de « comunicator profesionist », fiecare profesie īn parte acopera un sector dedicat comunicarii, īn care fiecare « guler alb » are o pregatire auxiliara. Cei mai reprezentativi profesionisti din domeniul financiar-bancar sunt :

• Analistul financiar
• Brokerul
• P.R.-istul
• Directorul de comunicare
• Ofiterul de presa
• Jurnalistul economic

Analistul financiar este acea persoana cu o pregatire economica generala care are misiunea de a analiza si de a explica principalele fenomene economice petrecute sau īn desfasurare, precum si tendintele din domeniul financiar-bancar El explica modul sau directia īn care s-au desfasurat pe o piata evenimentele, pentru a putea trage o serie de concluzii care sa īl ajute īn predictiile sale. Transparenta comunicarii sale permite beneficiarilor sa īsi formeze propriile analize īn cazul īn care au dubii cu privire la profesionalismul analistului financiar. Īn acest fel receptorii mesajelor nu vor putea avea reclamtii ulterioare la adresa analistului financiar.

Brokerul sau curtierul este reprezentantul unei companii de servicii de intermediere pe piata mobiliara care administreaza contul unei persoane active pe piata bursiera. Acesta executa ordinele clientilor sai, dar activitatea sa nu se rezuma doar la a vinde si a cumpara actiuni sau obligatiuni la cerere. Brokerul se comporta ca o banca de investitii.Brokerul trebuie sa faca īn plus fata de analistul financiar trei lucruri :

• Sa acorde o atentie deosebita activitatii de prognoza si de analiza a evolutiilor viitoare din domeniul financiar-bancar ( īn locul analizei retrospective) ;
• Sa comunice direct si sa īncerce pe cāt posibil sa prezinte clientului sau avantajele si dezavantajele alegerii unui anume titlu pentru a investi īn el ;
• Sa stapāneasca o serie de cunostinte solide cu privire la analiza riscului pe piata de capital, pe care sa le poata comunica si clientilor sai īntr-o maniera clara si inteligibila.

P.R.-istul este specialistul īn relatiile publice(ofiterul de rel publ). A nu se confunda cu « relatiile cu publicul ». Spectrul activitatii sale de comunicare este cu mult mai larg decāt cel al analistului financiar sau al brokerului, dar si informatia folosita este mai putin riguroasa, dar nefiind superficiala ci avānd doar un caracter general. P.R.-istul este soldatul din linia īntāi. Pāna la analistul financiar si broker oamenii interesati de un domeniu, īn general, intra mai īntāi īn contact cu un P.R.-ist. Impresia pe care acesta o face este desigur foarte importanta, esentiala īn anumite situatii.

P.R.-istul este o interfata īntre companie si client. El poate scurta foarte mult costul de tranzactionare al unei activitati financiar-bancare prin abilitatile sale de comunicare īn felul urmator :

• Īndruma clientii direct catre departamentele pe care acestia le vizeaza dar nu le identifica ;
• Furnizeaza informatii de ordin general despre companie si despre latura financiar-bancara a acesteia, pentru a permite clientilor sa īsi formeze o impresie de ansamblu ;
• Prelucreaza informatia de natura tehnica specializata si o transforma īn informatie de interes public.

Directorul de comunicare este persoana care conduce departamentul de comunicare sau de P.R. al unei companii financiar-bancare. El este un P.R.-ist prin excelenta, dar totodata si mentorul tuturor celorlalti membri din departamentul de comunicare. Īn plus fata de un P.R.-ist, el trebuie sa aiba raspuns pentru fiecare īntrebare, indiferent daca este din domeniul financiar-bancar, sau din fizica nucleara.Mai mult decāt P.R.-istul, directorul de comunicare de la o companie financiar-bancara este mai īntāi un profesionist īn domeniul financiar-bancar, si mai apoi unul īn relatii publice.

Ofiterul de presa (sau purt de cuv)este cel care coboara « īn groapa cu lei », adica se prezinta īn fata jurnalistilor la o conferinta de presa. Fata de clientii obisnuiti, comunicarea cu jurnalistii care solicita diferite informatii este foarte solicitanta din urmatoarele motive :

• Jurnalistii reprezinta un public educat si pregatit īn prealabil pentru anumite īntrebari « incomode » ;
• Exista o tendinta permanenta a jurnalistilor de a afla informatii despre cu totul altceva decāt scopul conferintei de presa, iar īntrebarile folosite pot fi provocatoare. Ofiterul de presa nu prea are de ales. Chiar daca nu are legatura cu subiectul principal, evitarea raspunsului unei īntrebari delicate poate induce celorlalti jurnalisti prezenti impresia ca institutia financiar-bancara ascunde ceva;
• Informatiile furnizate jurnalistilor trebuie sa fie cāt se poate de clare pentru a nu da ocazia acestora din urma sa le interpreteze īntr-o maniera subiectivaLa conferinta pot participa efectiv jurnalisti economici, care au adesea o pregatire economica foarte buna, avānd eventual specializari īn anumite domenii. Fara a fi nici provocator, nici rau-voitor, jurnalistul economic poate fi un interlocutor cu adevarat dificil.

Jurnalistul economic este acel ziarist specializat si dedicat domeniului economic. Principala sa misiune este sa prelucreze informatia economica fara a distorsiona adevarul īntr-o maniera inteligibila publicului larg, care nu are īn mod necesar o pregatire economica.