Trei sferturi din cazurile internationale de crestere a īmprumuturilor au condus la crize bancare
Activele sistemului bancar erau, īn decembrie 2006, cu aproape jumatate peste nivelul de la finele lui 2005. Iar ritmul de crestere este sustinut, īn principal, de creditele acordate populatiei. Una dintre masurile propuse de Banca Mondiala pentru īncetinirea vitezei tine de taxe fiscale aplicate īmprumuturilor.
Ritmul alert de crestere a creditelor a contribuit semnificativ la sporirea riscurilor din economie. Ultimele date publicate de Banca Nationala arata faptul ca, la sfārsitul anului trecut, activele nete ale tuturor institutiilor de credit totalizau peste 50 miliarde de euro. Iar, comparativ cu decembrie 2005, activele nete au sporit cu peste 46%. Mai mult, daca adaugam si īmprumuturile pe care marile companii din Romānia le-au contractat din afara tarii prin intermediul bancilor autohtone (situatie rezultata din restrictia impusa de BNR asupra creditelor īn valuta), atunci rezulta o crestere a activelor de aproape 55%. Asta pentru ca estimarile indica un volum de aproximativ trei miliarde de euro al īmprumuturilor primite din afara tarii.
Iar avansul rapid al creditelor ar putea pune īn pericol economia tarii. Spre exemplu, un studiu al Fondului Monetar International arata faptul ca majorarea rapida a creditelor neguvernamentale este asociata cu sporirea consumului si a investitiilor (probabilitate de 70%), urmate de o criza a sistemului bancar (probabilitate 75%) si de o criza a monedei nationale (probabilitate de 85%).
Diferenta dintre importuri si exporturi, periculos de mare
Totodata, ultimul raport
publicat de Banca Mondiala, care analizeaza
economia statelor nou-intrate īn Uniunea Europeana, subliniaza faptul ca boomul creditelor a condus la supraīncalzirea economiei.
"Experienta internationala
arata faptul ca o majorare rapida si prelungita a creditului, alaturi de dezechilibrele macroeconomice, poate conduce foarte usor la o criza financiara",
arata raportul Bancii Mondiale. Adica, ritmul alert de crestere a cererii interne, sustinut si de creditele bancare, nu poate fi
suplinit prin sporirea ofertei de bunuri si servicii din
Restantele cresc la fel de repede ca si creditele
Īn plus, raportul Bancii Mondiale subliniaza ca situatia īnregistrata, īn momentul de fata, īn statele din Europa Centrala si de Est, seamana cu cea din tari ce au īnregistrat, recent, crize financiare, printre care se numara Suedia si Finlanda, la īnceputul anilor 1990. "Pe de alta parte, situatia seamana si cu cea din Portugalia care, īn cursa pentru a adopta euro, a evitat la limita o criza bancara, dar a īnregistrat ajustari macroeconomice semnificative", arata autorii raportului.
Unul dintre potentialele riscuri ale stabilitatii sistemului bancar vine din partea īmprumuturilor restante. Banca Mondiala subliniaza ca, īn ciuda īmbunatatirii supravegherii bancare si a indicatorilor de prudenta cu valori peste limitele impuse, restantele s-ar putea majora rapid. Spre exemplu, ultimele date publicate de BNR arata faptul ca valoarea restantelor populatiei īnregistrate la Centrala riscurilor bancare era, īn luna noiembrie, de peste 73 milioane de euro. Dar, comparativ cu perioada similara a anului trecut, creditele restante au sporit cu circa 70%, un ritm aproape similar cu cel a creditelor acordate persoanelor fizice.
Una dintre masurile de temperare a creditelor de consum, propusa de Banca Mondiala, vine din experienta daneza. Astfel, īn octombrie 1986, din cauza supraīncalzirii economiei si a dezechilibrului de cont curent, guvernul danez a introdus o taxa de 20% asupra dobānzilor percepute pentru creditele de consum, a redus taxele asociate īmprumuturilor pentru locuinte si a īntarit reglementarile activitatii de creditare a populatiei. Rezultatul a fost o īncetinire a consumului si o īmbunatatire a balantei contului curent.
|
