VENITURILE FISCALE-COMPONENTA IMPORTANTA A RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE ALE ROMANIEI

VENITURILE FISCALE-COMPONENTA IMPORTANTA A RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE ALE ROMANIEI

3.1. Analiza diacronica a masurilor de reforma fiscala, adoptate de Romania si impactul acestora asupra dezvoltarii economiei

In domeniul finantelor publice, prin reforma se urmareste o mai judicioasa redistribuire a veniturilor apartinand persoanelor fizice si juridice si o mai eficienta utilizare a resurselor prelevate la dispozitia autoritatilor publice.

Prin reforma fiscala se urmareste o mai echitabila participare a persoanelor fizice si juridice la constituirea fondurilor publice, o mai buna colectare a impozitelor, a taxelor si a contributiilor stabilite de organele abilitate, realizarea unei structuri a veniturilor bugetare capabile sa asigure sporirea prelevarilor la fondurile publice pe masura cresterii produsului intern brut (PIB).

Prin reforma fiscala se mai urmareste transformarea impozitelor intr-o veritabila parghie economico-financiara, intr-un instrument activ la dispozitia statului cu care sa influenteze evolutia economiei.

Etapele parcurse de reforma fiscala in Romania in perioada 1989 - prezent

Impozitul pe profit

Impozitul pe profit a fost instituit la inceputul anului 1991. Impozit pe profit datorau regiile autonome, societatile comerciale, organizatiile cooperatiste, institutiile financiare si de credit, alti agenti economici org 232c27c anizati ca persoane juridice, inclusiv cu capital strain, precum si unitatile economice ale altor persoane juridice romane sau staine, care realizau profituri din activitatea desfasurata.

Scala impunerii numara 67 de transe de profit, carora le corespundeau tot atatea cote de impozit.

In anul 1992 s-a trecut la aplicarea unui sistem mai simplu de impunere a profitului, pentru stimularea intr-o mai mare masura a agentilor economici de a-si diversifica si spori productia si de a realiza, pe aceasta cale, profituri mai mari, precum si pentru inlaturarea unor dificultati in determinarea impozitelor pe profit.

Astfel, s-a redus numarul transelor de profit si, respectiv, cel al cotelor de impozit, de la 67 la numai 2.

In anul 1995 a intat in vigoare o noua reglementare privind impozitul pe profit, care a modificat cotele de impozit si le-a diferentiat, in functie de ramura in care se realiza profitul. Cota de impozit a fost stabilita la 38% cu unele exceptii.

Anul 1997 a debutat cu o serie de modificari si completari privind impozitul pe profit:

a) pierderea anuala declarata de contribuabili se recupera din profitul impozabil lunar, obtinut in exercitiul fiscal urmator, fara a depasi 36 luni.

b) la impozitul pe profit se acorda urmatoarele reduceri:

- proportional cu ponderea persoanelor considerate handicapate, in anumite conditii;

- cu 50% din profitul folosit in anul fiscal curent la modernizarea tehnologiilor de fabricatie sau la extinderea activitatii in scopul obtinerii de profituri suplimentare, precum si pentru investitiile destinate protejarii mediului inconjurator;

- cu 50% in cazul contributiilor care incaseaza venituri in valuta.

In anul 1998 s-au produs efecte diametral opuse. Ca urmare a abrogarii reducerilor de impozit acordate agentilor economici care foloseau persoane handicapate, celor care realizau venituri in valuta din exportul de marfuri si de servicii internationale, precum si celor care foloseau profitul realizat pentru modernizarea tehnologiilor de fabricatie, extinderea activitatii sau protejarea mediului.

In anul 1999 s-a adoptat o noua lege. Respectiva lege se referea la modificarea cotei de impozit de la 38% la 25% cu anumite exceptii:

- crearea unui cadru favorabil infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii;

- accesul prioritar la achizitiile publice de bunuri materiale, lucrari si servicii;

- accesul la serviciile publice si la activele apartinand societatilor comerciale si companiilor nationale la care statul este actionar majoritar, precum si regiilor autonome.

Din anul 2005 cota impozitului pe profit a fost redusa de la 25% la 16%, aceasta modificare fiind insotita de extinderea bazei de impozitare.

Impozitul pe veniturile persoanelor fizice

Impozitul pe salarii a fost instituit in anul 1991, obiectul impozabil fiind reprezentat de veniturile sub forma de salarii si alte drepturi salariale realizate de catre persoanele fizice romane sau straine, pe teritoriul Romaniei se foloseau cotele de impozitare proportionale progresive pe transe. Cota ce mai mica a fost stabilita la 6%, iar ce mai mare la 45%.

Legea din 1991 a prevazut reducerea cu 20% a impozitului datorat de persoanele cu unul sau mai multi copii, pentru usurarea sarcinii fiscale.

In anul 1993, cotele impozitului variau intre 5% si 40% perioada in care s-a hotarat si generalizarea alocatiei pentru copii, indiferent de veniturile parintilor.

Incepand cu luna ianuarie 1997 a fost suspendata perceperea impozitului pe venitul agricol.

In perioada 1998-1999 cotele de impozitare variau intre 21% si 45%.

Pasul urmator a fost realizat incepand cu anul 2000 si a constat in trecerea de la impozitul pe venit realizat de persoanele fizice la impozitul pe venit.

In perioada 2000-2004 cotele de impozitare erau mai reduse decat in perioadele precedente fiind cuprinse intre 18-40%, iar o serie de venituri neimpozabile s-au transfomat in venituri impozabile incepand cu anul 2000 (dividendele, dobanzile).

In 2005 noutatile aduse de acest impozit au constat in:

- introducerea cotei de impozit proportionale de 16% pentru majoritatea categoriilor de venituri (din activitati individuale, salarii, cedarea folosintei bunurilor, pensii, activitati agricole).

- impunerea globala a veniturilor;

- acordarea deducerilor personale: de baza si suplimentare in functie de situatia personala a contibuabilului;

- includerea la venituri a avantajelor in bani si/sau in natura primite de o persoana fizica precum si folosirea in scop personal a bunurilor aferente desfasurari activitatii.

Taxa pe valoarea adaugata

In anul 1992, in locul impozitului pe circulatia marfurilor a fost instituita taxa pe valoarea adaugata (TVA), iar la o serie de produse, pe langa aceasta taxa, care constituie o taxa de consumatie cu caracter general, a fost autorizata si perceperea unor taxe de consumatie specifice, denumite accize.

Initial cotele de TVA au fost de 18%, 9%, 0%, ulterior au fost de 22%, 11%, 0%.

Incepand cu anul 2000 cota standard de 22% s-a redus la 19%, cota redusa de 11% a fost eliminata, si au fost abrogate o serie de facilitati fiscale cu privire la TVA.

Codul fiscal adoptat in anul 2004 a eliminat o serie de scutiri privind taxa pe valoarea adaugata (TVA) pentru ca acest impozit sa corespunda cerintelor aquis-ului comunitar. Cotele folosite sunt de 19% cota standard si 9% cota redusa.

Accizele

Un numar limitat de produse de provenienta indigena sau din import suporta, pe langa taxa pe valoarea adaugata, si o taxa speciala (specifica) de consumatie, denumita acciza. Produsele pentru care se datoreaza accize in tara noastra, potrivit legislatiei in vigoare (din anul 1997) sunt:

a) alcoolul etilic alimentar, bauturile alcoolice si oricare alte produse destinate industriei alimentare sau consumului, care contin alcool etilic alimentar; bauturile alcoolice naturale vinurile si produsele pe baza de vin si berea;

b) produsele din tutun;

c) produsele petroliere;

d) alte produse, cum ar fi:

- cafeaua, apele (minerale, gazoase etc.);

- confectiile din blanuri naturale (cu exceptii);

- articole din cristal;

- bijuterii din aur si/sau din platina (cu anumite exceptii);

- autoturismele si autoturismele de teren, anumite produse electronice, etc.

Incepand cu anul 2005 s-a delimitat sfera accizelor armonizate, au fost introduse antrepozitele fiscale cerinta a aquis-ului comunitar, iar nivelurile accizelor au fost aliniate prevederilor acestui document.

Concluzii privind efectele masurilor guvernamentale in domeniul fiscalitatii, pana in anul 2000.

Politica fiscala promovata in Romania pana in anul 2000 s-a caracterizat printr-o evolutie sinuoasa: acordarea de catre Parlament a unor facilitati fiscale agentilor economici a fost urmata, la scurta vreme, de suspendarea sau anularea acestora de catre Executiv, la cererea Fondului Monetar International, pe motiv ca induc efecte negative asupra deficitului financiar public. Au fost majorate cotele taxei pe valoarea adaugata si accizele la anumite produse. Au fost operate reduceri ale taxelor vamale la unele produse importate si majorari temporare la altele.

Cu toate masurile indreptate spre cresterea veniturilor fiscale si reducerea drastica a cheltuielilor bugetare, deficitul financiar public realizat a fost mai mare decat cel convenit cu Fondul Monetar International (FMI).

Masurile la care ne referim, de natura fiscala si bugetara, au avut un impact negativ asupra economiei reale: productia industriala si produsul intern brut (PIB) au inregistrat cresteri negative. Desfacerile de marfuri cu amanuntul s-au restans. Investitiile au stagnat, iar nivelul de trai al populatiei a scazut.

3.2. Evolutia veniturilor fiscale ale Romaniei in perioada 2003-2007

Unii autori considera ca cel mai important impact al politicii bugerare, in general si al celei fiscale, in special, il constituie efectele acestora asupra economisirii si asupra formarii capitalului.

Aceasta deoarece forta de munca este mai productiva daca este dublata de un stoc important de capital. La cresterea acestuia din urma contribuie venitul care este economisit si investit. Astfel, prin influenta pe care o exercita asupra venitului disponibil, politica fiscala are un important impact asupra cresterii economice in general. O crestere a fiscalitatii are drept consecinta reducerea economisirii asupra capitalului privat destinat investirii, care va afecta consumul viitor.

Din aceasta cauza, problema care se pune in legatura cu politica fiscala ce trebuie aplicata este una legata de alegerea intre consumul prezent si consumul viitor. Programele de reforma trebuie concepute sa promoveze alocarea eficienta a resurselor si cresterea economica. In cadrul acestor programe, masurile traditionale de stabilizare pe termen scurt sunt integrate cu masuri de ajustare structurala, tinand la stimularea ofertei.

Politica fiscala capata o semnificatie mai mare in programele de ajustare orientate spre cresterea economica. Nu numai ca masurile de politica fiscala trebuie sa contribuie la cresterea economiilor interne necesare finantarii investitiilor asociate cu obiectivele cresterii economice, dar, totodata, o atentie speciala trebuie acordata modurilor in care politica fiscala influenteaza alocarea resurselor si cresterea economica.

Tabelul nr. 3.2.1. Evolutia veniturilor bugetului public in perioada 2004-2007

Sursa: Ministerul Finantelor Publice

Analiza evolutiei veniturilor totale fiscale evidentiaza o usoara crestere de la 27,9% in 2004 pana la 28,6% in 2006. In anul 2007 s-a inregistat o usoara scadere ajungandu-se la 28,5%.

Analiza evolutiei impozitelor indirecte evidentiaza scaderea usoara a taxei pe valoarea adaugata la orizontul prognozei (de la 6,3% in anul 2004, la 5,9% in anul 2006), in mare masura ca urmare a reducerii consumului in aceasta perioada, dar si ca urmare a cresterii mari a elementelor care nu implica taxa pe valoarea adaugata, ci rambursari ale acesteia, comparativ cu valoarea adaugata bruta. In anul 2007 s-a inregistat o crestere ajungandu-se la 7%.

Ponderea accizelor in produsul intern brut a crescut de la 2,8% in anul 2004 la 4,6% in anul 2007, cresterea fiind determinata in mare masura de atingerea graduala a standardelor Uniunii Europene.

Simultan, taxele vamale au avut o tendinta constanta in perioada 2004-2006, fiind influentata de modificarea in continuare a legislatiei, in sensul scaderii treptate a barierelor vamale in relatia cu Uniunea Europeana. In anul 2007 s-a inregistrat o usoara crestere, de la 0,4% in 2004 pana la 0,5% in 2007.

Analiza evolutiei impozitelor directe evidentiaza o tendinta constanta a impozitului pe profit in perioada 2004-2006 de 0,4%, iar in anul 2007 s-a inregistrat o usoara crestere ajungandu-se la 2,4%.

Ponderea impozitului pe venit s-a evidentiat prin cresterea usoara de la 3,3% pana la 3,6% in perioada 2004-2006. In 2007 s-a inregistat o scadere, ponderea ajungand la 3,2%.

Analiza evolutiei contributiilor de asigurari sociale a evidentiat o scadere in perioada 2004-2007, de la 10,4% in 2004 pana la 9,1% in 2007 ca urmare a reducerii cotelor acestora in special pentru angajatori.

Luand in considerare aspectele pozitive ale noului mediu inconjurator mondializat, in care se inscriu si sistemele fiscale, tarile membre au ajuns la concluzia ca ar trebui sa actioneze mai bine impreuna decat individual pentru a reduce concurenta fiscala daunatoare si pentru a lupta contra proliferarii regimurilor fiscale preferentiale daunatoare cu privire la activitatile financiare si prestarile de servicii.

In fapt, regimurile fiscale preferentiale daunatoare pot antrena o distorsiune a schimburilor si a investitiilor si ameninta de fapt sistemele fiscale nationale si structura globala a fiscalitatii internationale.

Aceste regimuri submineaza echitatea sistemelor fiscale, deplaseaza de o maniera inoportuna o parte a sarcinii fiscale a veniturilor catre consum, a capitalurilor catre munca si risca, in consecinta, sa aiba un impact negativ asupra serviciilor.

O alta atentie particulara este acordata procesului de reforma a finantelor publice prin dezvoltarea si implementarea unui "Plan Strategic" de reforma a managementului finantelor publice.

In domeniul taxei pe valoarea adaugata s-a elaborat in cursul anului 2005 proiectul legii armonizate a taxei pe valoarea adaugata cu Directiva 77/388/CCE care cuprinde si prevederile aplicabile schimburilor intracomunitare, incepand cu data aderarii.

Prin Codul fiscal s-a introdus sistemul de antrepozitare fiscala pentru produsele supuse accizelor armonizate, care are la baza principiile legislatiei comunitare in domeniu.

Pana in momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana s-a urmarit realizarea transpunerii totale a legislatiei comunitare in domeniul accizelor, paralel cu perfectionarea celei actuale, in functie si de conditiile concrete ale economei romanesti.

Reforma administratiei fiscale este cruciala pentru sustinerea procesului de reducere a nivelului taxarii fara a inregistra o scadere substantiala a nivelului veniturilor si cheltuielilor bugetare ca raport in produsul intern brut.

Masurile de imbunatatire a colectarii trebuie concentrate asupra urmatoarelor directii:

- declansarea cu operativitate a procedurii de executare silita prin emiterea somatiei in mod automat in toate cazurile;

- identificarea si aplicarea sechestrului asupra tuturor bunurilor mobile si imobile ale debitorului si trecerea de indata la evaluarea si valorificarea acelora care pot fi vandute;

- inceperea procedurii de oprire asupra tuturor conturilor bancare ale debitorilor comunicate de banci, odata cu comunicarea somatiei debitorului, precum si asupra veniturilor datorate de tertii debitorului.

Influenta pe termen mediu a masurilor de majorare a impozitelor prevazute cumulate cu amanarea procesului de reducere a contributiei la asigurarile sociale este sintetizata in urmatorul tabel agregat:

Tabelul nr. 3.2.2. Influentele masurilor fiscale asupra evolutiei veniturilor publice

- miliarde lei-

Sursa: Ministerul Finantelor Publice

Ponderea veniturilor bugetului public in produsul intern brut (PIB) a fost in intervalul 2005-2007, in descrestere de la 33,5 miliarde lei in anul 2005 la 31,9 miliarde lei in anul 2008.

Tabelul nr. 3.2.3. Evolutia veniturilor bugetului de stat ca raport in produsul intern brut (PIB)

-miliarde lei-

*) Sursa: Ministerul Finantelor Publice - situatia cuprinde fondurile externe estimate a fi primite de la Uniunea Europeana si bugetul AND.

Veniturile din impozitul pe profit si-au redus ponderea in PIB in anul 2005 comparativ cu anul 2004, ca urmare a introducerii cotei unice de impozitare. Este de asteptat ca acestea sa reinceapa sa creasca pe masura cresterii activitatilor economice. O evolutie asemanatoare si motivata de aceeasi factori, o vor avea si veniturile din impozitul pe salarii.

Veniturile din contributiile de asigurari sociale isi vor reduce ponderea in PIB de-a lungul perioadei analizate. Aceasta evolutie rezultata din reducerile prevazute pentru cotele de contributii si reprezinta o corectie fata de estimarile din editia din februarie 2005 PEP. Modificarea estimarilor din Programul din noiembrie 2005 fata de cel din februarie provine din reconsiderarea prognozei privind numarul de salariati (4.690.000 persoane fata de 5.185.000 persoane in 2006, 4.775.000 pesoane fata de 5.410.000 persoane in 2007 si 4.845.000 persoane fata de 5.735.000 persoane in 2008).

Taxa pe valoarea adaugata a inregistrat o crestere usoara de la 7,8% din PIB in anul 2005 la 7,9% in anul 2007, ca urmare a procesului de crestere economica si dinamicii consumului. Accizele au inregistrat o crestere a ponderii in PIB cu aproape patru puncte procentuale, de la 3,2% in anul 2005 la 3,6% in anul 2007, in conditiile in care Romania va continua procesul de armonizare a legislatiei nationale in conformitate cu reglementarile comunitare in domeniu. Taxele vamale au o tendinta descrescatoare ca raport in PIB.

Politica de reducere atat a deficitului bugetar, cat si a deficitelor quasifiscale continua cu scopul diminuarii excesului cererii agregate, reducerii asupra deficitului de cont curent si mentinerii procesului de dezinflatie.

3.3. ANALIZA BUGETULUI DE STAT AL ROMANIEI IN PERIOADA 2005-2007

Procesul bugetar poate fi definit ca ansamblul de activitati si operatiuni, integrate coerent si convergent orientate, derulate in timp si pe diverse stadii, cuprinzand elaborarea proiectului de buget, adoptarea bugetului, executia bugetului, incheierea si aprobarea contului de executie bugetara si controlul bugetar.

Elaborarea principalelor decizii bugetare se deplaseaza la nivelul Guvernului prin organismul sau specializat - Ministerul Economiei si Finantelor, adoptarea proiectului de buget de catre Parlament constituind un compromis in favoarea executivului.

In legea bugetului de stat se stabilesc volumul veniturilor si a structurii acestora pe capitole si subcapitole, volumul cheltuielilor pe destinatii si pe ordonatori principali de credite pentru bugetul de stat, bugetele Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, volumul creditelor externe, volumul fondurilor externe nerambursabile, precum si volumul sumelor alocate din veniturile proprii pentru anul 2006 si pentru anul 2007.

Bugetul de stat exprima relatiile economice in forma baneasca care apar in procesul repartitiei produsului intern brut, in conformitate cu obiectivele de politica economica, sociala si de alta natura ale fiecarei perioade. Aceste relatii se manifesta in sens dublu: pe de o parte, ca relatii prin intermediul carora se mobilizeaza resursele banesti la dispozitia statului, iar pe de alta parte, ca relatii prin care se repartizeaza aceste resurse.

Relatiile de mobilizare a resurselor sunt relatii de repartitie a produsului intern brut catre stat prin intermediul impozitelor, taxelor si contributiilor, la care se adauga atragerile de disponibilitati temporare libere din economie prin intermediul imprumuturilor de stat interne.

Parlamentul si Guvernul pot face sa determine componentele bugetului de stat. Bugetul are doua componente: intrari si iesiri. Intrarile la buget se bazeaza pe taxe si impozite, iar iesirile sunt alocatiile pentru sectoarele bugetare.

A creste veniturile inseamna a creste impozitele si taxele. In schimb, toata lumea ar dori reducerea taxelor si impozitelor. A reduce impozitele inseamna a reduce intrarile, dar toti doresc sa creasca iesirile. Trebuie sa existe un echilibru.

Veniturile bugetare continua tendinta ascendenta incepand cu anul 2002 ca urmare a pozitiei ciclice favorabile a economiei cat si a eforturilor de reforma a administratiei fiscale si a imbunatatirii colectarii acestora. Asadar, consolidarea bazei veniturilor bugetare consider ca este esentiala pentru asigurarea resurselor necesare indeplinirii angajamentelor Romaniei in calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Constituirea veniturilor bugetare se face tinand seama de impozitele, taxele, contributiile si toate celelalte varsaminte prelevate de la persoanele fizice si/sau juridice. Astfel, veniturile mentionate in bugetul de stat cuprind veniturile curente (venituri fiscale si nefiscale), veniturile din capital si incasarile din rambursarea imprumuturilor acordate.

Figura nr. 3.3.1. Componentele veniturilor bugetare

In categoria veniturilor bugetare conform legii bugetare si a Codului fiscal intalnim veniturile fiscale, care cuprind impozite directe si impozite indirecte, precum impozitul pe profit, impozitul pe salarii si pe venit, impozite si taxe pe proprietate, alte impozite directe, contributiile pentru pensia suplimentara si pentru persoanele cu handicap, taxa pe valoarea adaugata, accizele, taxele vamale si alte impozite indirecte.

Figura nr. 3.3.2. Componentele veniturilor curente - fiscale

In categoria veniturilor bugetare potrivit acelorasi reglementari in vigoare intalnim si veniturile nefiscale care cuprind veniturile din proprietate si veniturile din vanzari de bunuri si servicii.

Figura nr. 3.3.3. Componentele veniturilor curente - nefiscale

Tabelul nr. 3.3.1. Evolutia veniturilor bugetului general consolidat in perioada

2005-2006

- milioane lei-

Sursa: Legea bugetului de stat

Tabelul nr 3.3.2. Evolutia veniturilor bugetului general consolidat in anul 2007

- milioane lei -

Figura nr. 3.3.4. Evolutia veniturilor fiscale in cadrul bugetului general consolidat ca raport din PIB, in perioada 2005-2007

Pe categorii, ponderea in PIB a principalelor impozite a avut urmatoarea evolutie in anul 2005 comparativ cu 2006:

- impozitul pe venit si salarii a crescut cu 0,6%, ca urmare a cresterii castigului salarial mediu brut cu 12,5% in anul 2006 fata de anul 2005 precum si a numarului mediu de salariati cu 2,1%;

- impozitul pe profit a inregistrat o tendinta constanta;

- taxa pe valoarea adaugata a inregistrat o crestere de 0,3% (de la 7,8% in anul 2005 la 8,1% in anul 2006), ca urmare a cresterii activitatii economice si a gradului de colectare a impozitelor.

- accizele au inregistat o usoara scadere a ponderii in PIB (de la 3,2% in anul 2005, la 3,1% in anul 2006);

- impozitului pe comertul exterior si tranzactiile internationale (taxele vamale) a inregistrat o tendinta constanta.

Veniturile bugetare in anul 2007 au continuat tendinta ascendenta din anul 2006 ca urmare atat a pozitiei ciclice favorabile a economiei cat si a eforturilor de reforma a administratie fiscale si a imbunatatirii colectarii.

Consolidarea bazei veniturilor bugetare este esentiala pentru asigurarea resurselor necesare indeplinirii angajamentelor Romaniei in calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Pe categorii, ponderea in PIB a principalelor impozite a avut urmatoarea evolutie in anul 2007 comparativ cu anul 2006:

- impozitul pe venit si salarii a crescut cu 0,6%, determinat in principal, de cresterea castigului salarial mediu brut cu 12,4% si a numarului de salariati cu 1,8%;

- impozitul pe profit s-a caracterizat printr-o tendinta de crestere cu 0,6% fata de anul 2006, ca urmare a dezvoltarii activitatii economice si a gradului de colectare;

- taxa pe valoarea adaugata a inregistrat o crestere de 1% (de la 8,1% in anul 2006 la 9,1% in anul 2007), ca urmare a cresterii activitatii economice si a gradului de colectare, dar si a eliminarii unor scutiri de taxa pe valoarea adaugata pentru punerea de acord cu Directiva a Vl-a a Comunitatii Economice Europene;

- accizele au inregistrat o tendinta de crestere in PIB (de la 3,1% in anul 2006, la 3,6% in anul 2007) datorita continuarii procesului de majorare al acestora conform calendarului stabilit in procesul de negociere a aderarii la Uniunea Europeana si o scadere a impozitului pe comertul exterior si tranzactiile internationale (taxele vamale) de la 0,8% in anul 2006 la 0,4% in anul 2007.

In figura 3.3.5. am prezentat evolutia contributiilor sociale de unde reiese ca acestea au continuat sa detina ponderea cea mai mare in PIB, inregistrand o pondere constanta in anii 2005, 2006 de 9,6%.

In anul 2007 au inregistrat o scadere usoara (de la 9,6% in anul 2006, la 9,5% in anul 2007, la determinarea acestora s-a avut in vedere diminuarea acestora cu 2% pentru angajator.

Figura nr. 3.3.5. Evolutia contributiilor de asigurari sociale in cadrul veniturilor bugetului general consolidat ca raport in PIB, in perioada 2005-2007

Figura nr. 3.3.6. Evolutia veniturilor nefiscale in cadrul bugetului general consolidat ca raport in PIB, in perioada 2005-2007

Veniturile nefiscale ale bugetului general consolidat au inregistrat o tendinta crescatoare a ponderii in produsul intern brut de 1,6% (de la 2,1% in anul 2005, ajungand la 3,7% in anul 2007) insa acestea raman in plan secundar in comparatie cu principala componenta reprezentata de veniturile fiscale.