STINGEREA INCENDIILOR
Incendii de materiale combustibile solide
Din fericire materialele combustibile de clasa A, au punctul de aprindere relativ scazut si sunt usor de racit pana sub acest punct, moment in care vaporii inflamabili si combustia inceteaza sa se mai produca.
Aceasta constatare ne conduce catre gasirea celei mai eficiente metode de a stinge incendiile din aceasta clasa si care consta in atacarea focului cu apa foarte fin pulverizata, sub forma de jet sau combinat, in cantitati apreciabile si la o presiune ridicata. Este de remarcat totusi ca particulele fine de apa elimina caldura si racesc materialele combustibile pana sub valoarea temperaturii de aprindere, mai rapid decat daca apa s-ar alica sub forma de jet.
Daca incendiul s-a produs intr-o
cabina neocupata, prima actiune este aceea de a ne
asigura ca
Daca incendiul are loc intr-o
cabina ocupata, persoana care il sesizeaza trebuie sa
se convinga daca in interior este cineva si daca il poate ajuta sa iasa fara
sa-si puna propria viata in pericol. Altfel,
Cand se intra in cabina
incendiata,
si se va deschide complet doar dupa ce zona incendiata s-a racit suficient pentru a nu mai prezenta
pericol. Initial, apa sub forma pulverizata trebuie folosita in principal pentru absorbtia de caldura si
pentru protectia celor ce actioneaza pentru combaterea focului.
Odata ce focul a fost stins, este necesara udarea abundenta si minutioasa in continuare, decopertarea si eliminarea resturilor carbonizate pentru a preantampina reaprinderea.
Pericolul major pe care-l prezinta asfel de incendii este dat in general de fum si de rapida extindere prin conductie spre magazii sau punti. Din acest motiv, cel care observa un astfel de eveniment, trebuie sa faca in principal doua lucruri foarte importante. Sa inchida rapid toate usile din calea focului si sa dea imediat alarma. Acest lucru va limita extinderea fumului spre zonele adiacente celei incendiate. Conductia poate fi stopata prin racirea extremitatilor zonei afectate de foc. Odata ce s-a reusit stingerea completa, nu trebuie uitat a se efectua o inspectie minutioasa a tuturor compartimentelor adiacente (prova-pupa, babord-tribord, deasupra-dedesubt)
Incendii de hidrocarburi
Combustibilii lichizi au puncte de inflamare cu valori foarte diferite. Acestea pot varia de la -50F (produsele petroliere usoare), la 150F (combustibilul greu).
Datorita acestui lucru, aplicarea apei sub orice forma si cantitate ar fi ea, ar fi rareori eficienta intrucat cantitatea de caldura latenta extrasa prin evaporare ar fi prea mica pentru reducerea temperaturii materialului care arde, sub punctul de aprindere.
Nu se recomanda deci a apela la apa ca si agent de stingere in cazul lichidelor combustibile decat eventual daca focul e de mici dimensiuni, produsul care arde are un punct de aprindere relativ ridicat, se actioneaza cu apa pulverizata, si nu se d 212i88c ispune in timp util de alte mijloace.
Spuma este cel mai potrivit agent de stingere pentru acest gen de incendii pentru ca aceasta se intinde ca o patura peste produsul care arde, ii intrerupe acestuia contactul cu aerul acopera suprafetele inaccesibile si stopeaza extinderea focului.
Trebuie remarcat ca in aceasta situatie, micsorarea intensitatii focului de lichide combustibile, nu este de cele mai multe ori imediat evidenta dar perseverenta impreuna cu actiunea neantrerupta de aplicare a spumei este calea cea mai sigura spre succesul operatiunii. Orice pauza in acoperirea cu spuma poate duce la producerea unor gauri neacoperite prin care focul se alimenteaza cu aer, actiunea de stingere putand fi sortita esecului.
Explozia rezervoarelor de combustibil este un eveniment deosebit de inspaimantator si traumatic in
acelasi timp. Cu toate acestea, experienta a demonstrat clar ca si acest gen de situatii pot fi tinute sub
control. Primul si cel mai esential lucru este ca evenimentul sa fie gestionat cu calm si competenta,
nelasand ca panica sa cuprinda echipajul.
Este mai mult decat probabil ca explozia sa fi rupt tubulaturile instalatiilor de stins incendiu de pe
punte si acest lucru trebuie verificat de indata. Unde este necesar trebuie actionate de urgenta
inchiderile rapide, valvulele de blocare si desfasurate manicile. Utilizarea spumei este decizia corecta
ce trebuie luata in acest caz, insotita de o sustinuta actiune de racire a zonei cu apa pentru limitarea
extinderii si protejarii zonelor neincendiate.
Toate actiunile ce se intreprind, vor fi dictate de circumstantele specifice momentului iar un
management competent, un spirit de echipa adevarat, un training adecvat, pot concura impreuna la
gestionarea corecta a situatiei si gasirea cailor catre succes.
Foc in compartimentul pompelor de marfa
Adeseori, atunci cand se produc, incendiile in camera pompelor de marfa sunt generate de supraincalziri ale lagarelor pompelor sau avarierea grava a acestora. In ambele cazuri, poate rezulta intinderea focului spre compartimentul motoarelor de actionare, prin patrunderea focului sau a fumului si caldurii prin locasurile de trecere ale axelor.
Metoda prin care se ataca un astfel de eveniment este cea a sufocarii focului cu o atmosfera bogata in bioxid de carbon dar acest lucru este recomandabil a nu se face prematur in sensul ca este bine ca in paralel sa se raceasca compartimentele adiacente, in particular camera motoarelor de actionare.
Foc in manifolduri sau tancurile de supraplin
In oricare dintre situatii, prima masura ce trebuie luata este intreruperea de urgenta a alimentarii cu combustibil. Daca nava se afla sub operatiuni de descarcare, pompele trebuie oprite imediat. Daca nava incarca, este necesar sa se informeze terminalul prin mijloacele si procedurile de comunicare stabilite pentru a initia stoparea de urgenta. Instalatia de spumare trebuie imediat pusa in functiune. Trebuie specificat aici ca unele terminale, ignora situatia critica in care se afla nava si insista asupra evacuarii de urgenta a danei. Comandantul navei trebuie sa fie instruit corespunzator de catre companie vis-à-vis de modul de gestionare a unei situatii de acest gen si sa organizeze stingerea focului implicand si mijloacele de la mal daca situatia o impune.
Foc in compartimentele masinilor
Compartimentele in care sunt amplasate masini si agregate de masini, dispun de sisteme fixe de stingere a focului care lucreaza cu apa, spuma, bioxid de carbon sau pulberi chimice. In eventualitatea producerii unui incendiu de mari proportii in aceste spatii, probabil ca va fi necesar sa se foloseasca sistemele de stingere prin sufocare, dar trebuie avut in vedere ca odata declansata stingerea cu CO2 , aceasta nu mai poate fi stopata pana la epuizarea gazului. In aceste conditii, daca nu s-a reusit stingerea la prima lansare a gazului, o a doua nu va mai fi posibila intr-ucat tot agentul destinat compartimentului respectiv este epuizat. Din acest motiv se recomanda ca la aceste sisteme sa se apeleze doar daca celelalte posibilitati au fost aplicate fara succes si numai dupa o pregatire prealabila corespunzatoare conform procedurilor (inchidere si obturare ventilatii, obturatoare, usi etanse, evacuarea personalului, actionarea stopurilor de la distanta, oprirea agregatelor, etc).
Cele mai multe incendii de mici proportii din compartimentele masinilor dar care pot degenera in adevarate dezastre daca sunt scapate de sub control, sunt cele rezultate din imbibarea izolatiei tubulaturilor prin care circula abur sau combustibil supraancalzit, in general cu combustibili usori (motorina) sau diversi solventi care ajung in mod accidental in contact cu izolatia respectiva. Mecanismul de aprindere in aceste cazuri este putin diferit fata de altele in sensul ca uleiului sau combustibilul ajuns pe mantaua de protectie a tubulaturilor, trebuie sa strabata intreaga grosime a acesteia iar odata intrat in contact cu teava supraancalzita ajunge rapid la temperatura corespunzatoare de aprindere. Asfel de fenomene se pot intampla in cazul fisurarii unor tubulaturi prin care sunt vehiculati combustibili sau uleiuri, in cazul ruperii tubulaturilor din cauza vibratiilor sau deteriorarea etansarilor, neglijenta, etc.
Atunci cand se produc astfel de situatii, se intampla deseori ca o obisnuinta, sa se incerce imediat stingerea focului cu un stingator de CO2. Invariabil, focul se reaprinde aproape imediat pentru ca
bioxidul de carbon are un efect de racire aproape neglijabil iar temperatura combustibilului infiltrat prin izolatie ramane foarte aproape de cea a punctului de aprindere. Din acest motiv se considera ca cea mai eficienta metoda de combatere a unor astfel de incendii este acea de a stropi zona si a imbiba izolatia cu o cantitate mica de apa care sa aduca temperatura combustibilului sau uleiului care arde, sub cea a punctului de inflamabilitate.
Sufocarea unor incendii de acest tip prin acoperire este ineficienta deoarece nu are influienta asupra scaderii temperaturii iar focul poate fi anihilat doar pe perioada cand este acoperit, deandata ce inceteaza sufocarea, reaprinzandu-se invariabil.
Intotdeauna cand va pregatiti pentru a interveni intr-o situatie de urgenta cu focul, asigurati-va ca
sunteti echipati si protejati corespunzator si ca echipa de ajutor si sustinere este gata pentru a asigura
asistenta si salvarea daca situatia o impune.
Foc in generatoarele de abur
Acest lucru se intampla indeosebi datorita nivelului scazut de apa in tuburi cauzat de supraancalzirea
tevilor deasupra nivelului apei si nefunctionarii automatizarii pentru oprirea automata a cazanului.
Daca focul este descoperit inainte ca temperatura tevilor sa ajunga la cca 700°C, metodele recomandate
pentru stingere sunt :
Introducerea prin fereastra focarului a unei mari cantitati de apa in jet puternic asumandu-ne chiar si riscul distrugerii totale a tevilor,
Acoperirea mantalei de protectie a caldarinei cu perdele de apa abundente in scopul coborarii temperaturii interne,
Inundarea incintei incendiate cu CO2.
Foc in galeriile de evacuare a gazelor de ardere
Se produce ca urmare a acumularii de depozite de carbon cu sau fara particule de combustibil, care se supraancalzesc si iau foc.
Conditiile de interventie in cazul unor astfel de incendii sunt date de :
Inaccesibilitatea in zonele unde galeriile sunt dispuse la inaltime,
Probabilitatea de explozie in cazul deschiderii autoclavelor de vizita,
Pericol de explozie.
Conditiile si procedurile pentru anihilarea si stingerea focului in acest caz sunt :
Oprirea caldarinei sau a motoarelor (dupa caz),
Inchiderea clapetelor (dampers) si valvulelor pentru a exclude patrunderea aerului in interior,
Stropirea abundenta a suprafetelor exterioare in zona focului in scopul scaderii temperaturii interne,
Protejarea cablurilor electrice si a altor echipamente din zona implicata impotriva contactului cu apa,
Racirea continua pana ce se considera ca deschiderea gurilor de vizitare este sigura, in vederea examinarii si curatarii de reziduurile rezultate.
Incendii de mare amploare
In cele ce urmeaza vom trata in cateva cuvinte problematica luptei cu incendiile de mari proportii care evident, nu pot fi combatute dor cu ajutorul stingatoarelor portabile. In situatii de incendii mari la cheu, lupta cu focul ar trebui purtata de pompierii profesionisti. Acest lucru nu este de cele mai multe ori posibil si de aceea este esential ca anumite reguli si principii de organizare, abordare si lupta efectiva sa fie cunoscute si respectate pentru a avea sanse de reusita.
Primul si cel mai important principiu este acela de a realiza ca resursele disponibile la nava pentru tratarea unui eveniment major sunt limitate si de aceea ele nu trebuie irosite prin actiuni premature, care se pot dovedi a fi ineficiente si risipitoare.
In al doilea rand, cand suntem pusi in situatia de a lupta cu foc de mari dimensiuni, totdeauna trebuie sa ne asiguram ca avem la indemana cel putin o cale de evacuare rapida de urgenta din zona respectiva, daca situatia se inrautateste si scapa de sub control.
Pentru a mentine controlul asupra resurselor corespunzatoare, se recomanda ca la locul incidentului sa fie desfasurat doar efectivul de oameni minim strict necesar.
Intregul compartiment al motoarelor trebuie privit ca o zona cu risc mai ridicat decat celelalte
compartimente ale navei datorita faptului ca aici sunt amplasate in mod normal cele mai multe
echipamente mecanice si electrice, statii de tratare, vehiculare si depozitare a combustibililor, la care se
adauga si prezenta si activitatea umana, toate acestea putand constitui la un moment dat scanteia de la
care poate pleca totul.
Desi un foc ,,serios’’ in compartimentele de masini poate fi de natura electrica, statisticile demonstreaza ca atunci cand se produce, cel mai adesea el este de clasa B adica implica hidrocarburi.
Spumantii sunt agentii de stingere cei mai eficienti pentru combaterea focului de hidrocarburi si din acest motiv, cei care lupta pentru stingerea lui in compartimentele de masini, trebuie sa aiba la indemana permanent echipamentul de producere a spumei.
In situatia cand ofiterul mecanic de cart este singur in acest compartiment si sesizeaza un astfel de incident, el trebuie sa initieze in primul rand alarma generala si apoi sa informeze si sa dea detalii daca se cer, catre puntea de comanda. Numai dupa aceea, daca circumstantele o impun (asa cum s-a aratat mai sus), el trebuie sa incerce stingerea focului. Daca ofiterul de cart are in preajma un asistent, focul poate fi atacat de o persoana in timp ce cealalta suna alarma, informeaza puntea de comanda, inchide ventilatia, usile de foc sau intreprinde alte actiuni daca este necesar.
Intr-un compartiment de masini in care a izbucnit un incendiu, lupta cu focul ar trebui dusa atat timp cat este omeneste posibil. In multe situatii, aceasta lupta a fost abandonata tocmai cand ea era foarte aproape de a fi castigata. Atat timp cat caile de evacuare in caz de urgenta exista si sunt la indemana in orice moment, focul trebuie atacat cu toate mijloacele de care se dispune pana la completa lui anihilare.
In multe situatii care au implicat incendii in compartimente de masini, s-au pierdut vieti omenesti atunci cand oamenii au incercat sa evacueze compartimentul pe scarile verticale ce duceau catre nivele superioare si unde au fost ucisi de caldura ce se ridica de jos, si nu de catre fum sau flacara. Caile de evacuare de urgenta din compartimentele de masini cu usi si rute de scapare amplasate la nivelul cel mai jos posibil, trebuie sa fie clar marcate si amplasamentul lor bine cunoscut. Aceste cai de evacuare trebuie sa fie permanent bine iluminate si neobstructionate in nici un fel, ele trebuind a fi folosite si pentru a indruma echipele de salvare atunci cand se impune interventia acestora.
1.2 Incendii de natura electrica
Incendiile de natura electrica pot aparea in orice zona sau compartiment al navei si este esential ca prima actiune ce se intreprinde in aceasta situatie dupa declansarea alarmei, sa fie izolarea sursei de putere pentru a se preveni electrocutarea in timpul operatiunilor de stingere.
Pentru a se evita extinderea unui incendiu de natura electrica, uneori este necesar a incerca stingerea inainte de a se putea realiza deconectarea de la retea. In acest caz agentul de stingere utilizat trebuie sa fie nonconductiv adica sa nu favorizeze transportortul curentului electric. Tipul corect de stingator care trebuie utilizat in astfel de cazuri este cel cu CO2 sau pulberi chimice. Ambele se folosesc in acelasi mod proiectand agentul in rafale scurte cu miscari rapide ale aplicatorului (furtun, duza) in asa fel incat agentul de stingere sa cuprinda si sa izoleze suprafata incendiata si sa sufoce flacarile.
Viteza cu care se aplica agentul de stingere este foarte importanta tinand seama ca un stingator cu CO2 de 5 kg isi descarca intreg continutul in 7-10 secunde iar unul cu pulberi chimice de 11kg de exemplu se descarca complet in 10-15 sec.
Daca s-a utilizat un stingator cu CO2 sau alt gaz, pentru combaterea unui incendiu intr-un compartiment, intrarea in acesta nu se va face pana nu se ventileaza foarte bine incinta si se ofera siguranta de patrundere.
1.3 Foc in bucatarii, sali de mese si alte spatii similare
Cel mai frecvent tip de incendiu ce se produce in bucatariile unei nave este cel datorat supraancalzirii uleiului in cratite sau fripteuze. Prima actiune ce trebuie intreprinsa dupa activarea alarmei ar trebui sa fie deconectarea masinii de incalzire de la sursa de putere prin intreruperea curentului (actionarea
intrerupatorului, scoaterea din priza, intreruperea sigurantelor) si sufocarea focului cu ajutorul unei paturi speciale destinate unui asemenea scop (fire blanket) care nu trebuie sa lipseasca din acest gen de compartimente.
Daca din diverse motive acest lucru nu este posibil, se poate folosi un stingator cu pulberi sau CO2 dar
se va avea grija sa nu se descarce stingatorul direct in uleiul care arde intrucat jetul de agent de stingere
poate antrena focul si extinde aria de cuprindere a acestuia.
In ultimii ani s-au dezvoltat noi tehnologii si s-au produs noi mijloace de stingere si agenti special destinati pentru combaterea focului de clasa K, despre care s-au facut referiri in capitolele precedente.
In nici un caz nu trebuie sa se incerce stingerea acetui gen de foc cu stingatoare de spuma sau apa pentru ca produsul rezultat din combinatia uleiului incins cu agentul de stingere s-ar putea transforma instantaneu in vapori si pot exploda violent improscand toata zona cu ulei aprins. Electrocutarea de la echipamentele electrice aflate in bucatarie si care vin in contact cu apa sau spuma poate constitui de asemenea un alt pericol mortal.
O alta sursa de foc in bucatarii poate fi sistemul de extractie (hote, canale si ventilatoare de extractie) datorita acumularilor de grasimi si temperaturilor ridicate ale gazelor evacuate prin aceste sisteme. Daca acest lucru se intampla, trebuie stopata de urgenta ventilatia si inchise caile de alimentare cu oxigen. Daca operatiunea nu are succes, se poate actiona cu un stingator de CO2 propulsand agentul la intrarea in sistemul de ventilatie.
Nu se va incerca stingerea cu apa pentru ca asa cum s-a constatat in unele ocazii cand acest lucru a fost facut, situatia s-a agravat si mai mult.
Sistemul de extractie din bucatariile navelor n-ar lua niciodata foc daca s-ar respecta intocmai rutina de intretinere saptamanala.
1.4 Incendii de metale combustibile
Incendiile de aceasta natura sunt destul de rare si in mod normal implica utilizarea unor metode si mijloace de stingere speciale. In astfel de cazuri, singurul agent de stingere care ar trebui utilizat este pulberea chimica si stingatoarele specializate pentru clasa D de foc.
Folosirea apei pentru stingerea unui incendiu de metale combustibile trebuie evitata pentru ca ar putea genera prin contact o reactie exploziva violenta.
1.5 Proceduri in caz de urgenta. Incendiu
Alarma de incendiu
Semnalul de alarma in caz de incendiu trebuie sa fie un sunet continuu emis de sistemul de alarmare generala, acompaniat de patru sunete lungi emise de sirena navei. La unele nave, in special la cele de pasageri, se foloseste doar semnalul de alarma generala respectiv sapte sunete scurte urmat de unul lung (alarma generala) si apoi urmat de transmiterea unui Cod prin sistemul PA (Public Address). Ori de cate ori este auzit semnalul respectiv, tot personalul trebuie sa se indrepte de urgenta catre posturile de incendiu alocate comform rolurilor de urgenta sau catre Muster Station. Codul se adreseaza in acest caz numai persoanelor care au atributiuni speciale in aceste situatii.
Rolul de apel si instructiuni in caz de urgenta (MUSTER LIST and emergency instructions)
Rolul de apel trebuie sa specifice detalii privind semnalul de alarma generala in caz de urgenta (sapte sau mai multe sunete scurte urmate de un sunet lung) transmis prin instalatia de alarma generala in caz de urgenta prevazut si de asemenea masurile ce trebuie luate de echipaj si pasageri cand aceasta alarma este activata. Rolul de apel trebuie de asemenea sa specifice cum va fi dat ordinul de abandonare a navei, de regula prin sistemul PA de catre comandant.
Rolul de apel indica obligatiile atribuite anumitor membri ai echipajului, cum ar fi:
Inchiderea usilor etanse la apa, a usilor de incendiu, valvulelor, scurgerilor, hublourilor,
luminatoarelor, sabordurilor si altor inchideri similare de pe nava,
Echipamentul ambarcatiunilor de salvare si a altor mijloace de salvare
Pregatirea si lansarea la apa a ambarcatiunilor de salvare
Pregatirea generala a altor mijloace de salvare
Apelul pasagerilor
Folosirea echipamentului de comunicatii
Efectivul echipelor de incendiu insarcinate cu lupta contra incendiului
Sarcini speciale atribuite cu privire la folosirea echipamentului si instalatiilor de lupta contra
incendiului
Rolul de apel trebuie sa specifice care ofiteri au responsabilitatea sa asigure ca mijloacele de salvare si de incendiu sunt mentinute in stare buna si sunt gata pentru a fi imediat folosite.
1.6 Exercitii si antrenamente (Training drills)
In scopul mentinerii permanente la nava a unei forte de reactie rapida care sa fie capabila sa abordeze
cu succes o situatie de urgenta care implica focul, este esential a se institui un program efectiv de exercitii de simulare si antrenamente specifice. Acesta trebuie sa cuprinda :
Safety meetings. Lunar si de cate ori comandantul considera ca este necesar, se vor face intruniri pe teme de siguranta la care va participa tot personalul cu atributiuni privind siguranta, inclusiv ofiterul responsabil cu intretinerea echipamentului de siguranta.
Emergency party organisations. In cadrul intrunirilor de acest gen se iau la cunostinta si se analizeaza diverse situatii intalnite sau cunoscute referitoare la evenimente similare intalnite pe alte nave, informatii, exemple si sugestii oferite de pompieri profesionisti, informatii pe teme date oferite de companie sau organisme internationale care se ocupa cu aceasta problematica, etc.
Muster List. Intregul echipajul precum si alte categorii de personal aflat la bord, trebuie sa
se familiarizeze cu rolurile de echipaj si procedurile pe care trebuie sa le aplice in cazul unei situatii de
urgenta care poate implica focul sau de alta natura. In muster list, alaturi de cele mai sus aratate, se vor
specifica :
Detalii referitoare la semnalele de urgenta si actiunile ce trebuiesc intreprinse de catre
echipaj si pasageri daca e cazul, atunci cand aceste alarme sunt activate,
Modalitatea in care se transmite ordinul de abandonare a navei in caz de dezastru,
Traseaza responsabilitatile diversilor membri din echipaj in diverse situatii de urgenta,
Specifica ofiterii responsabili de mijloacele de salvare si cele de lupta contra incendiilor
pentru mentinerea lor in perfecta stare de functionare si gata oricand de utilizare.
Muster list trebuie sa fie afisat in locurile accesibile echipajului (culoare, saloane, cluburi, PCC, puntea
de comanda). Un card individual cu extrase din Muster List (individual emergency card list) trebuie
afisat in cabina fiecarui membru din echipaj (vezi model anexa 1 ).
1.6 Planuri de urgenta in caz de incendiu (Fire Control Plan)
Fiecare nava trebuie sa dispuna la bord de un plan de interventie in caz de incendiu, intocmit in limba oficiala a statului de pavilion si care sa dispuna si de o traducere in limba engleza. Copii dupa acest plan trebuie amplasate in containere etanse, in afara spatiului accommodation, de regula deasupra usii principale de intrare in castel si in alte locuri vizibile pe coridoarele si compartimentele navei si in care sa se arate clar:
Amplasarea posturilor de comanda
Amplasarea incaperilor protejate
Amplasarea constructiilor care intarzie propagarea focului
Particularitati ale centralei automate de detectie si a sistemului de alarmare in caz de incendiu
Amplasarea hidrantilor de incendiu
Amplasarea inventarului de incendiu
Caile de acces in diferite compartimente, pe punti, etc, cu indicarea cailor de evacuare a
culoarelor si usilor. Orice modificare ulterioara in protectia contra incendiilor trebuie inscrisa imediat in documentele enumerate mai sus.
1.7 Echipa de interventie in caz de urgenta – (Emergency team) este formatiunea desemnata prin
Muster List si care este antrenata pentru a actiona intr-o anumita situatie de urgenta. Fiecare dintre
aceste formatiuni, au un lider desemnat, care are atributiuni specifice acestei functii. Aceste formatiuni
reprezinta prima linie de interventie. Cand soseste la locul urgentei, echipa intreprinde masurile
necesare si raporteaza situatia comandantului navei care este persoana desemnata sa coordoneze toate
actiunile intreprinse in situatii de urgenta cu care se confrunta nava si echipajul.
Echipa de interventie la punte (Bridge team) este responsabila pentru comanda si controlul situatiei de urgenta si adunarea intregului personal la posturi. Este formatiunea care stabileste legatura, modul si mijloacele de comunicare externe si interne intre punte si masina, intre emergency teams si support teams, asigura siguranta navigatiei si tine evidenta detaliata a derularii evenimentelor. Daca este necesar, bridge team instituie operatiuni de cautare si salvare in cazul lipsei la apel.
Inainte de initierea operatiunilor de cautare si salvare, echipa de cautare (pe cat posibil alcatuita din doua persoane), trebuie sa fie informata in detaliu despre subiectul cautarii, a compartimentelor in care se face cautarea, precum si a rutelor de acces in acestea. Cautarea trebuie de regula inceputa din locurile cele mai periculoase si continuand cu cele in care pericolul este mai mic, astfel incat, spre sfarsitul operatiunii, echipa sa se afle cat mai aproape de zonele cu aer curat.
Ghid de cautare si salvare:
Deplaseaza-te ocupand pozitii joase fata de pardoseala, pentru a avea o vizibilitate mai buna si eventual pentru a putea respira mai facil (daca nu porti aparat de respirat). Foloseste bratul liber pentru a putea testa spatiul din fata si a localiza eventualele obstacole,
Paseste usor si nu transfera toata greutatea corpului pe piciorul respectiv pana nu esti sigur ca podeaua iti ofera stabilitatea necesara,
Misca-te usor si acorda importanta usilor si deschiderilor. Asigura-te ca toate spatiile au fost verificate inainte de a trece mai departe,
Testeaza usile cu dosul palmei inainte de a le deschide, stai jos, in spatele usii si deschide cate putin si cu grija pentru a nu oferi focului sansa sa se alimenteze rapid cu oxigen,
Inchide usile compartimentelor pe care le-ai investigat si marcheaza-le daca ai posibilitatea,
Fa-ti simtita prezenta prin strigate pentru a permite supravietuitorilor sa afle ca sunt cautati si asculta cu maxima atentie eventualele semnale de raspuns,
Gandeste
ca exista posibilitatea sa te ratacesti, chiar daca in
conditii normale mediul iti este familiar. Daca totusi se intampla, cauta
drumul urmarind conturul peretilor, pastrand aceeasi directie pana gasesti o
Echipa de interventie la masina (Engine room team) trebuie sa tina la curent permanent puntea de comanda cu mersul evenimentelor in CM. Echipa trebuie sa stabileasca cu promptitudine care sunt efectele situatiei de urgenta si care ar putea fi urmarile interventiei lor asupra altor echipamente. Pe baza acestor observatii liderul echipei dispune o anumita tactica de actiune si folosirea unora sau altora dintre mijloacele de interventie disponibile. De asemenea, acest grup are sarcina de a mentine in functiune serviciile esentiale de urgenta.
Emergency team pregateste echipamentele necesare si raporteaza la comanda atunci cand sunt gata de actiune.
Echipa de ajutor (Support team) este coordonata de pe comanda si asigura ajutorul echipelor
de interventie dupa cum urmeaza :
* Ofera primul ajutor medical in caz de necesitate
* Pregateste barcile si plutele de salvare
* Asigura distribuirea necesarului pentru aparatele de respirat (butelii, masti)
* Asigura distribuirea echipamentelor si materialelor necesare
* Tine sub observatie nava (security patrols)
* Asigura racirea si limitarea zonei afectate.
Succesul acestei echipe este dat de suportul si ajutorul efectiv pe care il ofera grupelor de interventie in caz de urgenta. Pentru a se putea achita de aceste sarcini, fiecare membru al support team trebuie sa cunoasca in mod similar atributiile celor din emergency team.
Conducatorul echipei ( The Team Leader) Desi nivelul de cunostinte si capacitatea de lupta impotriva focului a echipajului unei nave oricat de antrenat nu se compara cu cele ale unei echipe specializate de interventie de la mal, totusi echipajul este avantajat prin aceea ca este familiarizat cu nava cu compartimentele ei si cu mijloacele de lupta de care aceasta dispune. Acest lucru devine deosebit de important atunci cand se analizeaza si se decide ce actiuni trebuie intreprinse si cu ce mijloace.
Pe fiecare nava trebuie numita cate o persoana care sa-si asume responsabilitatea de lider pentru fiecare dintre echipele de interventie. De exemplu un ofiter mecanic poate fi liderul echipei de interventie in compartimentul masinilor, in timp ce un ofiter de punte ar putea fi liderul echipei de interventie la punte sau al altei echipe. Nu este simplu a gasi liderul potrivit. Desi unii oameni sunt foarte bine pregatiti, ei nu pot fi adevarati lideri pentru ca nu sunt inzestrati cu calitatile necesare. De asemenea, sunt situatii cand liderul numit nu este si cel recunoscut deschis de grup. Alaturi de alte calitati, un lider adevarat trebuie:
Sa aiba taria de a pune pe primul plan indatoririle, inaintea interesului personal
Sa nu neglijeze faptul ca grupul pe care-l conduce este compus din individualitati
Sa faca totul pentru a pastra echipa unita
Sa-si exercite cunostintele si abilitatile in scopul mentinerii unui echilibru intre
necesitatile grupului si prioritatile situatiei
Sa aiba initiativa
Sa aiba suficiente cunostinte referitoare la situatia data
Sa nu ceara niciodata unui membru al grupului un lucru pe care el insusi nu l-ar face.
Pe de alta parte, pentru a fi unanim recunoscut, membrii grupului au o serie de asteptari din partea liderului si anume:
Sa ofere un bun exemplu
Sa mentina disciplina in grup
Sa promoveze un bun spirit de echipa
Sa mentina un standard de pregatire adecvat
Sa nu-si piarda niciodata simtul umorului
Sa fie autocratic, adica sa-si exercite autoritatea de lider atunci cand necesitatile o
impun, dar si democratic, prin participarea la luarea deciziilor membrilor grupului
Intr-o situatie care implica focul, liderul echipei de interventie trebuie sa analizeze situatia, sa stabileasca daca sunt vieti in pericol, locatia focului, ce materiale combustibile ard, cand si unde a izbucnit focul. Pe baza acestor informatii el poate decide care sunt masurile ce trebuiesc intreprinse imediat, ce mijloace de stingere trebuie utilizate, ce mijloace de protectie trebuiesc luate si care sunt procedurile de urgenta necesar a fi aplicate. Buna comunicare intre team leader si echipa sa, precum si intre acesta si comanda reprezinta de cele mai multe ori o sansa crescuta de succes in gestionarea sitatiei.
Formation of emergency response teams. Bridge team
Personnel Duties
Master In command
Third Officer Internal comunications and record keeping
Radio Officer External comunications
Rating Helmsman
Rating Lookout / messenger
Rating As directed
Unassigned Officer (if available) As directed
Engine room team
Personnel Duties
Chief engineer Team leader
Second engineer Deputy
Petty Officer As directed
Rating As directed
Rating As directed
Rating BA squad
Electrical / EngineerOfficer (if available) As directed
Emergency team I
Personnel Duties
Chief engineer Team leader
Engineer Officer Deputy
Petty Officer BA squad
Rating As directed
Rating BA squad
Rating BA squad
Electrical / EngineerOfficer (if available) BA squad
Emergency team II
Personnel Duties
Third engineer Team leader
Second Officer Deputy
Petty Officer BA squad
Rating BA squad
Rating BA squad
Electrical / EngineerOfficer (if available) BA squad
Support team
Personnel Duties
Catering Officer/ Chief steward Team leader
Petty Officer Deputy
Rating As direct
Rating As direct
Rating As direct
1.8 Antrenamentul echipelor de interventie (Emergency Drill
Tipurile de exercitii si simulari trebuie sa fie efectuate la intervale regulate, variate si sa acopere o gama cat mai mare de situatii de urgenta posibile. Membrii echipei trebuie sa fie capabili sa foloseasca intreg echipamentul, inclusiv aparatele de respirat si fiecare dintre ei sa stie sa discearna tipul de actiuni si echipamente adecvate pentru fiecare situatie in parte. Tot echipajul trebuie instruit si antrenat in operatiuni de ambarcare si folosire a barcilor si plutelor de salvare.
Efectuarea unui exercitiu de alarmare in caz de urgenta este recomandat a se anunta din timp dar nu si tipul de urgenta, pana ce nu se da alarma.
Daca ar fi posibil, un centru de comanda al exercitiilor ar fi bine sa se stabileasca intr-o incapere situata
in afara spatiului accommodation si avand acces atat din interior cat si de pe punte. O parte din
manualele de instruire, un muster list si unele dintre echipamentele utilizate la exercitii ar putea fi
instalate in aceasta incapere, putand fi folosit in orice moment . Dupa terminarea exercitiului aici ar
putea avea loc sedinte de analiza (post-drill meeting), cu interpretarea rezultatelor, observatii, sugestii,
analize, etc.
In cele de mai jos, este prezentata o lista de sugestii referitoare la tipurile de exercitii ce se pot face pe
oricare tip de nava. Lista nu este completa si ea poate fi intregita oricand si de catre oricine are
preocupari in domeniul sigurantei:
Oil fire, galley fire, hold fire, ventilation control
Machinery space fire, rescue from confined space, oil pollution
Use of breathing apparatus
CPR (resuscitation)
Use of emergency fire pump
CO2 system, foam system, fire extinguishers.
Pyrotechnics, emergency diesel, helicopter crash landing
Evacuation via hoist/landing, collision, grounding
1.9 Responsabilitati individuale si ale Comandantului
Fiecare membru din echipaj este responsabil pentru insusirea cunostintelor referitoare la nava pe
care lucreaza, masurile de prevenire si combatere a incendiilor si a altor evenimente considerate
a fi situatii de urgenta la nave. Orice nelamurire in aceasta privinta trebuie rezolvata fara
intarziere prin apelarea persoanelor responsabile. Amplasarea rolurilor de echipaj, a
responsabilitatilor proprii in diverse situatii, a codurilor de semnale si a semnificatiilor acestora
reprezinta o obligatie de prima importanta.
Fiecare este responsabil pentru siguranta sa personala dar si pentru a celorlalti, atunci cand
actiunile sau neactiunile proprii ii afecteaza pe acestia.
Comandantul navei sau dupa caz inlocuitorul acestuia, trebuie sa-si asume raspunderea totala in
toate situatiile de urgenta precum si coordonarea tuturor operatiunilor.
|
