SUPORT DE CURD DIDACTIC - CONSTRUCTII SI LUCRARI PUBLICE - LUCRATOR PENTRU DRUMURI SI CAI FERATE - CAI DE COMUNICATIE
I. INTRODUCERE
Materialul se doreste a fi un ghid in activitatea educationala pentru cadrele didactice care predau acest modul .Toate activitatile, exercitiile propuse elevului urmaresc atingerea criteriilor de performanta in conditiile de aplicabilitate descrise in standardul de pregatire profesionala si pregatesc elevul intr-o abordare orientata spre practica .
In acest ghid puteti gasi:
competentele si obiectivele ce trebuie atinse
Sugestii metodologice. Modalitati de evaluare
documente elaborate de profesor ce urmaresc derularea activitatilor ( fisa de descriere a activitatii, fisa de progres scolar)
evidentierea cuvintelor cheie
glosarul de termeni specifici
materiale de referinta in procesul de predare ( folii, fise conspect )
Prin activitatile pe care profesorul le propune elevilor, acestia vor avea posibilitatea sa se familiarizeze cu elementele drumurilor, cailor ferate si a podurilor.
ATENTIE ! Acest auxiliar nu acopera toate cerintele
din standard , el este doar un material orientativ avand drept scop prezentarea orientarilor
conform strategiei dinTVET, a invatarii centrate pe elev
si a corelarii competentelor din SPP cu curiculum si cu
activitatile desfasurate de elevi.
Scopul acestui modul este de a oferi elevilor notiuni de baza cu privire la caile de comunicatie : identificarea, definirea si clasificarea drumurilor, cailor ferate, lucrarilor de arta, recunoasterea elementelor de traseu etc.
SUGESTII METODOLOGICE. MODALITATI DE EVALUARE
In elaborarea strategiei didactice , profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii:
elevii invata cel mai bine atunci cand invatarea raspunde nevoilor lor
elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare
elevii au stiluri diferite de invatare
elevii participa cu experienta dobandita anterior la procesul de invatare
elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda ca metode : demonstratia, lucrul pe grupe, proiectul, simularea, vizita, studiul de caz, joc de rol.
Vizitele se fac la obiective de constructii (drumuri, poduri, cai ferate in lucru sau finalizate), urmand ca elevii sa prezinte dupa aceea lucrarile efectuate la punctul respectiv. In urma acestor vizite se vor completa fisa de observatie la instruire practica, prezenta in acest auxiliar curricular. Pe baza fiselor de observatie elevii vor realiza un referat.
Studiul de caz se poate realiza tot pe baza unor vizite sau pe extrase din ziare, stiri, internet etc ( de exemplu prabusirea podului de la Maracineni, in urma inundatiilor). Dupa dezbaterea studiului de caz pe grupe si in plenul clasei, se va realiza un proiect finalizat pe o plansa, cu poze, date si solutia cazului. Cazul poate fi studiat si pe baza jocului de rol.
Fisele conspect sunt o sinteza a temei respective, profesorul urmand sa detalieze sau sa explice notiunile mai importante. Elevul va completa pe fisele primite datele suplimentare. De asemenea isi va completa glosarul de termeni tehnici.
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.
Pentru fiecare exercitiu, fisa de lucru , referat, lucrare profesorul va anunta de la inceput care sunt criteriile de evaluare, punctajul pentru fiecare item. Dupa evaluare profesorul va explica de ce s-a obtinut punctajul respectiv, in timp ce prezinta varianta corecta.
Referatele si proiectele se evalueaza dupa o grila adaptata nivelului clasei, dar care sa cuprinda :
termenul de predare
continutul de specialitate
aspect ( scriere, ortografie, exprimare)
surse consultate ( carti, reviste de specialitate, internet)
Se va stimula cautarea atat in biblioteci, cat si pe internet.
Lucrul in echipa, comunicarea, dezvoltarea personala, organizarea locului de munca sunt abilitati cheie care trebuie urmarite pe tot parcursul muncii elevilor. Aceste abilitati nu se evalueaza ca atare in cadrul acestui modul, dar trebuie sa constituie o parte a evaluarii elevului. Este foarte important ca elevii sa invete sa lucreze in echipa, stabilind sarcini precise pentru fiecare din ei. Lucrarile practice se realizeaza pe grupe,care apoi se rotesc.
Pentru a facilita stabilirea sarcinilor si evaluarea lucrului, aveti o fisa de organizare a lucrului in echipa. In aceasta fisa fiecare elev isi completeaza sarcinile pe care le are de realizat, atribuite in urma discutiilor din grupul de lucru. Cand sarcinile din cadrul echipei se schimba, va completa o alta fisa. Este bine ca echipele sa nu fie mai mari de 4 elevi. Pentru instruire practica, aveti o fisa de observatie in care elevii vor nota fiecare lucrare la care au participat, descriind pe scurt lucrarile efectuate. Impreuna cu fisa de organizare a lucrului, poate constitui o baza de evaluare.
Pentru verificarea atingerii tuturor obiectivelor, aveti fisa de descriere a activitatii, in care vor fi inscrise toate exercitiile si lucrarile efectuate. Acestea vor fi evaluate in coloana REZOLVAT, fisa regasindu-se in portofoliul elevului.
Fisa de progres scolar se completeaza pe criterii de performanta din cadrul fiecarei competente.In aceasta fisa se completeaza data in care s-a realizat lucrarea, se fac comentarii legate de modul de indeplinire si se stabileste gradul de indeplinere a sarcinii. Daca sarcina nu a fost realizata, se reface, urmind a se evalua din nou, pe aceeasi fisa. Acelasi tip de fise se pot intocmi si pentru celelalte competente, precum si pentru alte lucrari.
Este indicat ca toti elevii sa aiba in final un portofoliu care sa contina :
fisele de lucru in echipa
fisa de descriere a activitatii
fisa de protectie a muncii
glosar de termeni tehnici
exercitiile realizate in cadrul modulului de instruire practica si a celui de practica comasata : referate, teste, fise de lucru, fise conspect completate
fisa de observatie
fisele de progres scolara
In ajutorul elevilor si profesorilor, pentru a gasi imagini si date utile in sprijinul realizarii referatelor, fiselor de lucru, fiselor conspect, poate veni Internetul cu www.google.com .
UNITATI DE COMPETENTA / COMPETENTE VIZATE
in parcurgerea modulului Cai de comunicatie
UNITATI DE COMPETENTA TEHNICE SPECIALIZATE
UC1.TIPURI DE CAI DE COMUNICATIE
Competenta 1 : Analizeaza tipurile de cai de comunicatie
Competenta 2: Analizeaza tipurile de drumuri
Competenta 3: Descrie elementele generale ale caii ferate
Competenta 4: Recunoaste lucrarile de arta
UC2.TRASEE PENTRU CAI DE COMUNICATIE
Competenta 1 : Caracterizeaza elementele componente ale
drumurilor si cailor ferate
Competenta 2 : Descrie elementele profilului longitudinal
Competenta 3: Recunoaste elementelor traseului
Competenta 4 : Identifica elementele profilului transversal
UC1.TIPURI DE CAI DE COMUNICATIE
C 1 : Analizeaza tipurile de cai de comunicatie
O1. Sa defineasca ce sunt caile de comunicatie
O2. sa clasifice tipurile de cai de comunicatie
C 2: Analizeaza tipurile de drumuri
O3. sa clasifice drumuri
O4. sa enumere materialele folosite
C 3: Descrie elementele generale ale caii ferate
O5. sa clasifice tipurile de cai ferate
O6. sa identifice elementele suprastructurii caii ferate
C 4: Recunoaste lucrarile de arta
O7. sa defineasca si sa clasifice lucrarile de arta
O8. sa identifice partile componente ale podurilor
O9. sa enumere elementele tunelului
UC2.TRASEE PENTRU CAI DE COMUNICATIE
C1 Caracterizeaza elementele componenete ale drumurilor si cailor ferate
O10. sa identifice si sa precizeze rolul elementelor componente ale suprastructurii drumurilor si cailor ferate
C2: Descrie elementele profilului longitudinal
O11. sa recunoasca elementele profilului longitudinal
O12. sa enumere conditiile de alegere a liniei rosii
C3 : Recunoaste elementele traseului
O13. sa identifice elementele traseului
O14. sa caracterizeze elementele curbei
C4 : Identifica elementele profilului transversal
O15. sa recunoasca tipurile de profile transversale
O16. sa identifice elementele profilului transversal tip
II. MATERIALE DE REFERINTA
Aceasta sectiune pentru modulul Cai de comunicatie contine exemple de:
v fise conspect
v folii transparente
Fisele conspect si foliile transparente sunt utile pentru:
dezvoltarea abilitatilor cheie
indrumarea activitatilor de luare a notitelor
sintetizarea informatiilor date
testarea cunostintelor
Folia si fisa conspect se pot utiliza in paralel
Fisele vor fi mai utile daca veti tine cont de :
asezarea in pagina sa fie cat mai simpla
explicatiile orale oferiti-le inainte de a imparti fisele
clarificarea cuvintelor tehnice inainte de impartirea fiselor
limbaj simplu si clar
modul de tiparire usureaza foarte mult citirea textului
Modulul ____________________
Numele elevului_____ _______ ______ ___________
Profesor _____ _______ ______ _______________
Abilitati care trebuie dobandite |
Data |
Lucrarile efectuate si comentarii |
Aplicare in cadrul modulului |
Evaluare |
||
Bine |
Satisfacator |
Refacere |
||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Comentarii |
Prioritati de dezvoltare |
|||||
Abilitati de baza ce urmeaza sa fie dobandite ( pentru fisa urmatoare) |
GLOSAR DE TERMENI TEHNICI
Macadam |
|
Lianti minerali |
Pulberi minerale care pot lega intre ele alte materiale, formand amestecuri care se intaresc in urma unor procese fizico- chimice. |
Lianti bituminosi (organici) |
Liantii bituminosi sunt amestecuri de hidrocarburi provenite de la distilarea fractionata a petrolului. In tehnica rutiera se folosesc in special bitumurile lichide si emulsiile. Bitumul solid se foloseste numai la cald, pentru prepararea mixturilor asfaltice. |
Subif |
produs romanesc, amestec de pasta de var cu bitum topit. Se dilueaza cu apa. |
Margaritar marunt |
Fractiunea de nisip 3-7 mm |
Prefabricate din beton |
Sunt elemente de constructie fabricate in ateliere sau fabrici, care necesita doar montarea la fata locului, reducand considerabil timpul de executie. |
|
|
|
CUVINTE CHEIE
parte carosabila acostament sant taluz
debleu
rambleu
sine
traverse
prisma de balast
tirfon bulon
placa calaret
CAI DE COMUNICATIE 1
TRANSPORTURILE
Terestre (pe pamant) aer apa Mijloc de transport Cale de transport (de comunicatie)
Element fix Element mobil
Autovehicul, tren
Avion, elicopter
Vapor, submarin
DRUMUL = fasie de teren special amenajata pentru circulatia vehiculelor si pietonilor
dupa importanta dupa ecartament
Cai ferate
LUCRARILE DE ARTA (CONSTRUCTII INGINERESTI)
= Poduri, podete, tuneluri, viaducte, ziduri de sprijin
lucrari auxiliare cailor de comunicatie care servesc la trecerea peste o vale, un curs de apa sau o alta cale de comunicatie.
Dupa material
MATERIALE FOLOSITE LA CAI DE COMUNICATIE
Dupa compozitie |
dupa modul de fabricare |
exemple |
|||||||||
Materiale anorganice nemetalice
Materiale anorganice metalice
Materiale organice
Materiale complexe |
Agregate naturale neprelucrate Agregate naturale prelucrate Lianti naturali Lianti artificiali Feroase Neferoase Naturale Lianti naturali Lianti artificiali Artificiale Turnate monolit Prefabricate |
Bolovani de rau Balast Pietris Nisip Piatra bruta Piatra cioplita (pavele, calupuri) Piatra sparta, criblura Argila Var Cimenturi Fonta Otel Aluminiu Cupru Lemn Fibre textile Bitum Nisip bituminos Bitum de petrol Gudron Emulsii si suspensii bituminoase Uleiuri, vopsele Materiale plastice Betoane si mortare de ciment Betoane si mortare asfaltice Tuburi circulare si ovoidale Dale Grinzi |
Piatra naturala neprelucrata ( produse de balastiera)
nisipul - agregat cu dimensiuni de 0-7 mm.
pietrisul - agregat cu dimensiuni de7- 71 mm.
balastul - amestec natural de nisip si pietris, cu granule de 0 - 71 mm.
Piatra naturala prelucrata ( produse de cariera)
piatra bruta - blocuri neregulate, folosite la fundatii si pavaje
piatra sparta - pietre cu muchii ascutite (vii) cu dimensiuni de 8- 120 mm, cu urmatoarele sorturi: - savura 0 - 8 mm - macadam
- split 8 - 40 mm- macadam
- piatra sparta 40 - 60 mm-macadam
- piatra sparta mare (rassel) 60 - 90 mm - la fundatii si betoane de rezistenta
criblura - Se foloseste la mixturi asfaltice si la betoane de ciment pentru imbracamintile drumurilor modernizate, precum si la reparatiile si intretinerea acestor drumuri (covoare asfaltice, tratamente superficiale).
piatra fasonata - pavele normale, calupuri, pavele abnorme si borduri.
filerul - este o pulbere minerala extrem de fina (0,007 mm), care imbunatateste plasticitatea bitumului si intarzie imbatranirea.Se foloseste la mixturi asfaltice pentru stabilizarea bitumului.
Lianti minerali
Utilizari:
argila - amestecata cu pietris poate fi folosita la astuparea gropilor sau pentru imbunatatirea drumurilor de pamant.
varul - folosit ca filer in suspensia de bitum filerizat
cimentul portland - se foloseste la obtinerea betonului de ciment utilizat la imbracaminti, la poduri, la reparatii, la materiale prefabricate etc.
LIANTI BITUMINOSI (ORGANICI)
Principalii lianti organici folositi la drumuri sunt:
bitumul neparafinos pentru drumuri - se foloseste la covoare asfaltice, tratamente etc.
bitumul neparafinos pentru constructii - se foloseste la izolari hidrofuge, sape, reparatii etc
bitumul parafinos - are 4 % parafina, se foloseste la tratamente si asfalt turnat
bitumul inmuiat (fluxat) - bitum cald + white spirit- se foloseste la tratamente superficiale
bitumul subtiat (taiat) - bitum + benzina, motorina - se foloseste la izolatii, amorsari, liant la mixturi asfaltice. Se mai numesc si bitumuri de cupaj (cut-back).
emulsia bituminoasa - particule foarte mici de bitum + apa + emulgator - se foloseste la badijonari, plombari, mixturi asfaltice.
Emulsiile obisnuite sunt constituite din 50-60% bitum, 1-2% emulgator si restul apa. Ele se pot dilua cu apa in orice proportie. Pentru a impiedica sedimentarea lor, dupa un repaus mai indelungat, emulsiile trebuie agitate.
La punerea in opera, emulsiile se rup; globulele de bitum se unesc si formeaza o pelicula continua pe suprafata agregatului sau a soselei. Emulsia poate fi cu rupere rapida sau lenta.
Cele cu rupere rapida se folosesc pentru stropiri si bitumarea criblurilor.
Cele stabile sau cu rupere lenta se folosesc la prepararea mixturilor si betoanelor asfaltice.
Calitatea emulsiilor se recunoaste dupa gradul de raspandire a particulelor de bitum, adica sa nu aiba cocoloase de bitum, iar culoarea sa fie cafenie.
suspensia de bitum filerizat in apa = dispersie mai putin fina de bitum in lapte de var.
Se foloseste la confectionarea mortarelor asfaltice la rece, la amorsari, la innobilarea agregatelor locale.
bitumuri cu adaosuri - ca adaosuri se folosesc cauciucul, diversi polimeri, gudronul.
MATERIALE COMPLEXE SI PREFABRICATE
Mortare si betoane hidraulice
Mortarul este un amestec de liant, apa si agregat marunt (nisip), care se intareste in timp. Liantul poate fi var, ciment sau ipsos.
Se foloseste la tencuieli si zidarii.
Betonul este un amestec de ciment portland, apa si agregate cu granulatii diferite (pietris, nisip, piatra sparta), care se intareste in timp.
Se foloseste la imbracaminti din beton de ciment, la constructia podurilor, la fundatii, a cladirilor etc.
Betonul folosit la drumuri trebuie sa indeplineasca anumite conditii, pentru a reduce la minim deteriorarile din inghet-dezghet si rezultate din aplicarea materialelor antigelive. Astfel:
continutul minim de ciment: 350 kg/mc;
raportul apa/ciment: 0,44;
agregatele sa fie sanatoase, curate, durabile si bine calibrate. Pentru a obtine rezistente bune la derapaj, continutul in siliciu al granulelor mici (nisip) trebuie sa fie cel putin 35%;
dozajul si malaxarea sa se faca in mod corespunzator;
punerea in opera sa respecte toate prescriptiile tehnice.
perioada de uscare sa fie suficienta
Prefabricate din beton
Grinzile si dalele prefabricate pentru podete - se folosesc la realizarea suprastructurilor
Tuburi din beton simplu, beton armat sau precomprimat - se folosesc la podete tubulare
Borduri din beton - se folosesc la incadrarea partii carosabile
Parapete, indicatoare, borne etc
Membrane si geogrile
Geotextile se folosesc pentru stabilizarea pantelor si protectia lor impotriva eroziunii, ca substrat pentru pietris etc. pentru combaterea avansarii fisurilor la suprafata unui strat de beton bituminos
Geomembrane - se folosesc la etansari
Geogrile se folosesc la ranforsari
MIXTURI ASFALTICE
Mixturile asfaltice se prepara in instalatii speciale, avand dispozitive de predozare, uscare, dozare a agregatelor naturale si a liantului, precum si dispozitivul de malaxare fortata a agregatelor cu liantul.
Ele pot fi realizate la cald sau la rece.
la cald = agregatele si bitumul se amesteca la temperaturi de peste 150 0C, iar punerea in opera se face de asemenea la temperaturi ridicate (peste 100 0C)
la rece = pentru aglomerarea agregatelor se foloseste emulsie bituminoasa, subif sau bitum taiat, adica lianti bituminosi utilizati la rece, iar punerea in opera se face de asemenea la temperatura mediului ambiant (peste +5 0C)
Tipurile de mixturi asfaltice produse la noi in tara pot fi grupate astfel:
Betonul asfaltic = amestec omogen de agregat mare (split, criblura, pietris ciuruit) + agregat mic (nisip natural sau de concasaj) + filer + bitum
Se foloseste in mod special pentru realizarea imbracamintilor bituminoase grele (permanente) pe drumuri cu trafic intens.
Asfaltul turnat - dur = criblura 3..8 si 8..16 mm+ nisip +filer + bitum dur D 40/50
- obisnuit = nisip grauntos 3..7 mm+ nisip+filer+ bitum dur D 40/50
Se executa numai la cald, se pune in opera prin asternere si nivelare, fara sa necesite compactare.
Mortarul asfaltic = nisip + filer + bitum
Anrobatele bituminoase = amestecuri de agregate naturale (balast, pietris, nisip, neconcasate sau concasate) si filer, aglomerate cu bitum
Se utilizeaza de obicei pentru imbracaminti bituminoase usoare sau a straturilor de baza. Exista o mare varietate de tipuri si pot fi executate la cald sau la rece.
In timp se produce, sub circulatia vehiculelor, un fenomen special numit asfaltizare.
La aceasta contribuie si cilindrarea, care reduce la minimum golurile dintre agregate.
Dozajul de bitum este foarte important; daca este prea putin, amestecul devine sfaramicios, iar daca bitumul este in exces, este prea moale si apar valuriri.
In afara acestor tipuri principale, se mai folosesc la drumuri niste mortare speciale, numite masticuri sau chituri bituminoase, care servesc la astuparea sau colmatarea rosturilor sau fisurilor la pavaje, imbracaminti asfaltice sau de beton.Masticul bituminos contine: 40% bitum tip D, 8% deseuri de cauciuc cu particule de maxim 1 mm, 4% fibre textile, 48% praf de azbest.
III. ACTIVITATI PENTRU ELEVI
La sfarsitul acestui modul veti putea :
defini ce sunt caile de comunicatie
clasifica tipurile de cai de comunicatie
enumera materialele folosite la drumuri
clasifica tipurile de cai ferate
identifica elementele suprastructurii caii ferate
defini si clasifica lucrarile de arta
identifica partile componente ale podurilor
enumera elementele tunelului
identifica si preciza rolul elementelor componente ale suprastructurii drumurilor si cailor ferate
recunoaste elementele profilului longitudinal
enumera conditiile de alegere a liniei rosii
identifica elementele traseului
caracteriza elementele curbei
recunoaste tipurile de profile transversale
identifica elementele profilului transversal tip
organiza lucrul in echipa
culege date din diverse surse
comunica eficient
face o autoevaluare corecta
Tot la finalul modulului veti avea un portofoliu cu un continut divers, care va va ajuta sa utilizati si sa prelucrati cat mai eficient datele primite din jurul vostru.
! ATENTIE !
Portofoliul elevului va contine:
CE |
DE CE |
fisele de organizare a lucrului in echipa |
pentru organizarea eficienta a muncii, nu doar in acest modul ci in orice situatie. |
fisa de descriere a activitatii |
pentru evaluare si autoevaluare, pentru aprecierea muncii fiecaruia |
fisa de protectie a muncii |
|
exercitiile realizate in cadrul modulului de instruire practica si a celui de practica comasata |
pentru a dobandi competentele de specialitate si unele abilitati care sa va ofere mai multe sanse la angajare, precum si cunostintele necesare practicarii meseriei. |
Glosar de termeni tehnic |
Pentru a va imbogati vocabularul de specialitate s |
Fisa de observatie la instruire practica |
Pentru a avea detalii despre diverse lucrari practice. |
fisa de progres scolar |
Pentru a urmari la ce nivel suntem, ce trebuie facut pentru a obtine rezultatele cele mai bune |
Numele elevului Clasa ..
Data inceperii unitatii de competenta .. .
Bifeaza exercitiile rezolvate, pentru ca sa stii daca le-ai rezolvat pe toate! ! !
CAI DE COMUNICATIE |
|
|||
COMPETENTA |
EXERCITIUL |
SUBIECT/OBIECTIV |
REZOLVAT |
|
U.C. : LUCRUL IN ECHIPA |
||||
C2 |
1 |
Analizarea drumurilor |
|
|
U.C. : TIPURI DE CAI DE COMUNICATIE |
||||
C1,C2,C3,C4 C2 C3, C4 |
1, 2, 3 |
Clasificarea cailor de comunicatie |
|
|
4, 5, 6 |
Materiale pentru drumuri |
|
||
8, 9, 10,11,12 |
Suprastructura cailor ferate Lucrari de arta |
|
||
U.C.: TRASEE PENTRU CAI DE COMUNICATIE |
||||
C3 |
7 |
Elementele liniei rosii |
|
|
UNITATE PROMOVATA CU SUCCES
Semnatura candidatuluiData
______
__________ ______ ____
FISA DE OBSERVATIE
INSTRUIRE PRACTICA
Data |
Locul de desfasurare |
Lucrarea |
Obs. |
|
Soseaua km |
( descriere, probleme aparute, mod de intretinere etc) (EXEMPLU Pregatirea mixturii .. Pregatirea suprafetei Asternerea mixturii .. ) |
|
|
Podul km |
|
|
|
Linia de cale ferata km |
( descriere, probleme aparute, mod de intretinere etc) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
FISA DE ORGANIZARE A LUCRULUI IN ECHIPA
Sarcina grupului
Membrii echipei
Etape de lucru
Materiale, echipamente, instrumente de care avem nevoie
CE FAC EU
Data/Ora inceperii: Data/Ora finalizarii:
Unde are loc activitatea ..
Confirm faptul ca elevii au avut discutii privind sarcina de mai sus si:
s-au asigurat ca au inteles obiectivele
au stabilit ceea ce trebuie facut
au sugerat modalitati prin care pot ajuta la indeplinirea sarcinii
s-au asigurat ca au inteles cu claritate responsabilitatile care le revin si modul de organizare a activitatii
Evaluator Data:
EXERCITIUL 1
a) Imbracaminte
b) Numarul de benzi de circulatie
c) Latime (masurati o cu ruleta)
d) Declivitate
Activitatea: pe grupe
Durata: patru zile
Evaluare: referat
EXERCITIUL 2
Completeaza textul:
DRUMURILE PUBLICE pot fi : judetene, , comunale si
Dupa .. drumurile sunt de pamant, ., asfaltate si din de ciment.
Activitatea : individual
Durata: 30 min
Evaluare: in perechi, cu colegul de banca. Acesta va bifa raspunsurile corecte.
EXERCITIUL 3
Scrie un eseu structurat despre lucrari de arta urmarind ideile directoare:
1. tipuri
2. definitie
4. descriere a unui pod cunoscut
Activitatea : individual, tema pentru acasa
Evaluare: sustinere in fata clasei. Dezbatere cu toata clasa.
EXERCITIUL 4
Incercuieste raspunsul corect:
1. Betonul este:
a. amestec de ciment, apa si agregat marunt
b. amestec de ciment, apa si agregate de granulatii diferite
c. amestec de ciment, apa si bitum
2. Mixturile asfaltice se pun in opera:
a. la cald
b. la rece
c. la cald sau la rece
3. Elementele prefabricate se fabrica:
a. in ateliere sau fabrici
b. la fata locului
Activitatea : individual
Durata: 15 min
Evaluare: in perechi, cu colegul de banca. Acesta va bifa raspunsurile corecte.
EXERCITIUL 5
Completeaza textul:
Mixturile . se prepara in . speciale, prevazute cu dispozitive de , uscare, dozare a si a liantului si ..de malaxare a agregatelor cu liantul.
Activitatea : individual
Durata: 15 min
Evaluare: in perechi, cu colegul de banca. Acesta va bifa raspunsurile corecte.
EXERCITIUL 6
Recunosti mixturile asfaltice ?
|
corect |
incorect |
a |
|
|
b |
|
|
c |
|
|
d |
|
|
Activitatea : individuala
Durata: 10 min
Evaluare: autoevaluare
EXERCITIUL 7
Enumerati 4 conditii de alegere a liniei rosii. Justificati raspunsurile.
Activitatea : pe grupe
Durata: 50 min
Dezbatere - discutie in plen. Grupele completeaza fiecare o plansa cu raspunsuri, pe care le afiseaza si le prezinta. Punctajele se dau in functie de:
corectitudinea raspunsurilor
viteza de lucru
comportamentul echipei
prezentare
aspectul plansei
EXERCITIUL 8
Incercuieste litera corespunzatoare raspunsului corect.
1. Suprastructura caii ferate este alcatuita din :
a) sine si traverse;
b) prisma de balast,sine,aparate de cale si fundatie;
c)sine,traverse,materialul marunt de cale,prisma de balast si aparate de cale;
d) sine,traverse si balast;
2. Cand fundatiile zidurilor drepte ale unui tunel pot transmite in bune conditii incercarile la terenul de fundatie radierul este :
b) de rezistenta;
c) de protectie si rezistenta;
3 Parapetele podurilor se compun din :
b) grinzi si zabrele;
c) grinzi, imprejmuire si zabrele;
Activitatea : individuala
Durata: 15 min
Evaluare: in perechi alese la intamplare.
EXERCITIUL 9
Citeste cu atentie enunturile de mai jos. Scrie A daca afirmatia este adevarata sau litera F daca afirmatia nu este adevarata.
1. Schimbatoarele , traversarile si bretelele sunt aparate de cale care realizeaza ramificarea liniilor de cale ferata.
2. Radierul reprezinta o fundatie directa turnata intr-o incinta excavata in prealabil.
3. Masa rotunjita exprimata in kilograme reprezinta tipul sinei.
4. Tablierul reprezinta structura de rezistenta a caii si cuprinde ansamblul elementelor de constructie ( grinzi principale, antretoaze, lonjeroane).
5. Portalurile leaga transeele de acces si impiedica surparile de teren din tunel.
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
|
|
|
|
|
|
corect |
|
|
|
|
|
incorect |
|
|
|
|
|
Activitatea : individuala
Durata: 25 min
Evaluare: in perechi, cu colegul de banca
Discutie cu toata clasa pentru analizarea raspunsurilor la fiecare afirmatie in parte, cu justificari.
EXERCITIUL 10
Activitatea : individuala
Durata: 10 min , la sfarsitul fiecarei ore
Evaluare: in portofoliu. Se va cere un numar minim de cuvinte, putand fi trecuti si termeni de specialitate care nu au fost prezentati in clasa. Se vor cauta termeni noi pe Internet ( www.google.ro) si in carti de specialitate.
Acest exercitiu are mai multe variante, pentru grade diferite de dificultate (variantele 1,2 si 3), precum si varianta pe calculator ( in laboratorul AEL) , pe fisa de lucru sau ca activitate in grup.
Varianta AEL: trageti casutele cu denumiri peste elementele corespunzatoare.
Varianta fisa de lucru: legati cu sageti casutele cu denumiri de elementele corespunzatoare.
Varianta activitate in grup: fiecare grupa primeste cartonase si o plansa cu imaginea data. Grupul completeaza cartonasele cu denumirile de rigoare, aplicandu-le peste elementele corespunzatoare.
Pentru imaginea din figura sa se dispuna denumirea elementelor pe elementele propriu zise.
Varianta 1
ciuperca Placa
suport sina
bulon calaret traversa tirfon
Activitatea : eseu realizat individual
Durata: 45 min
IV SOLUTII
EXERCITIUL 2
DRUMURILE PUBLICE pot fi : judetene, nationale., comunale si autostrazi
Dupa imbracaminte drumurile sunt de pamant, impietruite., asfaltate si din beton de ciment.
EXERCITIUL 4
1 b, 2 c, 3 a
EXERCITIUL 5
Mixturile asfaltice se prepara in instalatii speciale, prevazute cu dispozitive de predozare, uscare, dozare a agregatelor si a liantului si dispozitive de malaxare fortata a agregatelor cu liantul.
EXERCITIUL 6
A Betonul asfaltic; b Mortarul asfaltic ; c Asfaltul turnat; d Anrobatele bituminoase
EXERCITIUL 8
1. c 2.c 3.a
EXERCITIUL 9
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
A |
F |
A |
A |
A |
EXERCITIUL 11
bulon tirfon sina calaret traversa Placa
suport ciuperca
BIBLIOGRAFIE
1. Dorobantu S., Negoescu E., si colectivul - Utilajul si tehnologia lucrarilor de cai de comunicatii - manual pentru clasa a X-a si a XI-a, licee industriale cu profil de constructii si scoli profesionale, EDP Bucuresti, 1995
2. Iliescu M., Chira C. - Cai de comunicatie Universitatea Tehnica Cluj Napoca, 1993
3. Radu P. I., Negoescu E., Ionescu P. - Poduri din beton armat - EDP, Bucuresti, 1981
4. Burtan T., Constantinescu D., Disli N. - Suprastructura cailor ferate - Ministerul Cailor Ferate, Centrul de documentare si publicatii tehnice, 1965
5. Iliescu M. - Geosintetice - Editira
6. Prundeanu D., Margineanu R., Sirbu V. - Desen tehnic de constructii - manual pentru clasa a X-a si a XI-a, licee industriale cu profil de constructii, EDP Bucuresti, 1994
7. Sarbu V. - Desen de constructii, desen geometric si proiectiv - manual pentru clasa a IX-a, licee industriale si anul I, scoli profesionale cu profil de constructii, EDP Bucuresti, 1995
8. Gagea L., Iacobescu V. - Cartografie ( desen cartografic) - manual pentru clasele a IX-a si a X-a licee industriale si anul I scoli postliceale, EDP, Bucuresti, 1993
9. Maciuca V., Barzescu M. - Materiale de constructii - manual pentru clasa a IX-a, licee industriale cu profil de constructii, EDP, Bucuresti, 1994
10. *** - Colectia de reviste 'Drumuri si poduri' - 2003 - 2005
11. www.google.com
|