[1]. Din "a" parcurgem aproximativ 300 de metri pe malul stīng al rīului Hasdate. Din punctul "b" traversam apa pe pietre. Urcam apoi īn diagonal& 20520m1215u #259; spre dreapta si, īn scurt timp, ajungem la baza traseului Creasta lui Mihai Bors. Continuam drumul, trecem pe sub "Prapastia lui Bors" si ne īndreptam spre baza unui alt vīlcel cu vegetatie. De aici observam, spre dreapta, pe un brīu ascendent, o poteca ce ne duce la baza traseelor Hornul Marac si Fisura Marac.
[2] Kovacs Gheorghe.
[4] Īn continuare, depasim doua surplombe suprapuse, un brīu si īnca o surplomba, iesind pe alt brīu ascendent, unde regrupam.
[7]. La īncheierea acestui pasaj, ne cataram iar pe verticala peretelui depasind o surplomba dificila. Regruparea o facem īntr-o zona cu iarba.
[9] (5A)
[12] (4B)
[13], descriem īn continuare cīteva ture parcurse mai rar, care pot oferi alpinistilor, pe līnga satisfactia catararii, si o mai buna cunoastere a acestei zone de o deosebita frumusete.
[14] (4B)
[15] (3A),
[16]. Caracterizat prin zone mari de catarare libera cu pasaje de gradul V+, el se īncheie pe Culmea Mīnastirii.
[17]. Doua lungimi de coarda, una de 15 metri si alta de 45 metri, ne conduc la pasajul care a dat numele acestei ture: un horn ce brazdeaza un perete compact. Deasupra hornului efectuam o scurta traversare, īntr-o zona fara prize, unde trecem īn escalada artificiala. Ultimele doua lungimi de coarda strabat o creasta usoara la capatul careia iesim īn platou unde īntīlnim marcajul turistic punct rosu.
Traseul este pitonat si are sase lungimi de coarda.
[18] se pierde undeva īn mijlocul peretelui. Probabil ca īn acest loc autorii premierei au facut o traversare pentru a iesi din traseu.
Numele capului de coarda este subliniat; unii secunzi sīnt necunoscuti; unele date ale primei escalade a traseului sīnt, de asemenea, necunoscute.
Aceasta lungime de coarda are si o varianta care ne conduce prin stīnga primului horn la un copac unde regrupam. Apoi efectuam o traversare scurta spre dreapta si intram īn traseul direct.
Pentru a evita confuziile, precizam ca acest traseu a fost cunoscut si sub numele de Traseul Turnul Mare al Peretelui Urias sau Traseul a ĂV-a Aniversare.
Vigh Tibor (1937-1977), autorul premierei acestui traseu, rapus de o boala incurabila la numai 40 de ani.
Īn peretele Turnului Despartitor vom observa pitoane batute, probabil, pentru antrenament de catarare.
Traseul a avut o varianta de gradul 3B pitonata la 2.08. 1953 de Bagameri Adalbert, Gagyi Andrei si Zelenka Carol, care evita primele doua lungimi dificile ale Turnului Ascutit.
Daca ne hotarīm pentru varianta originala regrupam īn punctele marcate īn schita ca regrupari intermediare.
|
