Agricultura pe Terra si pricipalele culturi agricole si tehnice
Existenta umana a depins si va depinde in continuare de produsele agricole pe care omul a fost obligat sa si le procure inca de la aparitia sa pe Terra.
Agricultura a devenit treptat o ramura de baza a economiei mondiale, ea furnizand sursele de alimente dar si materii prime altor ramuri industriale. Datele FAO indica ca cca 50% din populatia globului traieste direct din agricultura.
Din suprafata uscatului de cca 14,9 miliarde ha, doar 4,9 miliarde ha sant terenuri agricole si 1,4 miliarde sant terenuri arabile.
Agricultura este dependenta de o grupa de patru factori:
naturali;
tehnici;
economici;
sociali.
diferiti spatial pe cuprinsul uscatului care si-au impus amprenta si in structura si repartitia principalelor culturi si produse agricole.
Produsele ce sustin baza alimentatiei si materiilor prime pentru ramurile economie mondiale se regasesc in doua componente:
produse vegetale;
produse animale.
Produsele vegetale au ca resursa culturile cerealiere si plantele tehnice.
1 Pricipalele culturile cerealiere
Cerealele pe Terra ocupa cca 800 miloane ha cca ½ din suprafata arabila. Cresterea demografica in ultimele doua secole a condus atat la crestertea suprafetelor cu aceste culturi cat si a productiei.
Astfel suprafetele cu prinpalele culturi (grau, orez, porumb, secara, ovaz, orz) in intervalul 1970-2002 au crescut de la 760000 mil. ha la 830000 mil. ha, iar productia mondiala a acestora a crescut cu cca 500 milioane tone.
Din cereale redam mai jos cele mai importante:
- Graul – cea mai veche planta cultivata de om, productia mondiala cca 600 milioane tone (2002);
- Zone uniforme cu culturi de grau le regasim in emisfera nordica, in Europa, America de Nord si Sud, Australia, Africa;
- Producatori mari de grau: Olanda 89,6 chintale, M. Britanie 81.1 chintale, Germania 83 chintale, Franta 71 chintale, China 38 chintale, Rusia 14.0 chintale (sursa Images economiques du monde 1999)
Romania cultiva grau in Campia Romana, bazinul Transilvaniei, Balta Brailei, Podisul Central Moldovenesc, Banat, Crisana.
- Orezul ocupa locul II ca suprafata cultivata, productia mondiala este de 565 milioane tone. Cei mari mai producatori sant:
China, 33,8 % din productia mondiala;
India, 21,3% din productia mondiala;
Indoneza, 9,1% din productia mondiala;
Bangladesh, 5,0% din productia mondiala;
Vietnam, 4,7% din productia mondiala;
Tailanda, 3,9% din productia mondiala;
Japonia, 2,3% din productia mondiala;
- Porumbul ocupa locul III in productia mondiala si este utilizat pentru obtinerea de ulei, alcool, amidon, si ca hrana pentru animale si om.
Principalele tari producatoare:
SUA, cca 240 milioane tone 41% din productia mondiala:
China, cca 120 milioane tone 41% din productia mondiala;
Brazilia, 32 milioane tone;
Mexic, 17 milioane tone;
Franta, 15 milioane tone;
Argentina, 11 milioane tone;
Africa de Sud, 10 milioane tone;
Romania, 9,6 milioane tone, cca 1,7 % din productia mondiala;
Alte culturi ca secara, orzul, ovazul, mieiul, sorgul, soia, ocupa suprafete modeste, exceptie facand soia datorita marilor sale calitati nutritive pentru om si animale.
2 Alte culturi si plante industriale
Bumbacul – detine fibra universala a industriei textile. Productia mondiala: 21milioane tone in anul 2000. Patria acestei culturi este bazinul Indusului. Tari mari producatoare de bumbac:
SUA 21,5% din productia mondiala;
China 20% din productia mondiala;
India 14% din productia mondiala;
Pakistan 8% din productia mondiala;
Iuta, originara din Asia de SE, este materia prima pentru tranzitarea cafelei si a altor produse alimentare, din ea confectionnadu-se panza de sac. Bangladesh detine 60% din fibra bruta, iar India 70% din iuta prelucrata. Europa absoarbe 50% din piata fibrelor de iuta.
Sfecla de zahar, ocupa 50% din suprafata cultivata a Europei.
Productia mondiala a fost de 235 milioane tone in 2002. Principalii producatori sant: Franta, Germania, SUA, Ucraina, Rusia, Polonia, China, Anglia.
Trestia de zahar ocupa 17 milioane ha si da 2/3 din productia mondiala de zahar. Suprafete mari ocupate cu acesta cultura gasim in: Asia, America Latina, Brazilia, India, China, Mexic, Australia, SUA, Thailanda.
Dintre plantele oleaginoase amintim Floarea soarelui si soia. Principalii producatori sant SUA, Brazilia, China, Franta, Rusia, India, Canada, Mexic. Productia mondiala de soia depaseste 130 milioane tone pe an.
Alte oleagenoase: maslinul, palmierul de ulei, cocos, arahidele, au o repartitiae functie de clima, fiind prezente in zonele tropicale si ecuatoriale, la acestea addaugandu-se culturile permanente: bananierul, curmalul, ananasul, arborele de cafea, cacao.
In fluxul comercial international cafeaua (originara din Etiopia cu o productia mondiala de 7,0 milioane tone in anul 2002) este a doua marfa dupa petrol care este prezenta in cala vapoarelor, avioanelor, autotrenurilor, etc.
In categoria: pomiculturii si viticulturii mentionam cultura vitei de vie, Europa avand o suprafata reprezentativa in acest domeniu, ea detine cca ¾ din productia mondiala de vinuri.
Tarile cu mari productii dar si mari consumatoare de vinuri sant: Franta, Italia, Spania, SUA.
O alta ramura a agriculturii mondiale o reprezinta cresterea animalelor care ofera materia prima pentru hrana cu derivatele: carne, blanuri, lana,etc. Este prezenta ca activitate in zonele fertile de pe Terra si in vecinatatea preurbana.
Traditionale in cresterea nimalelor sant state ca: SUA, Argentina, Chile, Franta, CSI, Anglia, Brazilia, Bulgaria, Romania, Polonia, Australia, Noua Zeelanda, Canada.
Romania dispune de cca 14 milioane ha, suprafatata agricola (62% din suprafata) din care cca 9,5 ha arabil. Din aceasta suprafata:
65% sant culturi cerealiere;
17% sant culturi pentru nutret;
10% plante tehnice;
8% alte culturi.
Graul si porumbul reprezinta 80%. Cresterea animalelor se face pe cca 4,5 mil ha.
Principalele zone agricole de pe Terra le regasim in arealele unde s-au concentrat si suprapus factori climatici cu cei economici si tehnico-stiintific in statele dezvoltate si in curs de dezvoltare.
Repartitia acestora este latitudinala si altitudinala. Astfel, zonele agricol au structura culturilor diferita in arealele: polar, temperat, mediteramian, musonic si ecuatorial, prezentarea acestora fiind detaliata in manualele din bibliografie.
|
