Recomandari privind parcurgerea traseelor alpine
MUNTELE JEPII MICI, 2143 m
Vai si brâne din Jepii Mici
Peretele sudic al Claii Mari
Acest perete este comparabil cu cei patru mari pereti ai Costilei si constituie atractia maxima din aceasta zona pentru alpinistii pretentiosi. Aici au fost stabilite de alpinistii de la Armata 9 trasee (14-22) ce se încheie pe muchia Claii. Accesul se face din Busteni pe poteca Schiel si Valea Comorilor (10) în 2 ore. O brâna lata cu molizi înalti si un loc de cort se afla la baza peretelui. Intrarea pe aceasta brâna numita "de Sus" este marcata de un izvor, aflat în firul vaii. Coborâre la Busteni: 2 ore.
Peretele cu Florile
Peretele sud-vestic al Crestei cu Zâmbri
Peretele se înalta din vâlcelul Claitei catre creasta, pe care creste printre zade o raritate botanica pentru Bucegi: zâmbrul (pinus cembra) ocrotit de lege. Altitudinea crestei este de aproximativ 1750 m. Alpinistii militari au deschis în acest perete trei trasee. Schitele nu s-au publicat. Durata urcusului la baza: 2 ore; coborâre la Busteni: 2 ore; traseul propriu-zis: 3 ore.
MUNTELE CARAIMAN, 2384 m
Vai si brâne din Caraiman
Trasee de perete si creste din Caraiman
Peretele Portitei
Vârful Picatura
COsTILA, 2490 m
Vai si brâne din Costila
Peretele Vaii Albe
a. sistoaca vestica a Pintenului 2B, 6 lc, 2 ore. Acces prin Circurile Vaii Albe pâna la brâna de la baza Pintenului. Urmând brâna spre vest se ocoleste Pintenul ajungând la fata vestica, unde o sistoaca abrupta urca pâna în Strunga Pintenului. Escalada directa pe fir este dificila din cauza a doua rupturi de panta de câte 40 m. Acestea se ocolesc prima pe un jgheab în dreapta, a doua pe fetele ierboase din stânga, traversarile respective facându-se pe brâne. Ultima parte a vâlcelului se urca pe fir. Din strunga se urca destul de usor în vârful Pintenului. Din vârf se coboara în rapel 20 m înapoi în strunga. Acest traseu este folosit în mod curent pentru coborâre dupa escalada Pintenului pe unul din traseele 82-84. Pe fir se poate coborî în rapel.
b. Iesirea (Vârlan) din Strunga Pintenului în Brâna Mare a Costilei 3B, 5 lc, 1 ora. Acest traseu completeaza traseele 82-84 si nu este un traseu în sine.
Trasee de coborâre la iesirea din Peretele Vaii Albe
Peretele Brânei
Acest perete se ridica între Brâna Mare a Costilei si Platoul Bucegilor pe o diferenta de nivel de 100 - 200 m, pe distanta dintre Blidul de sub Streasina si Stânca lui Gelepeanu.
Peretele Policandrului
Peretele Vâlcelului Stâncos
Se ridica din firul vâlcelului cu acelasi nume, formând malul nordic al acestuia. Este un perete relativ mic, cuprinzând trei trasee de dificultate III -IV.
Ţancul Mic
Peretele Costilei
Peretele Galbenelelor si Creasta Costila - Galbenele
Coltul Malinului
Perete nordic se înalta din Valea Ţapului catre Creasta Frumoasa. Acces din Valea Ţapului (77). Retragerea se face urmând Creasta Frumoasa pâna la Brâul cu Jnepeni, de unde se coboara în Valea Ţapului.
Din Vârful Omul, 2505m, se desprinde catre est Creasta Morarului, la al carei capat estic se ridica Coltii Morarului (Acele).
pe Râpa Mare, care ia sfârsit în Strunga Acului Mare.
pe Râpa Crucii, care se ramifica, o ramura iesind printr-un horn în Strunga Degetelor, iar a doua în Strunga Acului de Sus.
Toate variantele ofera o escalada dificila.
Turnul Malaiesti (Bisericuta din Malaiesti)
Valea Horoabei este afluentul dinspre vest al Ialomitei, în apropierea Manastirii Pestera. Accesul se face de la Busteni sau Sinaia pe traseele turistice l, 2, 6 si 29 pe Valea Ialomitei sau pe traseul auto 2. Pe dreapta, în nordul vaii, se ridica Peretele Batrâna, iar în fata lui, despartite de Culoarul Batrâna, Turnul Seciului si Turnuletul, cu un numar de trasee, în care s-a desfasurat prima alpiniada din România în 1953.
Din drumul dintre Padina si Manastirea Pestera traversam spre vest Poiana Horoabei. Trecem pe sub Turnul Seciului si ne înscriem pe valea adâncita între Muntele Batrâna si Strungile Mari sub forma unui canion. Purtând amprenta eroziunii apelor în roca calcaroasa, valea prezinta un parcurs atractiv care ia sfârsit în Culmea Strunga, sub Vârful Ţapului, în poteca marcata cu banda rosie (traseul turistic 22).
Se desfasoara pe muchia estica. Accesul din culoarul Batrâna, pe platforma de plecare din stânga. Traseele 204 ... 207 au intrarile din poteca de la baza Turnului Seciului si Turnuletului (fata sudica).
Parcurge peretele sudic surplombant.
Traseul începe pe o fata usor surplombanta, dupa care a doua le se desfasoara pe linia unei muchii ascutite verticale.
Traseul urmeaza linia unei fisuri pe centrul peretelui Turnuletului, cu partea finala surplombanta.
Traseul urmeaza muchia verticala, pasajul cheie, surplombant si dificil se afla în partea mediana.
Este situat în peretele nordic si dateaza din 1932, fiind primul traseu tehnic din zona. Are intrarea din Culoarul Batrâna.
Este primul horn urmarind dinspre est spre vest Culoarul Batrâna.
Traseul este caracterizat de o fisura verticala, înalta de 100 m, care urca din Culoarul Batrâna în dreptul Turnuletului.
Începe imediat la vest de traseul (210).
212 Traseul celor patru Surplombe (Nagy Miklos), 5B, 5 lc, 2 ore (Traseul Victor Maciuca)
A fost etichetat de Cristea "cel mai greu din zona". Primele doua le cu un diedru de gradul VI duc sub primul tavan. În a treia le se trec trei tavane, apoi în a patra lc al patrulea tavan, cu pitoane de expansiune. Ultima lc, pe un diedru, iese în padure.
|
