APA

Municipiul Baia Mare este alimentat cu apa potabila si industriala din acumularea Strâmtori - Firiza. În anul 2005, pentru potabilizare, s-au prelevat din acumulare cca 14278,585 mii m³ apa bruta, din care pentru populatie 6730,063 mii m³, pentru agenti economici 5566,167 mii m³ si pentru institutii 1982,355 mii m³.

Caracterizarea globala a calitatii apelor se efectueaza în conformitate cu prevederile "Normativului privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata" aprobat prin Ordinul nr. 1146/10.12.2002, care înlocuieste STAS 4706/1988.

Analizând lunar calitatea apelor din punct de vedere chimic, la nivelul judetului Maramures, se constata ca în toate sectiunile de control, conform Ordinului 1146/2002, la indicatorii fizici (A1), toate râurile se încadreaza în clasa I de calitate, cu exceptia râului Ilba care s-a încadrat în categoria clasei de calitate V datorita pH- lui care este în general acid si a râului Firiza, unde în lunile ianuarie, septembrie si octombrie tot datorita pH-ului acid, clasa de calitate este V.

În ceea ce priveste regimul oxigenului (A2) râurile nu prezinta probleme, încadrându-se în clasele I si III de calitate.

La nutrienti (A3), în B.H. Tisa râurile se încadreaza în limitele claselor I-III de calitate, în timp ce în B.H. Somes datorita indicatorilor amoniu si fosfati, acestea se încadreaza în clasele I-IV de calitate, exceptând râul Sasar si r. Lapus unde clasa de calitate este I-V.

La categoria ioni generali (A4), în B.H. Tisa toate râurile se încadreaza în limitele claselor I-III de calitate, cu mici exceptii în unele luni, doar r. Cisla aval Baia Borsa ridica probleme datorita concentratiilor de Fe si Mn, încadrând astfel calitatea apei în clasele II-V de calitate. În B.H. Somes situatia se prezinta diferit datorita încarcarii cu Fe si Mn, râurile încadrându-se în limitele claselor II-V de calitate.

Analizând metalele (A5), ca urmare a limitelor foarte mici impuse pentru acesti indicatori de Normativul 1146 / 2002, apele uzate evacuate în emisar de industria miniera si metalurgica, precum si aportul fondului natural specific zonei judetului Maramures, încadreaza râurile în limitele claselor III-V de calitate, cu exceptia râurilor Sapânta, Ruscova si Bocicoel.

În ceea ce priveste substantele toxice organice (A6), pentru indicatorii analizati la aceasta clasa, râurile se încadreaza în limitele claselor II-III de calitate.

Din punct de vedere biologic, în BH Tisa râurile se încadreaza în clasa I-II de calitate dupa indexul saprob macrozoobentic si cel fitoplanctonic, exceptie fiind sectiunile r. Cisla - aval Baia Borsa si Viseu - Moisei unde nu exista bentos (datorita E.M. Borsa si exploatarilor forestiere din zona). Indexul saprob MZB mediu a avut valori cuprinse între 1,42- 1,74, majoritatea sectiunilor încadrându-se în clasa I de calitate a apei - zona saproba fiind corespunzatoare celei oligosaprobe. Analizele efectuate la fitoplancton si microfitobentos încadreaza sectiunile în zonele oligo, oligo-b -mezosaprobe sau b mezosaprobe.

Râul

Indicatori fizici

Regim oxigen

Nutrienti

Ioni generali

Metale

Subst. toxice org.

Analize biologice

Analize microbio.

Somes

I

II-III

II-IV

II-V

III-V

II-III

I-II

Peste II

Lapus

I

I-III

I-V

II-V

III-V

II-III

I-II

II-peste II

Cavnic

I

I-III

I-IV

II-V

III-V

II-III

I-II

II

Sasar

I

I-II

II-V

II-V

III -V

II-III

I-II

Peste II

Firiza

V

II-III

II-III

II-V

III-V

II-III

II-I

II

Nistru

I

I-II

III

IV-V

IV- V

II-III

I

Peste II

Valea Salajului

I

II -III

III

II-V

IV

II-III

II

Ilba

V

II

II-III

V

V

II-III

I

I

Tabel 4.2.1.1 Încadrarea în clase de calitate a cursurilor de apa- B.H.SOMES

B.H. TISA

Tabel 4.2.1.2 Încadrarea în clase de calitate a cursurilor de apa - B.H.TISA

4.2.2 Starea lacurilor

În judetul Maramures sunt inventariate 14 lacuri naturale situate în zone montane si depresionare, prezentând interes turistic, precum si 14 acumulari care, exceptând acumularea Strâmtori - Firiza, sunt de interes local, de agrement si piscicol.

LACUL FIRIZA

Valorile concentratiilor determinate se încadreaza în limite normale, exceptând indicatorii Mn în luna mai si NH₄, Fe, Mn în luna octombrie, când s-au înregistrat depasiri peste limitele reglementate.

Aceste zone sunt critice din punct de vedere al apelor subterane, în apropierea lor nefiind utilizatori de apa care ar putea fi afectati de calitatea necorespunzatoare a apelor subterane. Mentionam ca în cursul anului 2005 situatia poluarii apelor subterane nu s-a înrautatit fata de anul precedent, dar la o perioada de cca. 10 ani s-ar putea trage o concluzie privind evolutia fenomenului.

4.4 Mediul marin si costier - nu este cazul

4.4.1 Indicatori fizico-chimici

4.5 Apele uzate

4.5.1 Surse majore

Ponderea majora a apelor uzate, în judetul Maramures, provine din activitatile unitatilor cu profil de extractie si prelucrare a minereurilor neferoase si metalurgia neferoasa, precum si din apele menajere orasenesti.

În bazinul hidrografic Somes sursele principale de poluare a apelor sunt unitatile de extractie si preparare a minereurilor neferoase apartinând Sucursalei Miniere Baia Mare (E.M. Baia Sprie, E.M. Aurum, E.M. Baiut, E.M. Cavnic, Flotatia Centrala), S.C. Cuprom, S.C. Romplumb, S.C. Transgold (fosta S.C. Aurul Baia Mare), precum si unitatile de gospodarire comunala care detin statiile de epurare a apelor menajere orasenesti (Baia Mare, Tg. Lapus, Cavnic).

În bazinul hidrografic Tisa principalele surse de poluare provin din activitatea de extractie si prelucrare a minereurilor neferoase de la Sucursala Miniera Borsa.

4.5.2 Grad de epurare

Zonele critice din punct de vedere al calitatii apelor de suprafata sunt cursurile de apa r. Cisla aval Baia Borsa, r. Cavnic aval E.M. Cavnic, r. Lapus - Busag, r. Ilba si r. Sasar aval Baia Sprie. Mentionam ca pe aceste cursuri de apa nu sunt prize de apa sau folosinte de apa afectate.