Peste curmatura Vlahitei spre sud, pina-n Cheile Tusnadului, culmea vulcanica a Cucului apare ca o prelungire naturala a Muntilor Harghitei, dupa cum in acelasi rind se aliniaza Ciomatul si Murgaul, ultimii munti vulcanici ai Carpatilor Orientali. Ciomatul si Cucu prin fizionomie si structura petrografica au mai multa afinitate i 727f51h ntre ei decit cu Harghita, inaltimile mai mici de forma conica formate pe "andezitul rosu de Cucu', acoperite pina la virf de covorul verde intunecat al padurilor de molid, le scoate in evidenta personalitatea. Sint munti cu flora si fauna bogata, dar mai putin colindati desi formele lor, de un pitoresc rar, parca te cheama la drumetie. Este adevarat ca spre inima muntelui potecile sint mai rare, iar vizitarea lor necesita mult curaj si experienta in drumetia de munte.

Muntii Cucu sint denumiti dupa virful lor cel mai inalt care ajunge la l 558 m. Celelalte culmi mai reprezentative sint Mitaci, Capus si Pilisca Mare - majoritatea oprindu-se intre l 200 si l 400 m. Exceptie face Virful Cuptorului (l 485 m), care apare ca o treapta mai joasa a culmii principale a Cucului. Spre Depresiunea Ciucului ca si spre Cheile Tusnadului, muntii sint sfirtecati de piraie care-si duc prisosul apelor in Olt (Valea Mare, piriul Minei, piriul Mitaci etc.). Pe latura vestica si aici ca si in Harghita acelasi platou vulcanic, insa mai mic ca suprafata, mult mai fragmentat de afluentii Baraoltului si Cormosului. Acestia au sfarimat cele trei cratere ale Cucului. Din craterul nordic al Talborului nu a mai ramas decit o margine in chipul unui arc, cu citiva dinti mai rasariti care se vad de departe. Din craterul Cucului a ramas ceva mai mult, dar stirbiturile abunda; Mitaci si Pilisca Mare apartin celui de-al treilea si celui mai degradat crater, trebuie sa faci apel la imaginatie ca sa-ti dai seama cum au fost. Printre culmile acestora din urma si-au facut loc piriul si Trecatoarea Mitaci.

Poienile mai mari sau mai mici de pe platoul vulcanic ca si cele de pe versantii culmilor inalte, alterneaza cu asociatiile forestiere de molidisuri iar mai jos, indeosebi pe latura sudica, se afla paduri de fag sau in amestec cu molid si brad. Sporadic apare si pinul. Priviti in ansamblu acesti munti par a avea o accentuata energie de relief, alcatuiti din numeroase forme conice, care insa nu corespund conurilor vulcanice propriu-zise. Dezvoltarea reliefului s-a facut in strinsa legatura cu sistemele hidrografice. Ele au fragmentat formele initiale pe o latura sau pe alta. Exceptie fac Murgul Mic si Murgul Mare (l 016 m) care corespund unor neck-uri. Izvoarele cu apa minerala si mofetele constituie o alta caracteristica a acestor munti.