AUTOASIGURAREA CATARATORULUI SOLITAR

[1] în cartea lui. Dupa ce atîrna succesiv în pitoane cele patru scarite, asigurîndu-se în ele, alpinistul coboara pentru a recupera pe cea mai de jos.

Deosebit de riscante sînt pasajele de cataratura libera cu distanta mare între pitoanele de asigurare si în care autoasigura-rea cataratorului solitar devine iluzorie. Un catarator aflat în mod accidental singur în perete trebuie sa tina seama de urmatoarele sfaturi:

[2], sintetizeaza cele expuse în capitolele I si II.

1. Caderea în coarda reprezinta, pentru cel care cade, totdeauna un pericol de moarte, chiar cu cea mai buna asigurare, si nu trebuie niciodata sa se riste în mod constient.

Presupunînd ca pitoanele, carabinierele si coarda tin, ramîne totusi lovirea de perete în plina viteza de cadere. Alpinistul trebuie sa-si aleaga traseul întotdeauna sub limita posibilitatilor sale.

2. Cel ce asigura trebuie sa fie în orice clipa capabil de a re/ista unei forte de o tona, indiferent de înaltimea posibila de cadere.

Forta de soc este forta maxima care actioneaza asupra celui ce cade si asupra celui ce asigura în momentul alungirii maxime a corzii, sub sarcina corpului cazut. Aceasta forta este independenta de înaltimea absoluta de cadere. Lucrul mecanic necesar pentru retinerea corpului ce cade este realizat atît de cel care asigura, prin frînare (frecare), cît si de coarda prin alungire (deformarea materialului). Cu cît creste înaltimea de cadere, cu atît creste si lungimea partii de coarda care poate sa absoarba energia de cadere, astfel încît forta de soc este constanta. Valoarea fortei de soc variaza în functie de cinci factori:

[3] o cadere poate fi simulata si la ses cu ajutorul unui autoturism. Cel ce "asigura" se "autoasigura" legîndu-se de un copac. Testul se face cu autoturismul cu motorul decuplat, cu o coarda scoasa din uz si cu manusi. Unei cazaturi de 5 m înaltime cu o viteza de 36 km/ora îi corespunde o viteza a automobilului de 12 km/ora. La 10 m cu 50 km/ora corespund 17 km/ora, iar la o cazatura de 40 m cu 100 km/ora îi corespunde un test cu automobilul la 34 km/ora. Se observa ca viteza automobilului este numai a treia parte din viteza reala de cadere.