AUTOASIGURAREA CATARATORULUI SOLITAR

[1] īn cartea lui. Dupa ce atīrna succesiv īn pitoane cele patru scarite, asigurīndu-se īn ele, alpinistul coboara pentru a recupera pe cea mai de jos.

Deosebit de riscante sīnt pasajele de cataratura libera cu distanta mare īntre pitoanele de asigurare si īn care autoasigura-rea cataratorului solitar devine iluzorie. Un catarator aflat īn mod accidental singur īn perete trebuie sa tina seama de urmatoarele sfaturi:

[2], sintetizeaza cele expuse īn capitolele I si II.

1. Caderea īn coarda reprezinta, pentru cel care cade, totdeauna un pericol de moarte, chiar cu cea mai buna asigurare, si nu trebuie niciodata sa se riste īn mod constient.

Presupunīnd ca pitoanele, carabinierele si coarda tin, ramīne totusi lovirea de perete īn plina viteza de cadere. Alpinistul trebuie sa-si aleaga traseul īntotdeauna sub limita posibilitatilor sale.

2. Cel ce asigura trebuie sa fie īn orice clipa capabil de a re/ista unei forte de o tona, indiferent de īnaltimea posibila de cadere.

Forta de soc este forta maxima care actioneaza asupra celui ce cade si asupra celui ce asigura īn momentul alungirii maxime a corzii, sub sarcina corpului cazut. Aceasta forta este independenta de īnaltimea absoluta de cadere. Lucrul mecanic necesar pentru retinerea corpului ce cade este realizat atīt de cel care asigura, prin frīnare (frecare), cīt si de coarda prin alungire (deformarea materialului). Cu cīt creste īnaltimea de cadere, cu atīt creste si lungimea partii de coarda care poate sa absoarba energia de cadere, astfel īncīt forta de soc este constanta. Valoarea fortei de soc variaza īn functie de cinci factori:

[3] o cadere poate fi simulata si la ses cu ajutorul unui autoturism. Cel ce "asigura" se "autoasigura" legīndu-se de un copac. Testul se face cu autoturismul cu motorul decuplat, cu o coarda scoasa din uz si cu manusi. Unei cazaturi de 5 m īnaltime cu o viteza de 36 km/ora īi corespunde o viteza a automobilului de 12 km/ora. La 10 m cu 50 km/ora corespund 17 km/ora, iar la o cazatura de 40 m cu 100 km/ora īi corespunde un test cu automobilul la 34 km/ora. Se observa ca viteza automobilului este numai a treia parte din viteza reala de cadere.