Ansamblul monumental "HUNGARIA" (documentar)
u La 5/17 februarie 1867 se constituie statul dualist Austro-Ungaria prin împartirea posesiunilor
Imperiului Habsburgic în doua entitati statale "Cisleitania" (Austria) si "Transleitania" (Ungaria).
Cauze - pierderea de catre Habsburgi, în urma Razboiului Crimeii (1853-1856), - declansat pentru adjudecarea
Principatelor Române -, a mecanismului creat în 1815 pentru pastrarea status-quo- ului continental si planetar-
Sfânta Alianta.
- pierderea pozitiei în cadrul Confederatiei statelor germane,
dupa 1848, pâna la excluderea definitiva a Austriei de
catre Prusia în 1866.
- Pierderea tuturor posesiunilor italiene în perioada 1858-1866 în favoarea
Piemontului sprijinit de Franta.
- Înfrângerea de catre Prusia (1866) si unificarea Germaniei în jurul
acesteia.
- Succesele planului de edificare a României (cunoscut înca din 1768) prin
actul de forta de la 24 ianuarie 1859 si proclamarea României ca
stat la 11 decembrie 1861, care amenintau cu pierderea Transilvaniei, Banatului,
Partium-ului si Bucovinei si urmarea
exemplului românesc de catre sârbo-croati, cehi si polonezi..
- Intrarea României în sfera de influenta germana prin
încoronarea lui Carol I (10 mai 1866).
Solutie - pentru a pastra Imperiul, minoritatea germana
dominanta îsi asociaza cea mai turbulenta minoritate, cea
ungureasca, în actul de dominare a majoritatii slavo-române.
u În octombrie 1867, ca o consecinta a pactului dualist, dieta ungara decide RIDICAREA UNUI MONUMENT-SIMBOL AL RECONCILIERII HABSBURGO-UNGARE, dupa conflictul din 1848-1849, sub numele de "HUNGARIA". În viziunea ideologilor unguri el trebuia sa reprezinte "Ungaria Eterna" sau "Ungaria Milenara", realizata prin pactul dualist, ca "Ungarie a Coroanei Sfântului stefan" în componenta careia intrau 13 provincii. Pentru amplasarea monumentului era nevoie de un loc istoric legat simbolic de cifra 13 si de aceea a fost ales Aradul. Era, pe de o parte, cetate de margine a Transilvaniei râvnite si, pe de alta, locul unde fusesera executati de austrieci, ca dezertori, 13 ofiteri (3 declarati unguri, 3 germani, 2 austrieci, 2 armeni, 1 sârb, 1 croat, 1 slavon) ajunsi generali în armata de invazie a lui Iosif Bem în Transilvania.
u Cei 13 generali au la Arad un monument care îi comemoreaza -"Obeliscul". În monumentul "Hungaria" ei urmau sa simbolizeze cele 13 provincii ale "Ungariei Milenare": Ungaria, Oldenburg, Burgenland, Slovacia, Ruthenia, Transilvania, Banat, Partium, Sirmium, Croatia, Slovenia, Backa, Voivodina.
u La 27 mai/8 iunie 1867 Franz Joseph (1848-1916) a fost uns si rege al Ungariei, iar ca semn al "Reconcilierii" anuleaza (12 iunie) legile dietei de la Sibiu privitoare la egala îndreptatire a natiunii române si a limbii române în Transilvania.
u 1867-1877 se desfasoara colecta publica pentru strângerea fondurilor pentru înaltarea ansamblului.
u 1878 lucrarea este încredintata sculptorului Adolf Huslar.
u 1883 este aleasa varianta finala si este semnat contractul dar, în 1885 sculptorul moare.
u 1885 lucrarile sunt preluate de Zola Gyorgy si Kala Karoly care le finalizeaza în 1890.
u 1890 este dezvelit monumentul, la 51 de ani de la moartea generalilor. Nu era data comemorativa ci una aniversara, deschizându-se atunci deceniul de sarbatorire a MILLENIUM-ului unguresc.
u Monumentul avea ca simbol "Ungaria", femeia întruchipând visul milenar, înconjurata de alte 4 personaje îmbracate în uniforma "oastei negre" a lui Matia Corvin - libertatea ungurilor în trezire, spiritul de lupta al ungurilor, spiritul lor de sacrificiu si ostas ungur murind. La baza se aflau medalioanele celor 13 generali-provincii.
u 1890-1918 Monumentul "Ungaria" a reprezentat triumful visului milenar unguresc si simbolul luptei, prin utilizarea "legilor de maghiarizare" pentru crearea unei "natiuni omogene" noi, "natiune maghiara" în care, conform Legii nationalitatilor, intrau ungurii, sârbii, croatii, slovenii, românii, germanii, etc. ce recunosteau granitele Regatului Coroanei Sfântului stefan si acceptau maghiarizarea.
u 1 Decembrie 1918, prin vointa majoritatii populatiei, Transilvania, Banatul si Partium-ul, prin urmare si Aradul, centru al revolutionarilor români, cu tot cu monumentul sau, s-au unit României. Din acest moment pentru unguri, "Hungaria" îsi schimba semnificatia.
u 1 decembrie 1918-1 iulie 1925, "Ungaria Milenara" devine simbolul Iridentei unguresti, al luptei revizionistilor unguri pentru dezmembrarea României Mari si alipirea Transilvaniei la Ungaria. An de an, la 6 octombrie se adunau mii de unguri din Ţara si Ungaria în jurul statuii, manifestând si scandând lozinci antistatale. Este motivul pentru care, în anul 1924, Ionel Bratianu propune în sedinta de guvern demantelarea statuii.
u 1 iulie 1925 prin hotarâre de guvern aprobata de seful statului, Ferdinand I Întregitorul, monumentul a fost dezasamblat, piesele mari intrând în custodia unitatii militare din Subcetate, parte din medaliile generalilor-provincii fiind acunse cu grija de custozi unguri în subsolul Muzeului de Istorie din Arad. Pe locul sau s-a decis ridicarea unei statui a lui Avram Iancu, dar încetineala cu care s-au strâns fondurile si declansarea celui de-al doilea Razboi Mondial au amânat proiectul.
u 1925-1945, preocupati de recuperarea (partial reusita la 30 august 1940) a Transilvaniei, fascistii unguri au lasat pe planul doi problema monumentului.
u 6 octombrie 1949, cu ocazia aniversarii a 100 de ani de la înfrângerea revolutiei ungare de catre austrieci, românii transilvaneni si rusi, si a executiei generalilor, problema a fost reluata, generalii, Lajos Kossuth si ideologul terorismului unguresc, Alexandru Petic (Sandor Petofi) fiind prezentati drept comunisti, iar monumentul "Hungaria" drept monument al luptei de clasa.
u 1950 guvernul Istvan Dobi i-a cerut oficial lui Petru Groza reasamblarea monumentului, ca simbol al prieteniei maselor muncitoare românesti si unguresti si al… Libertatii. În conditiile ocupatiei sovietice, daca a acceptat sub presiunea lui Stalin sa acorde cetatenie româna celor 400.000 de fascisti unguri colonizati în Transilvania de Nord de Horthy, în locul celor peste 540.000 de cetateni români de etnii si religii diferite, îndepartati de ocupant prin Holocaust, Genocid si deportare, daca a acceptat înfiintarea unei "Regiuni Autonome Maghiare", Petru Groza a refuzat cererea de reasamblare a monumentului "Hungaria". Refuzul se baza pe analiza raport a 300 de academicieni si universitari care îl demascau drept monument al sovinismului, intolerantei si urii fata de români.
u 1990, ianuarie, noua campanie pentru ridicarea monumentului, prezentat acum ca simbol al "Reconcilierii" si "Prieteniei" româno-ungare a fost declansata de cercurile revizioniste si inredentiste unguresti prin intermediul secretarului de stat în Ministerul Culturii si adjunct al lui Andrei Plesu, Hunor Arpad. Tentativelor anuale li s-a raspuns la Arad prin manifestatii si luari de pozitie în media.
u 1996 instalarea la putere a CDR a trezit noi sperante cercurilor politice dure de la Budapesta, conduse de Viktor Orban si David Ibolya care au gasit la Bucuresti binevoitori în persoana ministrilor Andrei Plesu, Victor Babiuc si Valeriu Stoica. Acestia au elaborat proiectul hotarârii de guvern 793/1999 prin care monumentul a fost luat din custodia UM 01380 Arad si predat ilegal (fara proces verbal) la 1 octombrie 1999 Ordinului Conventual al Sfântului Francisc de Assissi, Str. Lucian Blaga, Nr. 2.
u Dezlantuite la 2 octombrie 1999, marile manifestatii de la Arad, patronate de primarul liberal Valentin Paul Neamt au împiedicat eforturile subprefectului Levente Bugnar de ridicare a monumentului pe 6 octombrie, în prezenta lui Viktor Orban si a Ibolyei David, mai ales ca demonstrantilor li s-au alaturat toate partidele de opozitie, în frunte cu PSD, si chiar reprezentanti ai puterii. Prin vocile domnilor Ion Iliescu si Adrian Nastase clasa politica realista româneasca a demonstrat atunci ca monumentul "Hungaria" simbolizeaza tot ce poate fi mai contrar "Prieteniei", "Libertatii", "Reconcilierii", "Normalizarii" relatiilor între popoarele român si ungur, în contextul aderarii acestora la principiile Uniunii Europene.
u 28 noiembrie 2002, cu ocazia deschiderii serbarilor Unirii la Alba Iulia, la Arad, la initiativa lui Levente Bugnar, actualmente viceprimar, noul consiliu municipal a aprobat reamplasarea monumentului în "Piata de vechituri", obsedanta campanie în jurul acestui monument redezlantuindu-se. si aceasta în conditiile în care "Forumul din martie" (14 martie 2003) a pus clar la Cluj-Napoca, problema autonomizarii Transilvaniei ca spatiu de manifestare a natiunii maghiare, iar grupul condus de Laszlo Tokes si Tullit Attila se pregateste sa instituie (12 octombrie a.c., Sfântu Gheorghe) Consiliul National Maghiar din Transilvania ca organism de conducere a Ţarii Autonome a Secuilor ce urmeaza a fi proclamata la… 1 Decembrie.
Concluzii
Atât ca nume "Hungaria"
("Eterna" sau "Milenara") cât si ca pretext
- cei 13 generali-provincii, monumentul are o semnificatie cumplita
pentru români. El simbolizeaza:
u Trufia ocupantului si reducerea românilor în perioada
1366-1437 la conditia de servi în propria lor tara
u Agresarea de catre ungari prin trupele teroriste ale
celor 13 generali a unui stat românesc, Transilvania, proclamat la 2-16/14-28
septembrie 1848, act soldat în perioada decembrie 1848-iunie 1849 cu un
adevarat genocid - 100 de preoti, 40.000 de cetateni
ucisi, peste 300 de sate arse, etc., urmare a îndemnurilor la crima
lansate de ideologul Sandor Petofi
prin poezii manifest de tipul "Catre Natiune", "Pe
viata si pe moarte", "În ziua de Anul Nou", etc.
u Iredentismul si revizionismul fascist
u Nerecunoasterea integritatii si
unitatii teritoriale a României
u Elogiul terorismului, rasismului si urii.
u Prin simbolistica sa, monumentul "Hungaria"
ca si toate statuile si placile comemorative dedicate lui Sandor Petofi încalca
flagrant prevederile "Legii privind regimul mormintelor si operelor
comemorative de razboi" si ale Ordonantei nr. 31/2002.
Solutii:
Singura solutie onorabila ar fi cedarea, în semn de prietenie,
catre Ungaria a pieselor componente ale ansamblului, pentru a fi inclus în
patrimoniul statului vecin, a carei istorie monumentul o glorifica.
Dr. Mircea Dogaru
|
