Apele Interioare

De Puiu Florin Daniel

Prin ape interioare se īnteleg canalurile, lacurile, rāurile, fluviile, intrarile, baile si bratele de mare dintre proeminentele uscatului.

Cānd nu se specifica o anumita linie de demarcatie, linia de despartire de la intrarile balizate dinspre mare spre bai, strāmtori, fluvii sau estuare este aproximativ paralela cu directia generala a coastei si trecere prin geamandura cea mai din larg.

Īn dreptul international, apele interioare sunt considerate īn general ape maritime, daca asigura navelor accesul īntr-un port maritim si anume:

• a) apele situate īntre coasta si limita interioara a marii teritoriale;
• b) apele din bai si baile istorice, pīna la limita interioara a marii teritoriale;
• c) apele dintre insule sau grupuri de insule, formīnd arhipelaguri, sau asezate īn imediata apropiere de coasta si constituind linia de baza a marii teritoriale;
• d) apele porturilor si ale radelor, pīna la limita interioara a marii teritoriale;
• e) fluviile (estuarele) si locurile care servesc drept cale de acces īntr-un port maritim.

Nu intra īn aceasta categorie rāurile, canalurile si lacurile aflate pe teritoriul unui singur stat, care nu asigura accesul spre un port maritim. Īn Romānia sunt considerate ca ape nationale: fluviile, rāurile, canalurile si lacurile navigabile interioare, precum si apele fluviilor si ale rāurilor de frontiera de la malul romān pīna la talveg.