Atlantida

Etimologia cuvântului "Atlantida"

Pentru a stabili etimologia acestui cuvânt pornim de la Antilia care reprezinta ultimul vestigiu al Atlantidei. Exista motive temeinice pentru a se crede ca aceasta mai exista la începutul secolului al XIV-lea, situându-se în mijlocul "Marii occidentale" la paralela 28.

Etimologia insulei Antilia este înca si mai curioasa. La baza acesteia sta forma "ante-ilia", adica insula din fata, deci pamânt necunoscut, sau insula dinainte, adica cea mai veche, cu alte cuvinte Atlantida

Coordonatele Atl 12412t191m antidei

Atlantida se presupune ca a existat "în centrul lumii" Studiind diferite harti vechi s-a ajuns la concluzia ca Antarctica este Atlantida deoarece aceasta neacoperita de gheata seamana izbitor cu harta lumii vazuta din Antarctica. Aici ea pare a fi buricul pamântului înconjurata de toate celelalte continente. Vazuta din Antarctica lumea are doar un ocean "adevaratul acean", exact cum spunea Platon.

Harta Atlantidei

Însa pentru identificarea Atlantidei mai erau doua obstacole de trecut si anume faptul ca Antarctica era înghetata de milioane de ani si catastrofa care ar fi putut distruge un continent într-o zi si-o noapte.

O harta a Americii de Nord în timpul Epocii Glaciare arata ca pe multe insule din nordul îndepartat nu a existat nici urma de gheata. Cum era posibil?

Polul Nord de-a lungul a 80 000 de ani a avut trei pozitii diferite si anume în Yukon, Marea Groenlandei si Golful Hudson. În urma cu 80 000 de ani, Polul Nord s-a deplasat de la districtul Yukon catre Marea Groenlandei, apoi, în urma cu 50 000 de ani, de la Marea Groenlandei catre Golful Hudson, si, în urma cu 12-17 000 de ani, de la Golful Hudson catre pozitia actuala. Cu alte cuvinte, cea mai recenta deplasare a învelisului a început în anul 15 000 î.e.n. si s-a încheiat în 10 000 î.e.n.

Comparatie între imaginea actala a Antarcticii si harta Atlantidei (1665)

Aceste deplasari ale Polului Nord nu s-au petrecut pe nesimtite si, cel putin din punct de vedere al oamenilor de atunci, aceasta deplasare de la Golful Hudson catre pozitia actuala probabil ca a avut efect de soc, unele cataclismice, cum ar fi deplasarea învelisului scoartei din zona La Brea, California din 11 000 î.e.n., în urma careia, pe parcursul a 25 de ani, au disparut zeci de specii.

În sprijinul acestei teorii este si faptul ca, în Antarctica, gheata era mai groasa în zonele unde ningea mai putin, ceea ce parea a fi absurd, odata ce zapada se transforma în gheata. La fel de ciudat era faptul ca gheata mai subtire se gasea în zonele în care ningea mai abundent. Explicatia era ca zonele cu gheata groasa dainuiau în Cercul Antarctic cu mii de ani înainte de zonele cu gheata subtire. Cu alte cuvinte, Antarctica se deplasase, iar partea situata în afara Cercului Antarctic este acum localizata în interiorul acestuia.

Populatia Atlantidei

Acest continent se presupune ca a fost populat de hiperboreeni deoarece dupa cum stim, Polul Nord era în timpurile preistorice mai cald decât astazi datorita faptului ca planeza noastra se învârtea, înainte de potop, în jurul unei axe situate perpendicular pe planul elipsei circumsolare, ceea ce facea ca pe atunci anotimpurile sa fie inexistente. Este stabilit cu precizie faptul ca Suedia si Norvegia au cunoscut o vegetatie de tip tropical, care constituie explicatia existentei astazi în aceste tari a ambrei galbene fosilizate, de origine rasinoasa, care se gaseste pe tarmurile Marii Baltice.

Se presupune ca hiperboreenii erau foarte înalti, cu pielea alba si având, printre alte caracteristici, ochi mari, albastrii si limpezi si parul blond deschis. Este de asemenea posibil ca sângele acestora sa nu fi fost rosu si sa fi avut o culoare apropiata de albastru din cauza continutului bogat în gaz carbonic.

Este posibil ca locuitorii Atlantidei sa fi avut un al treilea ochi. Pentru initiati, al treilea ochi, situat in principiu în mijlocul fruntii, este un organ misterios, apt de a percepe ceea ce e subtil pentru simturile noastre grosolane. Înseamna ti ochiul imaginatiei si al visului, caci întors spre interior, pare sa actioneze asupra universului intim.

Pentru biolog, este glanda pineala sau epifiza, de marimea unei nucsoare, asezata în mijlocul creierului si care nu poate sa serveasca la mare lucru caci se calcifiaza la vârsta adulta.

Probabil ca ea comanda un simt necunoscut care trebuie sa aiba o strânsa legatura cu instinctul.

Cu cât vertebrele urca pe scara evolutiei, cu atât acest ochi devine o glanda, pierzând fibrele sale nervoase care îl legau de creier.

Invers, ea capata o inervasie exceptionala venind de la sistemul simpatic si mai ales de la lobul cervical superior care primeste excitatiile sale de la ochi. În acest sens este un analizator de gradul doi.

Epifiza actioneaza emitând o substanta hormonala asupra glandelor genitale si aceasta pare sa frâneze sistemul sexual. Poate din aceasta cauza initiatul, dotat cu al treilea ochi, se detaseaza de placerile corpului în beneficiul exercitiilor spirituale.

Faptul ca epifiza pierde, odata cu vârsta, calitatile sale de ochi întors spre unoiversul interior, ne face sa credem despre copil ca este psihologic, mai bine înzestrat decât adultul pentru a percepe manifestarile elementului ocult si chiar pentru a deveni medium si vizionar.

Totul se petrece ca si cum inteligenta sa, abia trezita, ar gasi o compensatie într-un instinct ultra sensibil.

Civilizatia Atlantidei

Civilizatia Atlantidei avea un nivel spiritual si tehnologic mult mai avansat ca al nostru. Acest lucru este dovedit de vestigiile gasite si scrierile despre acestia.

Ca de exemplu atlantii descoperisera secretul captarii energiei solare pe care o concentrau asupra unei pietre "cu proprietati magnetice", încât ea emitea mai multa energie decât primea.

Aceasta energie -pe care noi o vom numi în zilele noastre produs al dezintegrarii atomice-era distribuita în diferite circuite de utilizare: industrie, transporturi, menaj, asa cum servesc astazi undele pentru a ghida unele vehicule.

Marea piatra atomica era asezata intr-o constructie în forma de dom, prevazuta cu panouri culisante, ca la observatoarele astronomice. Stralucirea sa se putea exercita în toate directiile: "Radiatiile ce se propagau erau invizibile, dar actionau asupra pietrelor, suport al fortei care furniza energie motrica avioanelor, vehiculelor de placere, circulând aproape de Terra si navelor mergand pe sub apa."

Schita a domului cu apect de piramida si în vârf piatra atomica

(Webshots, Aqueos Atlantis)

Piatra cu energie solara era un cristal mare, cilindric pentru a capta energia si a o retine în mijlocul cilindrului. Astfel de pietre au fost descoperite le Zucatan în 1933.

Este posibil ca folosirea nesabuita a energiei atomice sa fi provocat dezintegrari neprevazute în natura înconjuratoare. În final poate acest lucru a fost cauza directa a calei de-a doua distrugeri a Atlantidei.

"Te crezi un nimic si tu contii rezumatul universului."

(Avicenea-filozof si medic arab

"Omul este nemuritor si se reproduce fara încetare. Noi suntem stramosii nostrii. În acest sens, viata noastra constienta, actuala, nu este decât o bucatica din viata marelui nostru "EU" etern. Existenta superioara, cea în care eul nostru a învatat mai mult, este cea care deja a trecut."

Creat de Arania