Avalansele de fuziune

Avalansele de fuziune

Sunt rar intalnite, motiv pentru care nu insistam asupra lor. Ele sunt cu zapada "putreda" (pourrie) care se scurge.

2.4. Avalansele pot fi si atipice, in prezenta unor anumiti factori meteo si de teren. O avalansa in placi poate deveni "de fund", una tip "pulver" se poate produce si in aprilie sau mai, iar una "umeda" poate porni nu ziua, din cauza soarelui, ci noaptea, de 10410w2213k la foehn/front cald.

In munti mai inalti (Alpi, Anzi, Himalaya...) anotimpurile depind nu doar de calendar, ci si de altitudine. Acolo exista avalanse si vara si faptul ca e "pulver" sau "umeda" tine doar de situatia meteo.

Dar sunt exceptii si in muntii nostri. Monitorii si elevii participanti la Scoala Nationala de Alpinism si Salvamont de la Padina au putut vedea o avalansa in ...iunie 1985, pe piciorul Babelor! (eram si eu, DM, acolo). In acea saptamana, care a facut in toti muntii nostri numeroase victime printre vitele si oile urcate la munte, salvamontistii din Victoria si altii au devenit atunci, cu eficienta, si "salva-oaie", sapand in caldarile Mogosului si in altele,... transee prin zapada, urmati de caini, oi si ciobani. Intrebati-l pe Thomas Bross -seful Salvamontului Victoria!

O alta clasificare / caracterizare a avalanselor am gasit-o in cap. 5, la pag. 97 a cartii "Guide Neige et Avalanches"- amintita anterior. Este reprodusa cu mici modificari dupa "Atlasul Avalanselor" - a lui M.R. de Quervain, Unesco, Paris 1981). Dupa ea se poate caracteriza o avalansa cu litere si cifre si anume:

A, B, C = indica zona de plecare a avalansei (aire de depart):

A. Modul de plecare:

A 1.Plecare punctuala (dintr-un punct)

A 2. Plecare liniara

A 3. Plecare mixta (inceput intr-un punct, apoi ruptura liniara)

A 4. Plecare prin rupere sub forma de crevasa.

B. Pozitia planului de alunecare:

B 1. In interiorul paturii (manteau) de zapada

B 2. Ruptura in zapada proaspata

B 3. Ruptura in zapada veche

B 4. Pana la sol

C. Apa lichida in zapada

C 1. Absenta

C 2. Prezenta

D, E, F = Zona de curgere

D. Traseul parcursului

D 1. Parcurs pe o panta deschisa = avalansa de versant

D 2. Parcurs pe un culoar sau valcel = avalansa de culoar.

E. Tipul miscarii:

E 1.Nor de zapada = avalansa cu aerosoli

E 2. Curgere de-a lungul solului = avalansa curgatoare

E 3. Criteriile 1 si 2 simultan = avalansa mixta

F. Pozitia suprafetei de glisare:

F 1. Curgere pe un strat de zapada (avalansa superficiala)

F 2. Curgere pe sol = avalansa de fund

G, H, I: Zona de oprire

G. Rugozitatea zapezii din aria de oprire

G 1. Grosiera (depozit grosier)

G 2. Bulgari colturosi

G 3. Bulgari rotunjiti

G 4. Fina (depozit fin)

H. Apa lichida

H 1.Absenta = depozit uscat

H 2. Prezenta = depozit umed

I. Murdaria depozitului

I 1. Fara materiale vizibile = depozit curat

I 2. Depozit murdar

I 3. Stanci, pietre, pamant

I 4. Crengi, arbori

I 5. Resturi de constructii.

Sistematizarea de mai sus ar avea mari avantaje la evidente/prelucrari pe calculator.

Īndrumar avalanse - Precautii utile

Motto: "Cel care doreste o viata lunga ca montaniard, acela trebuie sa-si aminteasca mereu ca in munte cuvantul-cheie este PRUDENTA!"

Felix Germain

Pentru a evita "capcanele iernii" trebuie luate precautiile generale necesare: cunostinte teoretice, echipament adecvat, informatii despre traseu si conditiile meteo, anuntarea traseului ales la cabanier sau salvamontist, mersul in grup, nu singur etc.

Ca sa nu fii surprins de o avalansa sau sa nu declansezi chiar tu una, trebuie luate o serie de precautii specifice legate de alegerea itinerarului si planificarea temporala a turei, ca sa nu ajungi intr-un loc nepotrivit sau la un moment nepotrivit. In plus, echipa trebuie sa aiba un anumit comportament in zona de pericol si - in fine- trebuie sa fii cat mai bine pregatit pentru situatia cea mai nedorita, astfel ca sansele de a scapa cu bine dintr-o eventuala avalansa sa fie cat mai mari.

Ca in aproape orice domeniu, exista si privitor la prevenirea avalanselor notiuni elementare (de baza) si detalii. Orice om care vrea sa urce iarna pe munte trebuie sa stie ca, in ansamblu, pericolul de avalansa este extrem de mare (ne repetam intentionat!):

- dupa ninsori abundente, in primele 2 - 3 zile;

- dupa incalzirea accentuata a vremii;

- dupa ninsori reduse cantitativ, dar insotite de vant.

Primele doua situatii le cunosc multi/mai toti cei care abordeaza muntele iarna. Ultima -din pacate- s-a constatat ca o stiu mai putini!

Dincolo de regulile generale de mai sus, sunt foarte importante detaliile. Chiar cativa metri pot insemna enorm: trecere de la o zona sigura, la una de pericol maxim. Acelasi traseu poate fi parcurs in siguranta la un moment dat iar dupa numai 1-2 ore sa devina o capcana! O zona periculoasa poate fi trecuta cu bine de unii si apoi sa plece cu urmatorii, cum am aflat/ni s-a spus ca a fost in Valea Morarului. Nu in ultimul rand, modul detaliat cum ne pregatim si utilizam echipamentul vizavi de riscul de avalansa poate avea o influenta majora.