Avenul din Dosul Lacsorului

Avenul din Dosul Lacsorului

Date istorice. Acest aven a fost reperat de catre membrii Cercului de speologie "Emil Racovita' din Bucuresti cu ajutorul unui localnic, in anul 1973, cind se intreprind si primele explorari care se opresc la -80 m. Dupa patru tentative succesive desfasurate in cursul anului 1974 este atinsa adincimea maxima de -262 m in ramura vestica a avenului. Explorarile continua.

Localizare si cale de acces. Avenul este cantonat in calcarele jurasice din sud-vestul Muntilor Sebes, la circa 700 m alt. Deschiderea avenului se gaseste la nord-est de satul Ohaba Ponor, in versantul sting al vaii seci care porneste de deasupra portalului Pesterii Sura Mare (vezi traseul 242i84c 1 si fig. 122).

Descriere. Este un aven mare, de -262 m, ocupind locul doi pe lista celor mai mari denivelari din Romania. In ramura estica intercepteaza un curs subteran la -240 m. intre suprafata terenului si adincimea de 73 m, avenul este alcatuit dintr-o succesiune de puturi, uneori ramificate sau divizate prin diafragme. Peretii foarte degradati sint in parte acoperiti cu argila. Urmeaza o galerie scurta (10m) si sinuoasa care coboara pina la o zona mai bogata in concretiuni. De aici se poate patrunde in partea superioara a unui impresionant put vertical de 75 m. Avind o forma foarte regulata, circulara sau usor ovala, putul este complet lipsit de concretiuni. Abunda in schimb formele de coroziune datorate apelor de percolatie. Din baza lui pornesc doua galerii divergente (fig. 125).

Galeria Estica, usor meandrata si cu nivele de eroziune abia inscrise pe pereti, coboara circa 15 m, deschizindu-se intr-un put larg, adinc de 33 m. Printre bolovanii acoperiti cu argila se poate ajunge la baza acestuia, de unde se patrunde in altul, adinc de 60 m. Coborirea se face pe o panta de 75-80° si la verticala pe ultimii 15 m. Din baza putului porneste un mic culoar descendent, care intercepteaza un curs subteran dupa numai 20 m, inchis atit in aval cit si in amonte prin sifoane.

Galeria Vestica (Galeria lui Aladin) are un profil longitudinal in trepte de 5-15 m pina la -220 m, dupa care urmeaza un put de 40 m, la baza caruia se realizeaza adincimea maxima de -262 m. Morfologia acestei galerii este foarte interesanta, deoarece in ea se gasesc forme de eroziune, coroziune (marmite, lapiezuri) si de concretionare, toate in curs de evolutie. Este strabatuta de un mic piriias care isi aduna apele din infiltratiile provenite de la suprafata.

Avenul s-a format pe o retea de fracturi majore si diaclaze largite de apele de percolatie, ulterior organizate in cursuri subterane. Nivelele de circulatie laterala a apelor se pot reconstitui la adincimile de 75 m, 160 m si 240 m, intre care carstificarea s-a desfasurat mai ales pe verticala. Ambele galerii se termina prin puturi inecate, a caror baza se sprijina probabil pe stratul impermeabil atins de piriul subteran din Sura Mare.

Avenul prezinta o insemnatate deosebita prin problemele de morfologie si hidrologie carstica pe care le ridica. In ce priveste morfologia mentionam prezenta unor pietrisuri de calcar si cuartit cu forma sferica datorata unei rulari initiale in regim de marmitaj si, ulterior, unei rulari in regim de egutatie. In cazul elementelor de calcar intervine si actiunea chimica exercitata de catre o apa foarte agresiva. Hidrologic, amintim prezenta celor doua puturi inecate, ale caror suprafete sint denivelate Intre ele.

Conditii de vizitare. Avenul este accesibil numai unei echipe bine antrenata si deprinsa cu tehnicile explorarii subterane. Echipament necesar: 210 m scari electron, 4 corzi de 80 m, 4 corzi de 40 m, carabiniere, pitoane, dispozitive Jumar, echipament de protectie etc. Timp de explorare cu montarea si recuperarea echipamentului minimum 24 ore.

Traseul 2. Comuna Crivadia - drumul forestier Crivadia - cabana Tecuri (circa 8 km) -Pestera de la Tecuri-Pestera din Valea Clenjii - cabana Tecuri- Valea Streiului - satul Petros (fig. 122).

Fig. 125. Avenul din Dosul Lacsorului (nr. 96), cartat de Cercul de speologie "Emil Racovita' din Bucuresti, inedit.

Pornind din D.N.66, din localitatea Crivadia, pe drumul forestier sosim dupa circa 8 km la cabana Tecuri. Urmarind abruptul de pe stinga Streiului pe marcajul cerc albastru cu punct galben, ajungem dupa circa 45 min la intrarea in Pestera de la Tecuri. Spre nord se mai gasesc alte doua pesteri, Gaura Boului si Pestera din Teiul Lung, ambele putind fi reperate numai cu ajutorul unui ghid. Dupa vizitarea pesterii ne indreptam spre est pina la drumul care, pornind de la cabana Tecuri, se angajeaza pe o vale seaca, dupa ce trece de pepiniera de brazi. Continuam sa mergem pe acest drum pina intersectam Valea Bojitei, apoi urcam pe primul afluent de pe dreapta, piriul Clenjii. Cea de a treia insurgenta intilnita pe aceasta vale reprezinta intrarea in Pestera din Valea Clenjii, o pestera descendenta, mixta, lunga de 400 m si adinca de 110 m, foarte dificil de explorat.

Revenind la cabana Tecuri, coborim in aproape 2 ore la Valea Streiului, pe sub linia de funicular. Pe versantul opus se gasesc numeroase pesteri si avene (Pestera lui Gavrilas Vulcu, Avenul Bitan etc.) care pot fi reperate numai cu ajutorul unui ghid. Pentru inchiderea traseului coborim pe apa Streiului pina la satul Petros (7 km), iar de aici ajungem din nou la D.N. 66, in comuna Baru Mare.