BACALAUREAT 2007 VARIANTE REZOLVATE LA GEOGRAFIE
GEOGRAFIA ROMANIEI
*(Asteptati pana incarca tot! Poate dura cateva minute. Pentru a cauta o varianta anume folositi tasta Crtl+F
VARIANTA
Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.d; 2. c; 3. d; 4. d; 5. a; 6. d; 7. d; 8b; 9. d; 10. b.
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru flecare element solicitat), astfel:
1. influente submediteraneene 2.14-Bistrita, 16-Siret, 19-Mures, 20-Somesul Mic. 3. 9-Bistrita, 11-
Botosani, 12-Zalau 4. Bucuresti 5. locomotive, autoturisme
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima A (Carpatii Curburii) si clima D (Subcarpatii
Moldovei) (cate 2 p pentru flecare deosebire enuntata corect): etaj climatic: in unitatea A
montan, iar in unitatea D de dealuri inalte; temperatura medie anuala: in unitatea A intre 0-6°C iar in unitatea D intre 6 si 8°C; precipitatii medii anuale: in unitatea A 700-1000 mm/
an, iar in unitatea D intre 500-700 mm/an.
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful A (Carpatii Curburii) si relieful D (Subcarpatii
| Moldovei) (cate 2p pentru flecare deosebire enuntata corect): altitudinea maxima a reliefului
A este de 1954 m, iar cea maxima din D este de 911 m; relieful unitatii A este format din | doua
siruri montane cu inaltimi diferite iar cel din D este format din doua siruri de depresiuni si doua
siruri de dealuri.
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima F (Sectorul Olt - Arges) si clima J (Campia de
Vest la N de Mures) (cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice:
in unitatea marcata cu F influente de tranzitie, iar in cea marcata cu J influente oceanice;
precipitatii medii anuale: in unitatea J valori de peste 650 mm/an iar in unitatea F intre
500-600 mm/an.
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu C (Podisul Dobrogei de Nord):
a) - s-a format in orogeneza caledoniana (Podisul Casimcei) si respectiv hercinica
(Muntii Macinului)
- este alcatuit din roci variate: sisturi verzi, granite, calcare, pietrisuri, nisipuri
- este alcatuit din podisuri de altitudine medie de 300 m fragmentate de vai largi
- altitudinea maxima este de 467 m in Muntii Macinului, in varful Greci (Tutuiatu); - 3 p (cate 1 p
pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) Telita, Taita, Slava, Casimcea; - 1 p
c) zona stepei, zona padurilor; - 1 p
d) clasa molisoluri (soluri balane, cernoziomuri, soluri cenusii); - 1 p
e) roci de constructii, terenuri arabile, resurse forestiere, pietrisuri, nisipuri; - 3 p
f) Tulcea. - 1 p
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu B
(Carpatii Meridionali de la vest de Olt: Grupele Parang si Retezat- Gogeau): a) - s-au format in
orogeneza alpina, in urma cutarilor scoartei terestre;
- sunt foarte masivi si au inaltimi ce depasesc 2500 m (vf. Parangul Mare 2519 m);
- se intalnesc suprafete de nivelare intinse si etajate (Borascu, Rau Ses, Gomovita);
- prezinta relief glaciar cu creste ascutite, circuri, vai glaciare;
- prezinta si relief carstic cu variate forme: chei, pesteri;
- 4 p (cate 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b)etajul climatic montan; - 1 p
c)Olt, Lotru, Jiu, Strei, Timis, Motru; - 1 p
d)lacuri glaciare (Bucura, Zanoaga), lacuri de acumulare antropica (Vidra pe Lotru) - 2 p;
e)prabusiri, curgeri noroioase, avalanse; - 1 p
f)huila, hidroenergia. - 1 p
a. Habitatul de tip deltaic este un habitat restrictiv datorita suprafetelor mari acoperite
de ape ce nu sunt propice dezvoltarii umane. Suprafata redusa a grindurilor si gradul redus
al fertilitatii solurilor dar, mai ales, lipsa cailor de acces si timpul foarte mare necesar
transportului duc la o densitate redusa a populatiei. - 4 p
b. Romania foloseste in prezent resurse energetice primare (combustibili fosili) pentru
obtinerea energiei electrice. Partial se foloseste si hidroenergia pe rauri si atomoenergia la
Cernavoda. Resursele alternative sunt energia solara, eoliana si geotermala si sunt utilizate
doar
simbolic in
sa capteze aceste energii. - 4 p
c.
Densitatea medie a retelei hidrografice este de 0,49 km/km2.
de variate resurse de apa (rauri, lacuri, ape subterane, ape teritoriale in Marea Neagra)
avand un volum de 77,4 km3/ an. Raurile din Romania sunt afluentii Dunarii, mai putin
raurile dobrogene care se varsa in limane si lagune. - 4 p
d. Marea variete a formelor de relief face ca pe teritoriul tarii sa intalnim toate tipurile
de roci: sedimentare, magmatice si metamorfice. Ele sunt utilizate ca roci de constructii,
cum ar fi: din Carpati avem calcare, granite, marmura, travertin, gresii; din zonele deluroase
si de campie se exploateaza pietrisurile si nisipurile. - 4 p
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. septembrie, 85 m3/ s; - 2 p
b. aprilie si mai, 325 m3/ s; - 2 p
c. topirea zapezilor, precipitatii bogate de primavara; - 2 p
d. 240 m3/ s; - 2 p
e. februarie -170 m3/s; august -125 m3/ s; decembrie -120 m3/ s. - 2 p
f. 175m3/s.-2p
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.b; 2. c; 3. c; 4. a; 5. c; 6. a; 7. c; 8. b; 9. a; 10. d.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Lacul Rosu. 2. 15-Buzau, 16-Somesul Mare, 19-Timis, 20-Jijia. 3. 4-Galati, 8-Ramnicu Valcea,
9-Targu Mures, 12-Timisoara. 4. Sfantu Gheorghe.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua asemanari intre clima E (Podisul Somesan) si clima J (Dealurile
Silvaniei) (cate 2 p pentru fiecare asemanare enuntata corect): etaj climatic: ambele unitati
se incadreaza in etajul climatic de dealuri; temperatura medie anuala: in ambele unitati
avem 6-10°C; precipitatii medii anuale: 700 mm/an).
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful C (Subcarpatii Moldovei) si relieful J (Dealurile
Silvaniei) (cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): altitudinea maxima a reliefului
J este de 651 m, iar cea maxima din C este de 911 m; relieful unitatii C este format dintr-un
sir de depresiuni submontane inchise de dealuri inalte subcarpatice, iar unitatea J este o
zona deluroasa acoperita de sedimente neozoice care din loc in loc domina cu maguri
vulcanice sau cristaline.
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima B (Muntii Apuseni) si clima F (Podisul Barladului)
(cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice: in unitatea marcata
cu B influente oceanice, iar in cea marcata cu F influente de ariditate; precipitatii medii
anuale: in unitatea B valori de peste 1000-1200 mm/an iar in unitatea F de 500 mm/an.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu
D (Podisul Getic):
a) - s-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrisuri, nisipuri, argile)
peste un fundament cristalin;
- este o unitate tipic piemontana, cu interfluvii a caror latime creste de la nord spre
sud;
- relief inclinat pe directia nord-sud;
- altitudini cuprinse intre 600 - 700 m in nord si 300 m in sud, la limita cu Campia
Romana;
- vai longitudinale, insotite de lunci si terase, dezvoltate mai ales in partea sudica a
unitatii;
- relief afectat de procese de eroziune si predispus la alunecari de teren si fenomene
torentiale; - 3 p (cate 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) temperatura medie anuala 8-10°C; precipitatii medii anuale 500-800 mm/ an; influente climatice
submediteraneene si de tranzitie - 3 p;
c) clasa argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale) - 1 p;
d) roci de constructii, petrol, lignit, gaze asociate, terenuri arabile, resurse forestiere,
pietrisuri, nisipuri - 3 p.
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu I (Grupa Retezat - Godeanu):
a) - s-au format in orogeneza alpina, in urma cutarilor scoartei terestre
- sunt foarte masivi si au inaltimi ce depasesc 2500 m (vf. Peleaga 2509 m)
- se intalnesc suprafete de nivelare intinse si etajate (Borascu, Rau Ses, Gornovita)
- prezinta relief glaciar cu creste ascutite, circuri, vai glaciare
- prezinta si relief carstic cu variate forme: chei, pesteri;
- 4 p (cate 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) influente climatice submediteraneene - 1 p;
c) lacuri glaciare (Bucura, Zanoaga) - 1 p;
d) zona padurilor (etajul fagului si al coniferelor), zona alpina - 1 p;
e) clasa spodosoluri (soluri alpine brune acide, podzoluri) - 1 p;
f) paduri, pasuni, hidroenergie, roci de constructii - 2 p.
Total 10punctd
a. Fondul edafic al Romaniei cuprinde mai multe tipuri si subtipuri de sol specifice
atitudinilor medii, dar si ale zonelor sudice, oceanice si continentale datorita climatului de
ranzitie. Clasa molisoluri, cea mai fertila, predomina in zonele de campie si dealuri joase;
lasa argiluvisoluri se intalneste in regiunile de dealuri joase peste padurile de stejar;
lasa cambisoluri in zona deluroasa inalta si la munte, iar clasa spodosoluri in muntii
jarte inalti. De asemenea, exista si soluri azonale ca o consecinta a microclimatului si a
jcilor cum ar fi solurile nisipoase, halomorfe, hidromorfe, organice etc. 4 p;
b.
Orasele Tulcea si
ale
tarii.
at si pe cel feroviar, rutier, aerian si special. Tulcea este situat pe Dunare si asigura
ansportul fluvial, feroviar si rutier in zona. Portul Constanta asigura transportul cu ferryoat-
ul intre
s axa fluviilor si a canalelor si respectiv a marilor (Marea Caspica - Marea Neagra - Marea
lediterana) -4p;
c. Relieful variat si dispus pe trepte, climatul temperat sunt favorabile practicarii unor
jlturi diversificate pe regiuni si forme de relief. De asemenea, solurile impreuna cu clima
fluenteaza puternic agricultura. Alaturi de acestea se adauga conditiile tehnico-materiale,
ile demografice si cele industriale. Se disting patru regiuni agrogeografice: regiunea
jricola mixta, in campii, dealuri joase si depresiuni, regiunea agricola cu predominarea
ymiculturii,
viticulturii si cresterii animalelor, regiunea de crestere a animalelor (
regiunea agricola piscicola. - 4 p;
d. Podisul Dobrogei este format in etape geologice diferite. Partea centrala, respectiv
3disul Casimcei in orogeneza caledoniana: predomina sisturile verzi. Partea nordica s-a
rmat in orogeneza hercinica; s-au ridicat astfel Muntii Macinului alcatuiti din granite,
irtea sudica a podisului s-a format prin sedimentare si retragerea apelor, aici predominand
sss-ul. Geomorfologic, sudul este alcatuit din podisuri joase sub 300 m, fragmentate de
i largi, iar nordul din dealuri si culmi ce depasesc 300 m - 4 p.
Total 16 puncte . Se acorda 12 puncte astfel:
a. aprilie, 225 m3/ s - 2 p;
b. septembrie, 50 m3/s - 2 p;
c. topirea zapezilor, precipitatii bogate de primavara, secete - 3 p;
d. toamna - 2 p;
e. februarie -160 nr' s; august - 60 m3/ s; decembrie -100 m3/ s - 3 p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1.c; 2. d; 3. b; 4. a; 5. d; 6.
d ; 7. d; 8. a; 9. c; 10. a.
Total 20 puncte Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel: 1.2-
Petrosani, 4 - Slobozia, 5 - Drobeta Turnu Severin, 7 - Targoviste, 10 - Targu 12 - Cluj Napoca 2.
port
maritim 3.15 -
Total 10 puncte
III. Se acoraa izpuncieum care:
b. 4 p pentru 2 deosebiri intre clima E (Campia de vest la sud de Mures) si clima I (Delta Dunarii)
(cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): etaj climatic - in unitatea E etaj climatic de
campie, iar in unitatea I etaj climatic de litoral si delta; precipitatii medii anuale: 550 mm/ an in
unitatea E, si 350- 400 mm/ an in unitatea I; influente climatice: submediteraneene in unitatea E si
de ariditate si pontice in unitatea I.
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful A (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali) si
relieful B (Grupa Sudica A Carpatilor Orientali) (cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect): altitudinea maxima a reliefului A este de 2303 m, iar cea maxima din B este de
1954 m; relieful unitatii A este format din trei siruri paralele orientate NV-SE, iar cel al
unitatii B din doua siruri de forma semicirculara; unitatea A prezinta relief vulcanic si
glaciar iar unitatea B nu.
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima F (Campia Moldovei) si clima J (Campia
Transilvaniei) (cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice - in
uitatea marcata cu J influente oceanice, iar in cea marcata cu F influente de ariditate;
precipitatii medii anuale: in unitatea J valori de peste 550-650 mm/an, iar in unitatea F de
500 mm/an.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu G (Subcarpatii Moldovei):
a) - s-a format prin cutarea si ridicarea sedimentelor, asemeni Carpatilor;
- sunt alcatuiti dintr-un sir de depresiuni submontane inchise spre exterior de dealuri inalte (maxim
911 m)
- predomina pietrisurile, nisipurile, argilele, gresiile, conglomeratele
- intalnim frecvente alunecari de teren; - 3p (cate 1p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b)
c) etajul padurilor de fag - 1 p;
d) clasa cambisoluri (soluri brune si brun acide) - 1 p;
e) petrol, gaze de sonda , roci de constructii - 1 p;
f)
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu C
(Muntii Poiana Rusca):
a) - s-au format in orogeneza alpina, in urma cutarilor scoartei terestre;
- este un masiv izolat format din sisturi cristaline;
- altitudinea maxima 1374 m in vf. Padesu;
- 3 p (cate 1p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) temperatura medie anuala 6° C, precipitatii medii anuale 700-1000 mm/ an; influente oceanice -
2 p;
c) zona padurilor (etajul fagului si al coniferelor) - 1 p;
d) clasa cambisoluri (soluri brun acide) -1 p;
e) paduri, roci de constructii, marmura fier -3 p.
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. Orasul Bucuresti este capitala tarii avand peste 2 milioane locuitori. Din capitala pornesc 9
magistrale feroviare catre toate colturile tarii. Tot de aici pleaca inspre toate aeroporturile tarii
avioane fiind un oras unic in aceasta privinta. Toate drumurile importante europene ce traverseaza
Coanda), langa Bucuresti. - 4 p;
b. Estul Campiei Romane (campia Baraganului) si Podisul Dobrogei se incadreaza in
arealul de ariditate din estul Romaniei. Aici precipitatiile scad sub 400 mm/an ce se dezvolta
pe seama temperaturilor ridicate anuale de peste 10-11 °C si a secetelor frecvente, dar si
a influentelor climatice de ariditate. in perioada de iarna bate Crivatul, un vant rece si
uscat - 4 p;
c. Zonele montane cuprind toate tipurile de roci datorita varietatii formelor de relief si a
modului de formare a muntilor. Rocile magmatice se formeaza datorita eruptiilor vulcanice
sau a consolidarii magmei. Rocile sedimentare se formeaza prin diferite metode cum ar fi:
descompunere organica, distrugerea celorlalte tipuri, cimentare naturala etc. Rocile
metamorfice se formeaza la temperaturi si presiuni ridicate. - 4 p;
d. Relieful Romaniei este definit de mai multe caracteristici. O caracteristica este
varietatea si deosebita complexitate a alcatuirii si evolutiei sale. Astfel intalnim munti,
dealuri, podisuri, campii si vai largi cu terase, depresiuni, iar la tarmul Marii Negre se afla
Delta Dunarii si plaje de nisip si faleze. Aceste caracteristici nu le intalnim si la alte tari,
facand-o unica. -4p.
Total 16 puncte VI. Se aco 222c24c rda 12 puncte astfel: a. august 6°C-2p; b.februarie -11°C-2p;
c. Muntii Bucegi - 2 p;
d. 10°C-2p;
e. 17°C-2p;
f. miscarea de revolutie a Pamantului - 2 p.
Total 12 puncte
Total test: ,90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1.b; 2. b; 3. b; 4.d; 5. a;
6. c; 7. a; 8. c; 9. d; 10. b.
Total 20 puncte
I. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1.1- Tulcea, 3- Suceava, 5- Giurgiu, 7-,Satu Mare, 12- Timisoara 2. Vidrau 3. 14 - Crisul Negru,
15- Buzau, 16- Somesul Mare, 20- Jijia
Total 10 puncte
II. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima E (Podisul Somesan) si clima F (Podisul
barladului) (cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice - in
mitatea E influente oceanice iar in unitatea F influente de ariditate; precipitatii medii anuale:
i unitatea E de 700 mm/ an, iar in unitatea F 500 mm/ an.
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful B (Muntii Apuseni) si relieful H (Grupa Centrala
i Carpatilor Orientali) (cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): altitudinea maxima
reliefului B este de 1849 m, iar cea maxima din H este de 2100 m; relieful unitatii H este Icatuit din
siruri paralele orientate pe directia NV-SE, iar unitatea B o forma radiara cu Ititudinile cele mai
mari in centru;
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima D (Podisul Getic) si clima G (Campia Baraga¬nului) (cate 2
p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice - in unitatea marcata cu D influente
submediteraneene si de tranzitie, iar in cea marcata cu G influente de ariditate; precipitatii medii
anuale: in unitatea D valori de peste 500-700 mm/an iar in unitatea G sub 500 mm/ an.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu
J (Dealurile Silvaniei):
a) - s-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrisuri, nisipuri, argile)
peste un fundament cristalin carpatic;
- vaile raurilor sunt largi, cu terase ce se deschid spre campie;
- dealurile scad altitudinal de la 400 m la contactul cu muntele la 200 m;
- altitudinea maxima 651 m dealul Prisnel; -
- din loc in loc apar maguri de roci dure cristaline sau vulcanice (Mg. Simleu, 597 m; Culmea
Codrului 588 m); - 3 p (cate 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b)influente climatice oceanice, precipitatii medii anuale de 750 mm/ an - 2 p;
c)zona padurilor, etajul stejarului - 1 p;
d)clasa argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale) - 1 p;
e)roci de constructii, petrol, lignit, gaze asociate, terenuri arabile, resurse forestiere, pietrisuri,
nisipuri - 1 p;
f)Zalau, Baia Mare - 2 p:
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu A
(Podisul Dobrogei de Sud):
a) - s-a format prin ridicari epirogenetice peste care s-a depus un strat gros de
sedimente;
- predomina calcarele, gresiile sarmatice si loess-ul;
- altitudinile nu depasesc 300 m (maxim 204 m);
-prezinta un relief usor ondulat intrerupt de unele abrupturi stancoase; - 3 p (cate 1 p pentru fiecare
caracteristica a reliefului);
b) temperatura medie anuala 10-11° C, precipitatii medii anuale sub 400 mm/ an - 2 p;
c) limanuri fluviale, limanuri maritime, lagune - 1 p;
d) zona stepei - 1 p;
e) clasa molisoluri (soluri balane dobrogene) - 1 p;
f) terenuri arabile, roci de constructii -1 p;
g) hazarde biologice, secete furtuni - 1 p.
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. Fauna este influentata de altitudine, vegetatie, clima, activitati umane. Carpatii
Orientali prezinta o diversitate mai mare fata de Podisul Moldovei deoarece: prezinta mai
multe zone si etaje de vegetatie (etajul fagului, coniferelor, etajul alpin) are o suprafata mai
mare, este mai putin populat si au mai putine activitati umane, suprafata padurilor este
mai mare. - 4 p
b. Scaderea drastica a populatiei ocupate in industrie se datoreaza mai multor factori
precum: lipsa acuta a resurselor financiare, investitiile straine venind foarte greu; lipsa de
resurse materiale, ca urmare a reducerii drastice a productiei naturale de resurse;
neincrederea in privinta investitiilor, instabilitatea politica interna si internationala; cresterea
populatiei ocupate in servicii, fenomen caracteristic tarilor dezvoltate. - 4 p
c. Deasupra teritoriului Romaniei, la altitudini ridicate, predomina circulatia maselor de
aer vestice, specifice latitudinilor medii. Acestea au anual o pondere de 45 %. Se adauga
masele de aer nordice si nord-vestice cu circa 30 %, sudice cu aproximativ 15%, iar mase
de aer anticiclonale 10%. La altitudini mai joase vantul are particularitati regionale determi¬
nate de pozitia si forma de ansamblu a reliefului. - 4 p
d. Orasele mari ale Romaniei sunt cele care depasesc 100 mii locuitori: Constanta,
Braila, Cluj Napoca etc. Aceste orase au in primul rand o dezvoltare complexa dar si o
functie administrativa, fiind resedinte de judet. in acelasi timp au si o dezvoltare industriala
fiind vechi centre mestesugaresti din perioada medievala sau interbelica. - 4 p
Total 16 puncte VI. Se aco 222c24c rda 12 puncte astfel:
a. aprilie, 225 m3/s - 2 p;
b. septembrie, 50 m3/s - 2 p;
c. 175 m3/s - 1 p;
d. primavara, topirea zapezilor din Carpati, ploi de primavara - 3 p;
e. ianuarie 80 m3/s - 2 p
f. 100m3/s. -2p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.d; 2. d; 3. a; 4. c; 5. d; 6. d; 7. b; 8. b; 9. b; 10. d.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1.13-Moldova, 14-Bistrita, 15-Motru, 16-Siret 2. Industria siderurgica 3.1-Calarasi, 3-rargu Jiu, 5-
Drobeta Turnu Severin, 12-Zalau; 4. Cutremure tectonice, alunecari de teren, iroziunea in suprafata
furtuni, secete etc.
Total 10 puncte II. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima E (Podisul Somesan) si clima F (Sectorul Olt-
rges) (cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influenta climatica - in unitatea
z influente oceanice iar in unitatea F influente de tranzitie; precipitatii medii anuale: in
jnitatea E de 700 mm/ an, iar in unitatea F 500 - 600 mm/ an.
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful A (Grupa Sudica a Carpatilor Orientali) si
elieful B (Muntii Apuseni) (cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): altitudinea
naxima a reliefului in unitatea B este de 1849 m, iar cea maxima din unitatea A este de
I954 m; relieful unitatii B cuprinde si roci vulcanice iar relieful unitatii A nu;
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima D (Subcarpatii Moldovei) si clima G (Muntii
3oiana Rusca) (cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice -
n unitatea marcata cu D influente de ariditate, iar in cea marcata cu G influente oceanice;
irecipitatii medii anuale: in unitatea D valori de peste 600-700 mm/ an iar in unitatea G
ieste 1000 mm/an.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu
C (Podisul Dobrogei de Sud):
a) - s-a format prin ridicari epirogenetice peste care s-a depus un strat gros de
sedimente;
- predomina calcarele, gresiile sarmatice si loess-ul;
- altitudinile nu depasesc 300 m (maxim 204 m);
- prezinta un relief usor ondulat intrerupt de unele abrupturi stancoase; - 3 p (cate 1 p pentru fiecare
caracteristica a reliefului);
b) temperatura medie anuala 10-11° C, precipitatii medii anuale sub 400 mm/an, influente climatice
de ariditate si pontice, etajul climatic de campie - 4 p;
c) limanuri fluviale, limanuri maritime, lagune - 2 p;
d) hazarde nucleare - 1 p.
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu J
(Campia de Vest la N de Mures):
a) - s-a format prin umplerea cu sedimente a fostei Mari Panonice, devenind uscat in
Pleistocen (campiile inalte) si holocen (dampiile joase, luncile);
- este alcatuita la suprafata din pietrisuri, loess si aluviuni recente; -
- altitudinea medie 100 m;
- are o inclinare foarte redusa si de aceea raurile au cursuri meandrate, divagante;
2 p (cate 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) Somes, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Mures) - 3 p;
c) zona stepei, etajul stepei - 1 p;
d) clasa molisoluri (cernoziomuri) -1 p;
e) terenuri arabile, petrol, ape geotermale, roci de constructii - 1 p;
f) Satu Mare, Oradea - 2 p.
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. Orasul Brasov este situat in partea centrala a tarii. Este un important nod feroviar,
de aici plecand trenuri in 5 directii si punct de trecere a 3 magistrale feroviare. Prin Brasov
trece E 60, si exista aeroport. - 4 p
b. Industria moraritului si panificatiei este bazata in principal pe materii prime locale si
are o mare traditie in tara. Aceasta industrie ramane importanta deoarece este o mare cerere
pe piata; industria este extrem de variata si cunoaste cea mai larga repartitie teritoriala pe
cuprinsul tarii, practic neexistand nici un oras romanesc fara intreprinderi de acest gen 4 p;
c. Podisul Mehedinti: S-a format prin cutare, asemanator Carpatilor Meridionali.
Alcatuirea petrografica este asemanatoare muntilor, roci cristaline, calcare, dar si gresii,
marne. Altitudinile sunt intre 500 - 600 m. Relieful este alcatuit din platouri si culmi,
separate de vai adanci create prin eroziune diferentiata. Pe roci calcaroase s-a format
relief carstic, reprezentat prin pesteri (Topolnita, Ponoare), chei (Topolnita, Cosustei),
poduri naturale (Ponoare), vai seci (sohodoale), depresiuni in calcar (Zaton); (cate doua
puncte pentru oricare doua raspunsuri corecte). - 4 p;
d. eruptiile vulcanice si miscarile orogenetice ce au dat nastere Carpatilor si
Subcarpatilor. - 4 p;
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 1930-2 p;
b. f992 - 2 p;
c) 1966 -
rurala 60%,
d. usor negativa - 2 p;
e. dezvoltarea industriei, explozia urbana - 1 p;
f. disponibilizarile din industrie. - 1 p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.d; 2. b; 3. a; 4. c; 5. b; 6. a; 7. d; 8. c; 9. b; 10. b.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1.15-Buzau, 16-SomesulMare, 18-Moldova, 19-Timis, 20-Jijia. 2. Cutremure tectonice, alunecari de
teren, eroziunea in suprafata 3. Altitudinile scad de la N (400-500 m) la S (200 m); datodrita
defrisarilor, alunecarile de teren se produc cu frecventa mare; 4.5-Giurgiu, 8-Ramnicu Valcea, 9-
Targu Mures.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
b. 4 p pentru doua deosebiri intre clima F (Podisul Barladului) si clima J (Dealurile Silvaniei) (cate
2p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice - in unitatea F influente de ariditate
iar in unitatea J influente oceanice; precipitatii medii anuale: in unitatea F 500 - 600 mm/an, iar in
unitatea E de 700 mm/an.
b. 4p pentru doua deosebiri intre relieful B (Muntii Apuseni) si relieful H (Grupa Centrala
a Carpatilor Orientali) (cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): altitudinea maxima
a reliefului in unitatea B este de 1849 m, iar cea maxima din unitatea H este de 2100 m;
relieful unitatii B este dispus radiar, cu altitudinile cele mai mari in centru, iar relieful H pe
siruri paralele orientate pe directia NV-SE;
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima A (Podisul Dobrogei de Sud) si clima E (Podisul
Somesan) (cate 2p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice - in
unitatea marcata cu A influente de ariditate si pontice, iar in cea marcata cu E influente
aceanice; precipitatii medii anuale: in unitatea A valori de sub 500 mm/an iar in unitatea E
Deste 700 mm/ an.
Total 12 puncte
V. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu
G (Campia Baraganului):
a) - s-a format prin retragerea apelor Marii Sarmatice, prin depunere de sedimente;
- predomina nisipurile, argilele si loess-ul;
- este o zona de campie tabulara cu interfluvii largi si netede;
- in aceasta campie se intalnesc crovuri, formate prin tasarea loes-ului; - 2 p (cate 1 p >entru fiecare
caracteristica a reliefului);
b) temperatura medie anuala 10-11 °C, precipitatii medii anuale sub 400 mm/an, influente ;limatice
de ariditate, etajul climatic de campie - 4 p;
c) limanuri fluviale, lacuri formate in crovuri - 1 p;
d) zona stepei, etajul stepei - 1 p;
e) clasa molisoluri, tip cernoziom - 1 p;
f) hazarde biologice, secete, furtuni - 1p.
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu I
(Grupa Parang):
a) - s-au format in orogeneza alpina, in urma cutarilor scoartei terestre;
- sunt foarte masivi si au inaltimi ce depasesc 2500 m (vf. Parangul Mare 2519 m); -se intalnesc
suprafete de nivelare intinse si etajate (Borascu, Rau Ses, Gornovita);
- prezinta relief glaciar cu creste ascutite, circuri, vai glaciare;
- prezinta si relief carstic cu variate forme: chei, pesteri; 3 p (cate 1p pentru flecare caracteristica a
reliefului);
b) lacuri glaciare, lacuri antropice - 2 p;
c) zona padurilor, etajul padurilor de,fag si conifere - 1 p;
d) clasa spodosoluri, tip soluri brune acide -1 p;
e) huila, pajisti, roci de constructii - 2 p;
f) prabusiri, avalanse, curgeri noroioase - 1 p.
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. Solurile sunt influentate direct de conditiile climatice si se caracterizeaza prin
asocierea zonalitatii Iatitudinaie cu cea altitudinala. Solurile specifice campiilor si dealurilor
joase (sub 300 m) sunt cele din categoria molisoluri. Dealurile, podisurile si versantii muntilor
(300-1800 m) au ca soluri specifice argiluvisolurile, cambisolurile si spbdosolurile. Muntii
inalti au soluri din clasa spodosoluri. - 4 p
b. Dunarea este cel mai important fluviu european deoarece strabate 10 tari si patru
capitale. De asemenea, asigura transportul fluvial in interiorul Europei si face legatura
dintre Marea Neagra si Marea Nordului prin sistemul de canale Dunare- Main- Rhin. 4 p;
c. Podisul Dobrogei prezinta o particularitate in ceea ce priveste structura etnica.
Alaturi de romanii majoritari intalnim rusi lipoveni in Delta Dunarii. in partea centrala intalnim
tatari si turci. - 4 p;
d. Carpatii Orientali ne ofera resurse naturale complexe datorita reliefului variat si
formelor.diverse: in zona eruptiva minereuri complexe, auro-argentifere, izvoare minerale;
zonele de cristalin ne ofera roci de constructii, fier, mangan; zonele de flis, calcare, roci
sedimentare diverse; la acestea se adauga resursele forestiere, pajistile alpine. Podisul
Moldovei fiind mai unitar in privinta diversitatii rocilor si formelor de relief ne ofera in
special terenurile agricole, mici resurse de petrol si gaze asociate, nisipuri cuartoase,
nisipuri si pietrisuri, resurse forestiere reduse. - 4 p;
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 1992-2 p;
b. 1912-2 p;
c. 1,2 milioane- 2 p;
d. 2,6 milioane - 2 p;
e. sporul migratoriu negativ, scaderea nivelului de trai, emanciparea populatiei -, 2 p;
f. 7,4 milioane locuitori - 2 p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1.b; 2. d; 3. c; 4. c; 5. a;
6. d; 7. b; 8. d; 9. d; 10. c.
Total 20 puncte
II Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1.14- Barlad, 15 - Buzau, 16 - Somesul, 18 - Ialomita, 20 - Mures. 2. 1 - Focsani,
Petrosani, 12 - Cluj Napoca 3. S-a format pe locul unui fost golf al Marii Negre prin
pierea cu aluviuni aduse de Dunare, pe fondul lipsei mareelor si curentilor marini;
altitudinea medie este de 0,5 m.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care;
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima E (Campia de vest la sud de Mures) si clima
l (Delta Dunarii) (cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice -
in unitatea E influente submediteraneene iar in unitatea I influente de ariditate si pontice;
precipitatii medii anuale: in unitatea E avem 550 - 600 mm/an, iar in unitatea I sub 400
i/an.
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful A (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali) si
relieful B (Grupa Sudica a Carpatilor Orientali) (cate 2 p pentru flecare deosebire enuntata
corect): altitudinea maxima a reliefului in unitatea A este de 2303 m, iar cea maxima din
unitatea B este de 1954 m; relieful unitatii A este dispus pe siruri paralele orientate pe
directia NV-SE iar relieful unitatii B sub forma semicirculara ce inchid la interior o depresiune;
relieful unitatii A prezinta relief glaciar si vulcanic iar cel al unitatii B nu are;
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima D (Muntii Apuseni) si clima G (Subcarpatii
MoIdovei) (cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice - in
unitatea marcata cu D influente Oceanice, iar in cea marcata cu G influente de ariditate;
precipitatii medii anuale: in unitatea D valori de 1000-1200 mm/an iar in unitatea G 600-
> mm/an.
Total 12 puncte
a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu F (Campia Moldovei):
a) s-a format pe fundamentul vechi al Platformei Est Europene, prin depunere de
sedimente mezozoice si neozoice;
- predomina nisipurile, argilele;
- este o zona deluroasa de altitudini reduse, interfluvii netede;
- altitudinea medie este de 200 m, iar maxima de 265 m (D. Cozancea);
- 3 p (cate 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) temperatura medie anuala 10-11 ° C, precipitatii medii anuale sub 400 mm/ an, influ-B climatice
de ariditate - 3 p;
c) zona stepei, etajul stepei si silvostepei - 1 p;
d) clasa molisoluri, tip cernoziom - 1p;
e) Botosani, lasi - 2 p.
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu H (Sectorul Olt - Arges):
a) s-a format prin depunere de sedimente in urma retragerii Marii Sarmatice;
- altitudinea maxima depaseste 300 m in nord;
- are aspect de campii tabulare, cu interfluvii largi si netede; 3 p (cate 1 p pentru fiecare
caracteristica a reliefului);
b) zona stepei, etajul stepei si silvostepei (N) - 1 p;
c) Clasa molisoluri, tip cernoziom; clasa argiluvisoluri, tip soluri brun roscate - 1 p;
d) petrol, gaze naturale, terenuri arabile - 2 p;
e)
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. Orasul Constanta se afla in Podisul Dobrogei fiind situat intr-o zona extrema a tarii.
rutier, aerian si special. Portul Constanta asigura transportul cu ferry-boat-ul intre Romania,
si respectiv a marilor( Marea Caspica - Marea Neagra - Marea Mediterana) - 4 p
b. Fondul funciar al Romaniei este de aproximativ 23,7 mii. ha, din care suprafata
agricola este de 14,8 mii. ha adica 62% din suprafata. Din acest fond terenul arabil ocupa
9,4 mii. ha, pajistile naturale 4,8 mii. ha, iar viile si livezile 0,6 mii. ha. Ponderea mare din
suprafata tarii precum si calitatea terenurilor agricole face ca fonduLfunciar agricol sa fie
resursa naturala de baza a tarii. - 4 p;
c. Relieful este suportul care permite desfasurarea unor activitati economice multiple
cum ar fi extractia de minereuri, sare, materiale de constructii, exploatarea padurii, cresterea
animalelor, diverse culturi agricole etc. in acelasi timp relieful ne ofera o mare accesibilitate
pentru locuire si comunicatie, favorizata de existenta suprafetelor netede, a depresiunilor
si a vailor mari ale raurilor. - 4 p;
d. Cresterea numerica a populatiei oraselor se datoreaza unor factori precum: cresterea
demografica accelerata a populatiei, industrializarea ce a creat locuri noi de munca,
mecanizarea agriculturii ce a eliberat o insemnata cantitate de forta de munca, mirajul
orasului. - 4 p;
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 1930-33%-2 p;
b. 1930-20%-2 p;
c. 2000- 8% - 2 p;
d. 1958-9%-2 p; -
e. scaderea nivelului de trai, lipsa de locuri de munca, emanciparea populatiei - 2 p;
f. 1995 si 2000-2p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.b; 2. a; 3. d; 4. a; 5. c; 6. d; 7. b; 8. d; 9. c; 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Podisul Somesan. 2. Carbune brun, fier, cupru, minereuri auro-argentifere 3. Somes.
III. Se acorda 12 puncte din care:
b. 4 p pentru doua deosebiri intre clima A (Sectorul Olt - Arges) si clima H (Campia Moldovei)
(cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice - in unitatea A influente
climatice de tranzitie iar in unitatea H influente de ariditate; precipitatii medii anuale: in unitatea A
avem 500 - 700 mm/an, iar in unitatea H sub 500 mm/an; temperatura medie anuala: in unitatea A
10-11°C , iar in unitatea H de 6- 10°C.
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful F (Grupa Parang) si relieful J (Muntii Apuseni)
(cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): altitudinea maxima a reliefului in
unitatea F este de 2519 m, iar cea maxima din unitatea J este de 1849 m; relieful unitatii
D prezinta relief glaciar iar cel al unitatii J nu are; relieful unitatii D este foarte rnasiv in
timp ce relieful unitatii J este foarte fragmentat.
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima C (Podisul Dobrogei de Sud) si clima E (Podisul
Somesan) (cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice - in
unitatea marcata cu C influente de ariditate si pontice, iar in cea marcata cu E influente
oceanice; precipitatii medii anuale: in unitatea C valori sub 400 mm/ an iar in unitatea E
600-700 mm/an.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu D (Subcarpatii Getici):
a) s-au format prin cutarea rocilor neogene fiind o regiune de orogen asemanatoare
muntilor Carpati;
- predomina nisipurile, pietrisurile, gresiile, marnele, samburi de sare in cute diapire
- relieful de dealuri il aseamana cu cel de deal si podis dar altitudinile ce depasesc 100 m altitudine
se aseamana cu muntii;
- altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata in partea de est;
- altitudinea maxima este de 1213 m D Chicera;
- 4 p (cate 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) lacuri in masive de sare - 1 p;
c) petrol, gaze naturale, sare, lignit - 3 p;
d) Targu Jiu, Ramnicu Valcea - 2 p.
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la
unitatea notata cu G (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali):
a) s-a format in urma orogenezei alpine si a eruptiilor vulcanice neogene (V);
- este structurata pe siruri paralele orientate pe directia NV-SE;
- sirul vestic este vulcanic (Roci eruptive);
- sirul central din sisturi cristaline; este cel mai inalt (maxim 2303 m);
- sirul de est alcatuit din roci sedimentare cutate (flis): calcare, gresii etc.
- intalnim relef glaciar cu vai glaciare, creste ascutite in Muntii Rodnei;
3 p (cate 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) influente climatice oceanice (V) si baltice (E) - 1 p;
c) Somesul Mare, Bistrita, Moldova, Suceava - 2 p
d) zona stepei, etajul stepei si silvostepei (N) - 1 p;
e) clasa cambisoluri, spodosoluri - 1 p;
f) minereuri complexe, auro-argentifere, mangan, cupru sare - 2 p.
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. Apele subterane au o repartitie ineaala. fiind abundente si la adancimi variahilfi in
de m3. Cele mai numeroase ape subterane sunt situate in straturi freatice de mica adancime ce se
alimenteaza din precipitatii. Acestea se folosesc in alimentatie si pentru nevoi gospodaresti. Altele
sunt situate la adancime si au o mineralizare si duritate variata. Unele, cele termale se exploateaza
prin foraje sau de la izvoare si se folosesc pentru balneoterapie, dar si in alimentarea cu apa a
localitatilor sau a unor activitati economice. - 4 p
b. Subsolul Subcarpatilor este foarte bogat in resurse. Principalele resurse sunt: petrolul,
gazele de sonda, antracitul, lignitul, sarea. - 4 p;
c. Orasele Tulcea si Constanta se afla in Podisul Dobrogei fiind sioiate in zone extreme
ale tarii. Constanta este situat la Marea Neagra si permite atat transportul maritim, cat si cel
feroviar, rutier, aerian si special. Tulcea este situat pe Dunare si asigjra transportul fluvial,
feroviar si rutier in zona. Portul Constanta asigura transportul cu ferry-boat-ul intre Romania,
Georgia si Turcia, (transporturi multimodale) Ambele orase se afla pe axa fluviilor si a canale|or
si respectiv a marilor (Marea Caspica - Marea Neagra - Marea Mediterana). - 4 p;
d. in zonele montane, cu exceptia vailor largi, satele sunt mici, risipite cu gospodariile
imprastiate datorita formelor de relief, loturilor de padure, pajistilor sau loturilor agricole.
Acestea au functii agricole in care predomina cresterea animalelor, forestiere, miniere sau
mixte. - 4 p;
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 325 m3/s lunile aprilie si mai - 4 p;
b. 80 m3/s septembrie - 2 p;
c. primavara, datorita topirii zapezilor si a ploilor de sezon - 2 p;
d. toamna, datorita lipsei precipitatiilor - 2 p;
e. 190m3/s - 2 p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. d; 2. d; 3. b; 4. a; 5. c; 6. d; 7. b; 8. a; 9. d; 10. d.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1.4- Bistrita, 5- Sfantu Gheorghe, 6- Oradea, 7- Targoviste. 2. Relieful este alcatuit
din platouri si culmi deluroase despartite de vai adanci; predomina rocile cristaline, calcarele,
gresiile si marnele; pe calcare s-a dezvoltat un relief carstic evidentiat de pesteri, chei, vai
seci, poduri naturale 3.15 - Mures, 17 - Ialomita, 20 - Somesul Mic.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima H (Dealurile Silvaniei) si clima J (Podisul Dobrogei
de Nord) (cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice - in unitatea
H influente climatice oceanice iar in unitatea J influente de ariditate si pontice; precipitatii
medii anuale: in unitatea H avem peste 700 mm/an, iar in unitatea J sub 450 mm/an;
temperatura medie anuala: in unitatea H este 6-10° C , iar in unitatea J de 10-11 ° C.
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful A (Campia Transilvaniei) si relieful D (Campia de vest la
sud de Mures)(cate 2p pt fiecare deosebire enuntata corect): altitudinea
174 m; relieful unitatii A este format din dealuri joase, brazdate de vai largi, iar relieful unitatii D
este de campie joasa in cea mai mare parte si campii inalte.
c.4 p pentru doua deosebiri intre clima E (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali) si clima I (Grupa
Parang) (cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice - in unitatea
marcata cu E influente de oceanice si baltice, iar in cea marcata cu I nu se resimt; precipitatii medii
anuale: in unitatea E valori peste 1200 mm/ an iar in unitatea I 800-1200 mm/an.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu
B (Podisul Sucevei):
a)- s-a format prin depunerea de sedimente odata cu retragerea Marii Sarmatice spre S;
- altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata in partea de vest;
- altitudinea maxima este de 688 m D Ciungi;
- relieful se prezinta cu zone joase (depresiuni, vai, culoare, sei) si zone inalte deluroase. - 2 p (cate
1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) etajul climatic de dealuri inalte, influente climatice baltice - 2 p;
c) Suceava, Siret Moldova - 3 p;
d) Zona padurilor, etajul padurilor de fag - 1 p;
e) Clasa argiluviseluri, tip brun argiloiluvial -1 p, t) Suceava- 1 p.
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la
unitatea notata cu C (Subcarpstii de Curbura):
a) s-au format prii» cutarea rocilor neogene fiind o regiune de orogen asemanatoare
muntilor Carpati;
- predomina nisipurile, pietrisurile, gresiile, marnele, samburi de sare in cute diapire;
- relieful de dealuri il aseamana cu cel de deal si podis dar altitudinile ce depasesc 800 m altitudine
se aseamana cu muntii;
- altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata la contactul cu muntele;
- altitudinea maxima este de 996 m in Magura Odobesti;
- sunt formati din doua siruri de depresiuni separate intre ele de culmi semete cu structura cutata; - 4
p(cate 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului).
b)Dealuri subcarpatice: Rachitas, Odobesti, Deleni, Istrita; Depresiuni: Pucioasa, Campina,
Vrancei, Pdiciori, Mera - 2 p;
c) petrol, gaze nafcirale, sare, lignit - 2 p;
d) cutremure de panant - ciocnirea placilor tectonice ce se intalnesc in zona; alunecari de terendefrisari
- 2 p;
Total 10 puncte y. Se acorda 16 puncte astfel:
a. in Romania temperatura aerului scade de la S la N si in altitudine datorita pozitiei am pe glob.
Astfel, la S avem o temperatura medie anuala de peste 11 grade, in N de 8,5 Jrade si m altitudine 0
Ffde la peste 2000 m. Precipitatiile atmosferice scad de la vest la ist si cresc in altitudini In N
precipitatiile cresc datorita altitudinii si influentelor oceanice »i oaitice, iar in sud SJnt reduse
datorita climatului de ariditate si a altitudinii mici de -ampie. - 4 p
b Formele de reliefau un rol esential in raspandirea populatiei si asezarilor. in Romania ¦e disting o
mare varietate a formelor de habitat, fiecare avand trasaturi proprii. Distingem
c. Resursele vegetale au o insemnatate deosebita pentru om. Ele sunt reprezentate
de paduri, pasuni, fanete naturale de munte, deal si campie, care au pondere diferita de la
un judet la altul si valoare deosebita in functie de speciile de arbori si plante din care sunt
alcatuite. - 4 p;
d. in zonele montane hazardele sunt mult mai variate si mai complexe datorita
diversitatii peisajelor carpatice. Se pot produce cutremure de pamant, prabusiri, curgeri de
noroi si grohotisuri, avalanse, ploi, ninsori, fulgere, grindina, inghet. - 4 p;
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 260 m3/s luna mai - 4 p;
b. 75 m3/s septembrie - 4 p;
c. datorita topirii zapezilor si a ploilor de sezon - 2 p;
d. datorita lipsei precipitatiilor - 1 p;
e. 85 m3/s - 1 p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: .
1.c; 2. d; 3. b; 4. b; 5. c; 6. c; 7. a; 8. c; 9. d; 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1.1- Satu Mare, 2- Bucuresti, 4- Brasov, 6- Oradea. 2.15- Prut, 16- Somesul Mare, 19- Bega. 3.
Carbune brun, lignit, petrol, sulf, bazalt, andezit.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
d. 4 p pentru doua deosebiri intre clima E (Dealurile Silvaniei) si clima G (Podisul Dobrogei) (cate
2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice - in unitatea E influente climatice
oceanice iar in unitatea G influente de ariditate si pontice; precipitatii medii anuale: in unitatea E
avem peste 700 mm/an, iar in unitatea G sub 450 mm/an; temperatura medie anuala: in unitatea E
este 6-10° C, iar in unitatea G de 10-11°C.
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful C (Grupa Retezat- Godeanu) si relieful J
(Grupa Centrala a Carpatilor Orientali) (cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect):
altitudinea maxima a reliefului in unitatea C este de 2509 m, iar cea maxima din unitatea
J este de 2100 m; relieful unitatii C este foarte masiv si inalt, iar relieful unitatii J este
fragmentat de depresiuni; in unitatea C exista relief glaciar bine reprezentat de circuri, vai,
creste iar in unitatea J nu intalnim.
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima B (Sectorul Olt- Arges) si clima A (Delta
Dunarii) (cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice - in
unitatea marcata cu B influente de tranzitie, iar in cea marcata cu A influente de ariditate
si pontice; precipitatii medii anuale: in unitatea B valori de 500-700 mm/ an iar in unitatea
A sub 400 mm/ an.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu I (Podisul Getic):
a) - s-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrisuri, nisipuri, argile)
peste un fundament cristalin;
- este o unitate tipic piemontana, cu interfluvii a caror latime creste de la nord spre
sud;
- relief inclinat pe directia nord-sud;
- altitudini cuprinse intre 600 - 700 m in nord si 300 m in sud, la limita cu Campia
Romana;
- vai longitudinale, insotite de lunci si terase, dezvoltate mai ales in partea sudica a
unitatii;
- relief afectat de procese de eroziune si predispus la alunecari de teren si fenomene
torentiale; - 4 p (cate 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) roci de constructii, petrol, lignit, gaze asociate, terenuri arabile, resurse forestiere,
pietrisuri, nisipuri - 2 p
c) etajul climatic de dealuri joase; influente climatice submediteraneene si de tranzitie - 2 p;
d) argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale) - 2 p.
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu D
(Subcarpatii de Curbura):
a) s-au format prin cutarea rocilor neogene fiind o regiune de orogen asemanatoare
muntilor Carpati;
- predomina nisipurile, pietrisurile, gresiile, marnele, samburi de sare in cute diapire;
- relieful de dealuri il aseamana cu cel de deal si podis dar altitudinile ce depasesc 800 m altitudine
se aseamana cu muntii;
- altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata la contactul cu muntele;
- altitudinea maxima este de 996 m in Magura Odobesti;
- sunt formati din doua siruri de depresiuni separate intre ele de culmi semete cu structura cutata; - 4
p (cate 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b)
Trotus,
c) Etaj climatic de dealuri inalte, influente de ariditate - 1p;
d) cutremure de pamant - placi tectonice ce se intalnesc in zona; alunecari de terendefrisari-
1 p;
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. Relieful carstic este legat de rocile dizolvabile, in care s-au creat goluri, iar prin
precipitarea solutiilor suprasaturate au rezultat cruste si forme pozitive. Este specific
calcarelor si dolomitelor, dar si sarii. Relieful vulcanic cuprinde atat forme create prin
vulcanism cat si pe cele care au rezultat in urma actiunii agentilor externi. Aceste roci
sunt andezitele, bazaltele, granitele etc. - 4 p;
b. precipitatii, topirea zapezilor, locul de unde isi are izvorul, perioadele si frecventa
secetelor, anotimpurile - 4 p;
c. Raurile Barlad si Jijia se afla in grupa raurilor de est, primul fiind afluent al Siretului
si respectiv al Prutului. Amenajarile hidroenergetice lipsesc datorita pantei reduse de
scurgere a raurilor, a debitului redus datorita influentelor climatice de ariditate - 4 p;
d. La contactul Campiei Romane cu unitatile deluroase sau de podis se afla orasele: Craiova, Slatin,
Pitesti, Targoviste
Toate orasele sunt situate pe vai largi ce inlesnesc legaturile comerciale cu celelalte regiuni. O alta
explicatie este legata de microclimatul favorabil, cu precipitatii si temperaturi moderate fata de
restul teritoriului - 4 p.
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 12° C luna august - 4 p;
b. -20° C, luna ianuarie - 4 p;
c.+35°C-1 p;
d. munte - 1 p;
e. decembrie si martie -10°C - 1 p;
f. iarna, viscolul - 1 p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: .
1.c; 2. d; 3. b; 4. b; 5. c; 6. c; 7. a; 8. c; 9. d; 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1.1- Satu Mare, 2- Bucuresti, 4- Brasov, 6- Oradea. 2.15- Prut, 16- Somesul Mare, 19- Bega. 3.
Carbune brun, lignit, petrol, sulf, bazalt, andezit.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
d. 4 p pentru doua deosebiri intre clima E (Dealurile Silvaniei) si clima G (Podisul Dobrogei) (cate
2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice - in unitatea E influente climatice
oceanice iar in unitatea G influente de ariditate si pontice; precipitatii medii anuale: in unitatea E
avem peste 700 mm/an, iar in unitatea G sub 450 mm/an; temperatura medie anuala: in unitatea E
este 6-10° C, iar in unitatea G de 10-11°C.
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful C (Grupa Retezat- Godeanu) si relieful J
(Grupa Centrala a Carpatilor Orientali) (cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect):
altitudinea maxima a reliefului in unitatea C este de 2509 m, iar cea maxima din unitatea
J este de 2100 m; relieful unitatii C este foarte masiv si inalt, iar relieful unitatii J este
fragmentat de depresiuni; in unitatea C exista relief glaciar bine reprezentat de circuri, vai,
creste iar in unitatea J nu intalnim.
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima B (Sectorul Olt- Arges) si clima A (Delta
Dunarii) (cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice - in
unitatea marcata cu B influente de tranzitie, iar in cea marcata cu A influente de ariditate
si pontice; precipitatii medii anuale: in unitatea B valori de 500-700 mm/ an iar in unitatea
A sub 400 mm/ an.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu I (Podisul Getic):
a) - s-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrisuri, nisipuri, argile)
peste un fundament cristalin;
- este o unitate tipic piemontana, cu interfluvii a caror latime creste de la nord spre
sud;
- relief inclinat pe directia nord-sud;
- altitudini cuprinse intre 600 - 700 m in nord si 300 m in sud, la limita cu Campia
Romana;
- vai longitudinale, insotite de lunci si terase, dezvoltate mai ales in partea sudica a
unitatii;
- relief afectat de procese de eroziune si predispus la alunecari de teren si fenomene
torentiale; - 4 p (cate 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) roci de constructii, petrol, lignit, gaze asociate, terenuri arabile, resurse forestiere,
pietrisuri, nisipuri - 2 p
c) etajul climatic de dealuri joase; influente climatice submediteraneene si de tranzitie - 2 p;
d) argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale) - 2 p.
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu D
(Subcarpatii de Curbura):
a) s-au format prin cutarea rocilor neogene fiind o regiune de orogen asemanatoare
muntilor Carpati;
- predomina nisipurile, pietrisurile, gresiile, marnele, samburi de sare in cute diapire;
- relieful de dealuri il aseamana cu cel de deal si podis dar altitudinile ce depasesc 800 m altitudine
se aseamana cu muntii;
- altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata la contactul cu muntele;
- altitudinea maxima este de 996 m in Magura Odobesti;
- sunt formati din doua siruri de depresiuni separate intre ele de culmi semete cu structura cutata; - 4
p (cate 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) Trotus, Buzau, Ialomita, Prahova, Dambovita - 4 p;
c) Etaj climatic de dealuri inalte, influente de ariditate - 1p;
d) cutremure de pamant - placi tectonice ce se intalnesc in zona; alunecari de terendefrisari-
1 p;
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. Relieful carstic este legat de rocile dizolvabile, in care s-au creat goluri, iar prin
precipitarea solutiilor suprasaturate au rezultat cruste si forme pozitive. Este specific
calcarelor si dolomitelor, dar si sarii. Relieful vulcanic cuprinde atat forme create prin
vulcanism cat si pe cele care au rezultat in urma actiunii agentilor externi. Aceste roci
sunt andezitele, bazaltele, granitele etc. - 4 p;
b. precipitatii, topirea zapezilor, locul de unde isi are izvorul, perioadele si frecventa
secetelor, anotimpurile - 4 p;
c. Raurile Barlad si Jijia se afla in grupa raurilor de est, primul fiind afluent al Siretului
si respectiv al Prutului. Amenajarile hidroenergetice lipsesc datorita pantei reduse de
scurgere a raurilor, a debitului redus datorita influentelor climatice de ariditate - 4 p;
d. La contactul Campiei Romane cu unitatile deluroase sau de podis se afla orasele: Craiova, Slatin,
Pitesti, Targoviste
Toate orasele sunt situate pe vai largi ce inlesnesc legaturile comerciale cu celelalte regiuni. O alta
explicatie este legata de microclimatul favorabil, cu precipitatii si temperaturi moderate fata de
restul teritoriului - 4 p.
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 12° C luna august - 4 p;
b. -20° C, luna ianuarie - 4 p;
c.+35°C-1 p;
d. munte - 1 p;
e. decembrie si martie -10°C - 1 p;
f. iarna, viscolul - 1 p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.a; 2. d; 3. d; 4. c; 5. d; 6. d; 7. b; 8. d; 9. a; 10. c;
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 p pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Drobeta Turnu Severin, Barlad, Giurgiu, Sibiu; 2. Tarnava Mare, Argesul, Prutul; 3. sare, petrol,
gaze de sonda.
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii de relief marcata cu D (Campia Transilvaniei) si
clima unitatii de relief marcata cu F (Campia Moldovei), cate 2 puncte pentru fiecare deosebire
enuntata corect:
- precipitatii medii anuale: in unitatea D, 500-700 mm/an, in unitatea F, sub 500 mm /an;
- influenta climatica: in unitatea D, oceanica, in unitatea F, de ariditate;
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu A (Muntii Banatului) si relieful unitatii
marcate cu H (Grupa Fagaras); cate 2 puncte pentru fiecare deosebire corect enuntata:
- relieful unitatii A s-a format pe roci predominant cristaline si sedimentare (calcare),
in timp ce relieful unitatii H s-a format numai pe roci cristaline;
- altitudinea maxima din unitatea A este de 1446 m, pe cand in unitatea H de 2544 m;
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu G (Dealurile Silvaniei si
Dealurile Crisene) si clima unitatii marcate cu J (Subcarpatii Moldovei); cate 2 puncte pentru
fiecare deosebire enuntata corect:
- etaj climatic: in unitatea G, de dealuri joase, in unitatea J, de dealuri inalte;
- influenta climatica: in unitatea G, oceanica, in unitatea J, de ariditate;
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu E (Campia Baraganului):
a) 2 puncte (cate 1 punct pentru fiecare caracteristica a reliefului);
- reprezinta cea mai intinsa campie neteda, orizontala;
- este acoperita cu un strat gros de loess;
b)- influenta de ariditate; -1 punct
c)- din cauza cantitatilor scazute de precipitatii atmosferice exista regiuni fara scurgere de suprafata;
- exista unele lacuri cu apa sarata;
d) - petrol, gaze de sonda; - 2 puncte
e) - Slobozia, Calarasi, Braila; - 3 puncte
f) Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu B
(Podisul Dobrogei de Sud):
a) - aspectul reliefului este neted, pe alocuri depasind 200 m altitudine;
- peste un fundament de calcare si gresii sarmatiene s-a depus un strat de loess cu grosimi mari, de
peste 40 m;
- spre Marea Neagra, acest podis se termina cu faleze si plaje care au favorizat dezvoltarea
turismului; - 3 puncte
b) - climat de campie; -1 punct
c) - lagunele maritime: Razim, Zmeica, Sinoe, Golovita; .
- Umanele fluvio-maritime: Tasaul, Techirghiol, Mangalia; - 2 puncte
d) - zona stepei;
- zona padurilor de foioase; - 2 puncte
e) - clasa molisolurilor (soluri balane dobrogene); - 1 punct
f) - Constanta; - 1 punct
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a) - relieful carstic este cel mai bine dezvoltat, creat in rocile carbonatice de catre apa
incarcata cu bioxid de carbon;
- relieful format pe sisturi cristaline, intregul sector al Muntilor Apuseni fiind fragmentat
in blocuri ce au cauzat crearea unor horsturi si grabene, iar in partea lor nordica la formarea
unor insule de cristalin; - 4 puncte
b) - in regiunile din vestul si centrul tarii cantitatile de precipitatii sunt mai mari (600-
700 mm/ an) decat in cele din partea de est (400-500 mm/ an);
- unitatile de relief din vestul tarii au un caracter de moderatie termica, pe cand cele
estice au veri calde, secete frecvente ierni geroase si contraste termice mari; - 4 puncte
c) - satele foarte mari (cu peste 4000 de locuitori) sunt specifice mai ales zonelor de
campie (Campia Romana, Campia de Vest) sau de-a lungul Argesului, lalomitei, Dambovitei;
- satele mici (sub 500 de locuitori) sunt situate mai ales in zonele montane (Muntii
Apuseni), cu exceptia depresiunilor si a vailor largi, dar si in Podisul Getic, Podisul
Barladului; - 4 puncte
d) - Centrele de prelucrare a lemnului de pe teritoriul tarii noastre au o repartitie
neuniforma. Acest lucru se datoreaza, mai ales, distributiei padurilor, care sunt localizate
in general in zonele montane (peste 60 %, cea mai mare parte in Carpatii Orientali). La
polul opus se afla regiunile de campie, mai ales Campia Romana, unde padurile ocupa
suprafete restranse.
Pentru o eficienta cat mai mare, centrele de prelucrare a lemnului sunt amplasate in imediata
apropiere a padurilor. - 4 puncte
VI. Se acorda 12 puncte, astfel:
a) 325 m3/s, in luna mai; - 2 puncte
b) 110m3/s; -2 puncte
c) 60 m3/s in luna octombrie; - 2 puncte
d) toamna, din cauza precipitatiilor atmosferice scazute; - 2 puncte
e) topirea zapezilor (si ploile de primavara); - 2 puncte
f) 7 luni; - 2 puncte
VARIANTA
|. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1. b; 2. c; 3. b; 4. b; 5.
d; 6. d; 7. d; 8. d; 9. b; 10. a.
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1.
Oltul; 5. lac glaciar (sau lacuri de acumulare).
III. Se acorda 12 puncte din care:
a) 4 puncte pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu B (Dealurile Lipovei) si clima
unitatii marcate cu I (Delta Dunarii); cate 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect: etaj
climatic: in unitatea B, de dealuri joase, in unitatea I, de litoral si delta temperatura medie anuala: in
unitatea B, 6-10 grade Celsius, in unitatea I, peste 11 grade Celsius; precipitatii medii anuale: in
unitatea B, 600-700 mm/an, in unitatea I, sub 400 mm /an; influenta climatica: in unitatea B,
oceanica, in unitatea I, pontica;
b) 4 puncte pentru doua deosebiri intre relieful unitatii C (Podisul Dobrogei de Sud) si relieful
unitatii D (Subcarpatii Getici); cate 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect, oricare din
urmatoarele:
- aspectul reliefului este neted, pe alocuri depasind 200 m altitudine;
- peste un fundament de calcare si gresii sarmatiene, s-a depus un strat de loess cu grosimi mari, de
peste 40 m;
- spre Marea Neagra, acest podis se termina cu faleze si plaje care au favorizat dezvoltarea
turismului;
c) 4 puncte pentru doua deosebiri intre clima unitatii de relief notata cu A (Sectorul
central al Campiei Romane) si clima unitatii de relief marcate cu E (Podisul Somesan);
cate 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: etaj climatic:
in unitatea A, de campie, in unitatea E, de dealuri si podisuri; temperatura medie anuala:
in unitatea A' 10-11 grade Celsius, in unitatea E, 7-9 grade Celsius; precipitatii medii
anuale: in unitatea A 500-600 mm/an, in unitatea E, 600-800 mm/an; influenta climatica:
in unitatea A de tranzitie, in unitatea E, oceanica;
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu J (Muntii Apuseni):
a) - reprezinta sectorul cel mai extins, complex si diversificat al Carpatilor Occidentali;
- substratul petrografic este foarte diversificat, incat reprezinta un adevarat mozaic petrografic;
- un element de originalitate este dat de patrunderea campiei si a dealurilor in interiorul zonei
montane, sub forma unor "depresiuni-golf;
- masivele muntoase pornesc radiar, dinspre zona centrala, in toate directiile;
- nu au subdiviziuni transversale;
- altitudinile depasesc 1800 m doar in trei varfuri: Bihorul Mare (1849 m), Vladeasa (1836 m) si
Muntele Mare (1826 m);
- numeroase fenomene carstice (chei, pesteri, avene, cursuri subterane);
(cate 1 punct pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte
b)- influenta oceanica; - 1 punct
c)- Somesul Mic, Ariesul, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb etc; - 2 puncte
d)- clasa cambisolurilor sau a spodosolurilor; - 1 punct
e)- minereuri de fier, bauxita, marmura, calcar, granit, carbune brun, minereuri auro-argintifere,
minereuri complexe (cate 1 punct pentru oricare trei raspunsuri corecte). - 3 puncte
IV.b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu litera A (Sectorul central al Campiei Romane):
a)- s-a format pe locul unui fost lac, prin umplerea cu sedimentele aduse de rauri, succesiv, de la
vest spre est si de la nord spre sud; - 1 punct
b)- relieful este dat de vai largi si interfluvii;
-are un aspect tabular;
-suprafata sa este acoperita cu un strat de loess, cu grosimi ce cresc dinspre vest spre est;
-inaltimile cele mai mari ating 300 m (in Campia Pitestilor);
-cuprinde campii inalte campii joase si campii netede (cate 1 punct pentru oricare doua raspunsuri
corecte); - 2 puncte
c)- zona stepei, zona padurilor; - 2 puncte
d)- clasa molisolurilor (cernoziom propriu-zis, cernoziom castaniu); - 1 punct
e)petrol, gaze naturale; - 2 puncte
f)Slatina, Alexandria; - 2 puncte
V.a. - resurse de hidrocarburi: petrol si gaze de sonda, care sunt utilizate in industria
energetica si industria chimica;-
-ape geotermale, valorificate pentru incalzirea serelor, locuintelor si tratarea diferitelor
boli si afectiuni; - 4 puncte
b.- roci eruptive (bazalte, andezite);
- roci sedimentare (calcare, gresii, travertin);
- roci metamorfice (marmura); - 4 puncte
c.- relief fluvial;
-relief carstic; - 4 puncte
d.- sate de tip rasfirat, de marime mijlocie (500-1500 locuitori);
-sate de tip insirat (liniar). - 4 puncte
VI.a. 6 grade Celsius, in luna august; - 2 puncte
b.-10 grade Celsius, in lunile ianuarie si februarie; - 2 puncte
c.-altitudinile mari; - 2 puncte
d.-16 grade Celsius; - 2 puncte
e.-treapta montana; - 2 puncte
f.-5 grade Celsius. - 2 puncte
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.b; 2. d; 3. b; 4. d; 5.9; 6. b; 7. c; 8. a; 9. c; 10. b.
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Deva, Satu Mare, Arad Suceava; 2. petrol, gaze asociate; 3. Arges, Buzau, Siret; 4. s-a format
prin orogeneza;
III. Se acorda 12 puncte din care:
a) 4 puncte pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcata cu litera B (Podisul Dobrogei de Sud)
si clima unitatii de relief marcata cu litera G (Dealurile Silvaniei si Crisene); cate 2 puncte pentru
fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele:
- etaj climatic - in unitatea B, de campie, in unitatea G, de dealuri joase;
-temperatura medie anuala: peste 11 grade Celsius in unitatea B. 8-9 grade Celsius in unitatea G;
-precipitatii medii anuale: in unitatea B, sub 400 mm/an, in unitatea G 700-1000 mm/an;
-influenta climatica: in unitatea B, de ariditate, in unitatea G, oceanice;
b) 4 puncte pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu litera F (Campia
Moldovei) si relieful unitatii marcate cu litera J (Subcarpatii Moldovei); cate 2 puncte pentru
fiecare deosebire corect enuntata, oricare dintre urmatoarele:
- relieful unitatii J (Subcarpatii Moldovei) s-a format prin orogeneza, in timp ce
relieful unitatii F (Campia Moldovei) s-a format prin sedimentare;
- relieful unitatii J se prezinta sub forma unui singur sir de depresiuni submontane
inchise la exterior de dealuri cu structura cutata, pe cand unitatea F se prezinta sub forma
unor dealuri scunde;
- relieful unitatii J are altitudinea maxima de 911 m in Culmea Plesu, iar al unitatii F
circa 200 m;
c) 4 puncte pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu litera A (Muntii Banatului)
si clima unitatii marcate cu litera D (Campia Transilvaniei): cate 2 puncte pentru fiecare
deosebire enuntata corect, oricare dintre urmatoarele:
-etajul climatic al unitatii A, de munte si dealuri inalte, al unitatii D, de dealuri joase;
-temperatura medie anuala: in unitatea A, 6-10 grade Celsius, in unitatea D, 8-9 rade Celsius;
-precipiatii medii anuale: in unitatea A, 1000-1200 mm/an, in unitatea D, 500-700 mm /an;
-influente climatice: in unitatea A, submediteraneene, in unitatea D, oceanice;
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu litera H (Grupa Muntilor Fagaras): ' a) - s-a format prin orogeneza alpina (cretaciccuatemar);
-a suferit o ridicare in bloc cu 1000 m (la sfarsitul neogenului -inceputul cuaternarului);
- predomina sisturile cristaline;
- au masivitatea si inaltimea maxima din Carnatii Romanesti (Vf. Moldoveanu - 2544 m);
- prezinta o culme unitara in nord, orientata E-V si culmi mai joase, perpendiculare pe
aceasta (N-S);
(cate 1 punct pentru oricare trei caracteristici) - 4 puncte
b)- lacuri glaciare: Balea, Capra Podragu;
- lacuri de acumulare: Vidraru, pe Arges; - 2 puncte
c)- Arges, Dambovita (Olt); - 2 puncte
d)- paduri de conifere (etaj alpin); -1 punct
e)- podzoluri, soluri brun-acide - ambele din clasa spodosolurilor; - 1 punct
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu
litera I (Delta Dunarii):
a) - acumularea aluviunilor la gurile de varsare ale Dunarii;
-mareele slabe ale Marii Negre;
-curentii ocazionali de suprafata;
-panta redusa a Dunarii; - 2 puncte
b) - uscatul predeltaic (grinduri continentale);
-gridurile fluviale (longitudinale);
-grindurile fluvio-maritime (transversale);
-ostroave; - 3 puncte
c) - temperatura medie anuala: peste 11 grade Celsius;
- precipitati medii anuale: sub 400mm/an;
- influenta climatica: pontica; - 3 puncte
d) - pescuitul, exploatarea si prelucrarea stufului; - 2 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a) - rauri putine si scurte;
- debite scazute;
- majoritatea se varsa in Marea Neagra prin intermediul lagunelor si limanurilor mari¬time, cateva
se varsa in Dunare prin limanuri fluviatile; - 4 puncte
b) - Muntii Carpati;
-fluviul Dunarea;
- pozitia geografica la interferenta marilor regiuni geografice europene; - 4 puncte
c) - industrializarea, care a determinat exodul rural-urban;
-cresterea populatiei ca urmare a sporului natural;
-transformarea unor asezari rurale in orase; - 4 puncte
d) - Carpatii Meridionali (grupa Retezat-Godeanu) - relief glaciar;
-Subcarpatii Getici - relief geomorfologic, piemontan;
-Campia Romana - relief fluvial, pe nisipuri; - 4 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a)12 grade Celsius, luna august; - 2 puncte
b)-20 grade Celsius, luna ianuarie; - 2 puncte
c)-iarna, cauzate de slaba expunere fata de Soare, consecinta a miscarii de revolutie, existenta
stratului de zapada care mentine o reflexie ridicata a radiatiei solare; - 2 puncte
d)32 grade Celsius; - 2 puncte
e)-12 grade Celsius; - 2 puncte
f)-1 grad Celsius. - 2 puncte
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1.d; 2. c; 3. b; 4. a; 5. d; 6. d;
7. a; 8. a; 9. c; 10. c.
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Deva, Piatra Neamt, Targu Mures; 2. Motru, Bega, Trotus; 3. campie aluvionara in formare,
uscatul ocupa 13 % din suprafata (grinduri, ostroave); 4. minereuri feroase, minereuri neferoase,
carbuni, roci de constructie;
III.Se acorda 12 puncte din care:
a)4 puncte pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu litera A (Sectorul Central al
Campiei Romane - intre Olt si Arges) si clima unitatii de relief marcate cu litera (Delta Dunarii);
cate 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: temperatura medie
anuala: 10-11 grade Celsius in unitatea A, peste 11 grade Celsius in unitatea I; precipitatii medii
anuale: in unitatea A, 500-600 mm/an, in unitatea I sub 400 mm/an; influenta climatica: in unitatea
A, de tranzitie, in unitatea I, pontice;
b)4 puncte pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu litera D (Subcarpatii Getici) si
relieful unitatii marcate cu litera H (Campia Moldovei); cate 2 puncte pentru fiecare deosebire
corect enuntata, oricare dintre urmatoarele:
- relieful unitatii D (Subcarpatii Getici) s-a format prin orogeneza, in timp ce relieful unitatii H
(Campia Moldovei) s-a format prin sedimentare;
-relieful unitatii D se prezinta sub forma a doua siruri de depresiuni marginite de dealuri cu
structura cutata, pe cand unitatea H este un ansamblu de dealuri joase;
-relieful unitatii D are altitudinea maxima de 1018 m in Magura Matau, iar al unitatii H scade de
circa 200 m;
c) 4 puncte pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu litera B (Dealurile Lipovei) si
clima unitatii marcate cu litera E (Podisul Somesan): cate 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata
corect, oricare dintre urmatoarele:
-temperatura medie anuala: in unitatea B, 9-10 grade Celsius, in unitatea E, 8-9 grade Celsius;
- precipiatii medii anuale: in unitatea B, 700-1000 mm/an, in unitatea E, 500-700 mm /an;
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu litera F (Grupa Muntilor Parang):
a) - s-a format prin orogeneza alpina;
-predomina rocile cristaline;
-culmile muntoase sunt dispuse radiar;
-este tipic relieful glaciar; - 4 puncte
b)- montan (sau alpin); - 1 punct
c)- lacuri glaciare: Galcescu; - 2 puncte
- lacuri de acumulare: Vidra;
c) Lotrul, Jiul de Est, Cibinul; - 2puncte
d)- paduri de conifere, etaj alpin; - 1 punct
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu
litera C (Podisul Dobrogei de Sud):
a)- s-a format prin sedimentare;
-peste un fundament de calcare si gresii sarmatice s-a asternut o cuvertura groasa de loess;
-relieful este usor ondulat, inaltimile depasesc doar pe alocuri 200 m;
-tipuri genetice de relief: de litoral, relief dezvoltat pe loess; - 3 puncte
b)- de ariditate;
-pontice; - 2 puncte
c)- limanuri fluviatile: Oltina, Bugeac, Vederoasa;
-limanuri maritime: Techirghiol, Mangalia; - 2 puncte
d)- stepa, paduri de stejar; - 1 punct
e)- balane dobrogene (molisoluri); - 1 punct
f)- deversarea unor produse petroliere; - 1 punct
V.Se acorda 16 puncte astfel:
a)- etajarea climei;
-etajarea elementelor biogeografice;
-natura resurselor minerale; - 4 puncte
b)- frecventa mai mare a alunecarilor de teren in Subcarpatii Curburii fata de Dealurile
de Vest;
- diferentele mai mari de altitudine;
-frecventa mai mare a stratelor de argila;
-miscarile seismice; - 4 puncte
c)- adancimea mica a albiilor raurilor;
-degradarea digurilor de protectie^
-depozitarea resturilor manajere pe malul raurilor; - 4 puncte
d) - scaderea temperaturii odata cu altitudinea;
- cresterea cantitatii de precipitatii odata cu cresterea inaltimii; - 4 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a)10 grade Celsius, in luna august; - 2 puncte
b)-7 grade Celsius, in luna februarie; - 2 puncte
c)8 grade Celsius; - 2 puncte
d)17 grade Celsius; - 2 puncte
e)6 grade Celsius; - 2 puncte
f)in munti; - 2 puncte
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1. c; 2. d; 3. c; 4. d; 5. b; 6. d;
7. b; 8. c; 9. d; 10. d.
II.Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1.Suceava; Petrosani; Focsani; Zalau;
2.- s-au format prin orogeneza;
-sunt alcatuiti din roci sedimentare;
-prezinta doua siruri de depresiuni delimitate de dealuri cu structura cutata;
3.Targu-Mures, Deva, Arad;
III.Se acorda 12 puncte din care:
a)4 puncte pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu litera D (Muntii Poiana Rusca) si
clima unitatii de relief marcate cu litera H (Campia Baraganului); cate 2 puncte pentru fiecare
deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: etaj climatic - in unitatea D (m-tii Poiana Rusca), de
munte, in unitatea H (Campia Baraganului), de campie; temperatura medie anuala: 6-8 grade
Celsius in unitatea D, 10-11 grade Celsius in unitatea H; precipitatii medii anuale: in unitatea D,
peste 1000-1200 mm/an, in unitatea H 400-500 mm/an; influenta climatica: in unitatea D, oceanica,
in unitatea H, de ariditate;
b)4 puncte pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu litera E (Subcarpatii Moldovei) si
relieful unitatii marcate cu litera I (Podisul Getic); cate 2 puncte pentru fiecare deosebire corect
enuntata, oricare dintre urmatoarele:
- relieful unitatii E (Subcarpatii Moldovei) s-a format prin orogeneza, in timp ce relieful unitatii I
(Podisul Getic) s-a format prin sedimentare;
-relieful unitatii E se prezinta sub forma unui singur sir de depresiuni submontane inchise la exterior
de dealuri cu structura cutata, pe cand unitatea I este un piemont tipic;
-relieful unitatii E are altitudinea maxima de 911 m in Culmea Plesu, iar al unitatii I scade de la
600-700 m in N la 300 m in Sud;
c)4 puncte pentrudoua deosebiri intre clima unitatii marcate cu litera C (Campia
Moldovei) si clima unitatii marcate cu litera G (Subcarpatii Getici): cate 2 puncte pentru
fiecare deosebire enuntata corect, oricare dintre urmatoarele:
-etajul climatic al unitatii C (Campia Moldovei), de campie, al unitatii G (Subcarpatii
Getici), de dealuri inalte si joase;
-temperatura medie anuala: in unitatea C, 9-10 grade Celsius, in unitatea G, 6-8
grade Celsius;
-precipiatii medii anuale: in unitatea C, 400-500 mm/an, in unitatea G, 700-1000 mm/
an;
-influente climatice: in unitatea C, de ariditate, in unitatea G, submediteraneeana si
de ariditate;
IV.a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu litera F (Podisul Dobrogei de Sud):
a)- s-a format prim sedimentare;
-peste un fundament de calcare si gresii sarmatice s-a depus un strat gros de loess;
-relieful este usor ondulat, depaseste rar 200 m altitudine;
-este prezent relieful dezvoltat pe loess (de tasare si sufoziune);
(cate 1 punct pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte
b)- temperatura medie anuala: peste 11 grade Celsius;
-precipitatii medii anuale: sub 400 mm/an;
-influente climatice: de ariditate, pontica (pe litoral); (cate 1 punct pentru fiecare element corect) - 3
puncte
c)lacuri: - limanuri fluviatile: Oltina, Bugeac, Vederoasa;
-limanuri maritime: Techirghiol, Mangalia; - 2 puncte
d)oras cu peste 100000 de locuitori: Constanta-comertul, constructii de nave. - 2
puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu litera A (Campia de Vest la nord de Mures).
a)- s-a format relativ recent (cuaternar) prin sedimentarea lacului Panonic din vestul
Muntilor Apuseni;
-inclinarea generala a reliefului E-V;
- prezinta sectoare joase (sub 100 m): Campia Somesului, Campia Crisurilor si sectoare mai inalte
(peste 100 m): Campia Carei, Campia Aradului;
-compartimentul cel mai inalt (peste 140 m) este Campia Carei acoperita de dune de nisip fixate
prin plantatii de vii si pomi fructiferi;
(cate 1 punct pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte
b)influenta climatica: oceanica; -1 punct
c)resurse naturale: petrol, gaze asociate, ape termale; - 2 puncte
d)rauri: Somesul, Crasna, Barcaul, Crisurile, Muresul; - 2 puncte
e)orase cu populatie de peste 100000 de locuitori: Satu Mare, Oradea, Arad; - 2 puncte
V.Seacorda 16 puncte astfel:
a)densitatea in Podisul Dobrogei este mai mare decat in Delta Dunarii datorita:
-uscatului predominant;
-altitudinilor joase si gradului mic de fragmentare; -solurilor fertile;
-existenta litoralului cu activitati portuare si turistice;
-prezenta materialelor de constructii (granite si calcare);
-prezenta unor minereuri (cupru, baritina); - 4 puncte
b)Frecventa alunecarilor de teren in Subcarpati si in Depresiunea Colinara a
Transilvaniei este pusa pe seama:
-rocilor de tipul pietrisurilor, nisipurilor, marnelor in alternanta cu stratele de argila;
-gradul ridicat de inclinare a reliefului;
-reteaua hidrografica cu caracter subsecvent capabila sa submineze versantii;
-precipitatiile abundente care alimenteaza stratul argilos;
-activitatea antropica nechibzuita: defrisari, excavatii la baza versantiilor. - 4 puncte
c) Amenajarea hidroenergetica a raurilor de munte este facilitata fata de cele din campie
prin:
-alimentare pluviometrica si nivala a raurilor;
-natura rocilor, care prin duritate permit constructii hidrotehnice;
-ingustimea sectoarelor de vale;
-panta ridicata si viteza mai mare a apei. - 4 puncte
d) diferente de precipitatii in Campia Baraganului fata de Dealurile de Vest:
-in Campia Baraganului sub 500mm/an datorita influentei de ariditate si altitudinilor reduse (sub
200 m);
-in Dealurile de Vest 600-700 mm/an datorita influentelor oceanice si inaltimii mai mari (peste 300
m); - 4 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a)valoarea minima a precipitatiilor medii lunare: 20 mm in luna februarie; - 2 puncte
b)valoarea maxima a precipitatiilor medii lunare: 105 mm in luna iulie; - 2 puncte
c)anotimpul cu cele mai mari cantitati de precipitatii: vara; - 2 puncte
d)diferenta dintre valoarea maxima si minima a precipitatiilor lunare: 85 mm; - 2 puncte
e)anotimpul cu valoarea mediilor lunare in scadere: toamna; - 2 puncte
f)diferenta august-decembrie: 75 mm; - 2 puncte
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.d; 2. d; 3. d; 4. a; 5. c; 6. c; 7. c; 8. d; 9. d; 10. b.
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1.petrol, gaze naturale, carbuni (lignit); - 3 puncte
2.- s-a format prin orogeneza si vulcanism; - 3 puncte
-prezinta trei tipuri de roci: cristaline, vulcanice si sedimentare cutate (flis);
-culmile sunt dispuse paralel pe directia NV-SE;
-au inaltimea maxima de 2303 m (Varful Pietrosul Rodnei);
-este prezent relieful vulcanic si cel glaciar;
3.Targu Mures, Alba lulia Deva, Arad; - 3 puncte
4.Alexandria; - 1 punct
III.Se acorda 12 puncte din care:
a) 4 puncte pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu litera I (Podisul Getic) si clima
unitatii de relief marcate cu litera C (Campia Moldovei); cate 2 puncte pentru fiecare deosebire
enuntata corect, dintre urmatoarele:
-etaj climatic: in unitatea I, de dealuri si podisuri joase, in unitatea C, de campie; -temperatura
medie anuala: 9-10 grade Celsiusin unitatea 1,8-10 grade Ceisiusin unitatea C;
-precipitatii medii anuale: in unitatea 1,500-700 mm/an, in unitatea C, sub 500 mm/an;
-influenta climatica: in unitatea I, submediteraneana si de tranzitie, in unitatea C, de ariditate;
b) 4 puncte pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu litera J (Muntii Maramuresului si
Bucovinei) si relieful unitatii marcate cu litera D (Muntii Poiana Rusca); cate 2 puncte pentru
flecare deosebire corect enuntata, oricare dintre urmatoarele:
-relieful unitatii J s-a format prin orogeneza si vulcanism, in timp ce relieful unitatii D s-a format
exclusiv prin orogeneza;
-in unitatea J sunt trei tipuri de roci (eruptive, cristaline si sedimentare cutate, pe cand in unitatea D
predomina sisturile cristaline);
-relieful unitatii J are altitudinea maxima de 2303 m in Varful Pietrosu Rodnei, iar al unitatii D doar
1374 m in Varful Padesu;
c) 4 puncte pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu litera H (Campia Baraganului) si
clima unitatii marcate cu litera E (Subcarpatii Moldovei): cate 2 puncte pentru fiecare deosebire
enuntata corect, oricare dintre urmatoarele:
-etajul climatic al unitatii H, de campie, al unitatii E, de dealuri joase si depresiuni submontane;
-temperatura medie anuala: in unitatea H, 10-11 grade Celsius, in unitatea E, 8-9 grade Celsius;
-precipiatii medii anuale: in unitatea H, 400-500 mm/an, in unitatea E, 500-700 mm/an;
-influente climatice: in unitatea H, de ariditate, in unitatea E, baltica si de ariditate;
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu litera E (Subcarpatii Moldovei):
a)- s-au format prin orogeneza la exteriorul Carpatilor Orientali;
- se desfasoara intre Valea Moldovei si Valea Trotusului;
-se prezinta sub forma unui singur sir de depresiuni mari, submontane, inchise spre exterior de de
dealuri cu structura cutata;
-altitudinea maxima atinge 911 m in Culmea Plesului; - 3 puncte
b)Moldova, Bistrita, Trotus; - 3 puncte
c)petrol, gaze asociate, sare, ape minerale; - 2 puncte
d)alunecari de teren, eroziunea solului, inundatii care genereaza degradarea terenurilor, locuintelor,
cailor de transport si telecomunicatiilor; - 2 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu
litera B (Podisul Tarnavelor):
a)- s-a format prin sedimentare;
-prezinta strate aproape orizontale, pe alocuri boltite, in forma de "domuri' cu acumulari de gaz
metan;
-culmile au inaltimi de 500-600 m, orientate est-vest;
-in.sud este mai inalt si mai impadurit, numit Podisul Hartibaciului, in sud-vest este mai scund,
numit Podisul Secaselor; - 3 puncte
b)- etaj climatic de dealuri joase si inalte;
-influenta climatica oceanica; - 2 puncte
c)Tarnava Mare, Tarnava Mica; - 2 puncte
d)soluri cenusii si brun-roscate din clasa argiluvisolurilor; - 1 punct
e)gaz metan; - 1 punct
f)Targu Mures; - 1 punct
V.Se acorda 16 puncte astfel:
a)Industria aluminei s-a dezvoltat in Oradea pe baza materiei prime (bauxita exploatata in apropiere
(Muntii Padurea Craiului), iar la Tulcea pe baza de import; - 4 puncte
b)- Canalul Dunare-Marea Neagra reprezinta o importanta artera europeana de navigatie, reducand
cu 400 km distanta de transport naval intre Constanta si Cernavoda; .
-traverseaza zona cea mai arida a tarii noastre, fiind o importanta sursa de apa pentru irigatii;
-constituie si un important obiectiv turistic; - 4 puncte
c)Diversitatea solurilor din Romania este cauzata de complexitatea si varietatea
factorilor pedogenetici:
-dispunerea formelor de relief in trepte si, implicit, etajarea climei;
-varietatea substratului reprezentat de toate tipurile de roci;
-diferentierile climatice impuse de altitudine, latitudine si influentele exterioare;
aportul diferit de materie organica oferit de vegetatie; - 4 puncte
d)Reliful inalt al Muntilor Carpati impune, prin traditie, un anumit specific al activitatilor
umane:
-cresterea animalelor prin valorificarea pasunilor si fanetelor;
-activitati forestiere sustinute de un important fond silvic;
-mineritul pe seama zacamintelor metalifere;
-hidroenergia asigurata de diferenta mare de altitudine;
-turismul care beneficieaza de un potential considerabil; - 4 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a)2°C, in luna ianuarie; - 2 puncte
b)22°C, in luna iulie; - 2 puncte
c)martie si noiembrie; - 2 puncte d)23-24°C;-2 puncte e)11°C;-2 puncte
f) aparitia anotimpului de vara, consecinta a miscarii de revolutie a Pamantului; - 2 puncte
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1. d; 2. c; 3. d; 4. c; 5. b; 6. c;
7. d; 8. d; 9. c; 10. b.
II.Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1.petrol, gaze asociate, carbuni (lignit), sare;
2.- s-a format prin orogeneza alpina;
-predomina rocile sedimentare cutate (flis);
-culmile sunt orientate spre NE-SV, E-V, sau N-S;
-este grupa cea mai scunda din Carpatii Orientali (Varful Ciucas - 1954 m);
3.Focsani, Sibiu;
4.Arges, Somesul Mic;
III. Se acorda 12 puncte din care:
a ) 4 puncte pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu litera A (Grupa Muntilor Retezat-
Godeanu) si clima unitatii de relief marcate cu litera H (Podisul Barladului); cate 2 puncte pentru
fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: etaj climatic: in unitatea A, de munte, in
unitatea H, de dealuri joase; temperatura medie anuala: 2-6 grade Celsius in unitatea A, 8-9 grade
Celsius in unitatea H; precipitatii medii anuale: in unitatea A, peste 1000-1200 mm/an, in unitatea H
400-500 mm/an; influenta climatica: in unitatea A, oceanica, in unitatea H, de ariditate;
b) 4 puncte pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu litera D (Subcarpatii Moidovei) si
relieful unitatii marcate cu litera G (Campia Olteniei); cate 2 puncte pentru fiecars deosebire corect
enuntata, oricare dintre urmatoarele:
-relieful unitatii D.(Subcarpatii Moldovei) s-a format prin orogeneza, in timp ce reliafui unitatii G
(Campia Olteniei) s-a format prin sedimentare;
-relieful unitatii D se prezinta sub forma unui singur sir de depresiuni submontane inchise la
exterior de dealuri cu structura cutata, pe cand unitatea G este o campie tabulara;
-relieful unitatii D are altitudinea maxima de 911 m in Culmea Plesului, iar al unitatii G este de sub
200 m;
c) 4 puncte pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcata cu litera I (Dealurile Lipovei) si clima
unitatii marcate cu litera C (Podisul Dobrogei): cate 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata
corect, oricare dintre urmatoarele:
-etajul climatic al unitatii I, de dealuri joase, al unitatii C, de dealuri joase si de campie;
-temperatura medie anuala: in unitatea 1,9-10 grade Celsius, in unit. C, peste 10-11 grade Celsius;
-precipiatii medii anuale: in unitatea 1,700-1000 mm/an, in unitatea C, 400-500 mm / an in nord si
sub 400 mm/an in sud;
-influente climatice: in unitatea I, oceanice, in unitatea C, de ariditate si pontice;
IV.a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu litera J (Muntii Maramuresului si Bucovinei):
a)- s-au format prin orogeneza si vulcanism;
-prezinta cele trei tipuri de roci: eruptive, cristaline si sedimentare cutate (flis);
-paralelismul culmilor orientate NV-SE;
-este grupa cea mai inalta a Carpatilor Orientali (altitudinea maxima 2303 m in Varful Pietrosul
Rodnei);
-tipuri genetice de relief: glaciar, vulcanic; - 4 puncte
b)podzoluri, soluri alpine brun-acide (spodosoluri) - 1 punct
d)minereuri neferoase, ape minerale, sare, roci de constructie; - 3 puncte
c)lac glaciar, lac in masive de sare, lac de acumulare; - 1 punct
d)oceanica, baltica; - 1 punct
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu
litera C (Podisul Dobrogei):
a)Constanta, Tulcea; - 2 puncte
b)soluri balane dobrogene (clasa molisolurilor); - 1 punct
c)Cernavoda; - 1 punct
d)- limanuri fluviatiie: Bugeac, Oltina, Vederoasa;
-limanuri maritime: Techirghiol, Mangalia;
- lagune: Razim, Zmeica, Golovita, Sinoe; - 4 puncte
e)- zona stepei;
-zona padurilor (de stejar); - 2 puncte
V.Se acorda 16 puncte astfel:
a)- primele centre siderurgice din tara noastra (Resita si Hunedoara au fost amplasate
in imediata apropiere a zacamintelor de minereuri de fier);
-reducerea costurilor de productie prin transporturile la distante reduse; - 4 puncte
b)- altitudini mai mari;
-gradul ridicat de fragmentare;
-inclinarea mare a versantilor; - 4 puncte
c)- orogeneza baikaliana a cutat, la sfarsitul proterozoicului, sisturile verzi din partea
centrala (Podisul Casimcei);
-orogeneza hercinica (la sfarsitul paleozoicului) a inaltat Muntii Macinului (granite si ,
calcare); - 4 puncte
d) - temperatura aerului scade odata cu cresterea altitudinii;
- in depresiunile intramontane se produc frecvente inversiuni termice; - 4 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a)28 mm, in luna februarie; - 2 puncte
b)79 mm, in luna septembrie; - 2 puncte
c)51 mm; - 2 puncte
d)41 mm in luna mai, 78 mm in luna iulie; - 2 puncte
e)februarie si aprilie; - 2 puncte
f)5 mm; - 2 puncte
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. b; 2. b; 3. a; 4. d; 5. c; 6. d; 7. a; 8. d; 9. b; 10. b.
II.Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1.petrol, gaze asociate;
2.s-a format prin sedimentare, are dealuri de peste 400 m altitudine, inclinarea generala este N-S;
3.Targu Jiu, Ramnicu Valcea;
4.Baia Mare, Botosani;
5.Bitrita, Prut;
III. Se acorda 12 puncte din care:
a) 4 puncte pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcata cu litera I (Dealurile Lipovei) si clima
unitatii de relief marcata cu litera H (Podisul Barladului) cate 2 puncte pentru fiecare deosebire
enuntata corect, dintre urmatoarele: temperatura medie anuala: 9-10 grade Celsiusin unitatea 1,8-9
grade Celsiusin unitatea H; precipitatii medii anuale: in unitatea 1,700-1000 mm/an, in unitatea H
400-500 mm/an; influenta climatica: in unitatea I, oceanica, in unitatea H, de ariditate. - 4 puncte
b) 4 puncte pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu litera A (Grupa Retezat-
Godeanu) si relieful unitatii marcate cu litera B (Carpatii Curburii); cate 2 puncte pentru fiecare
deosebire corect enuntata, oricare dintre urmatoarele:
- in unitatea A predomina sisturile cristaline, in unitatea B rocile sedimentare cutate
(flis);
- altitudinile unitatii A depasesc 2500 m (varful Peleaga 2509 m), ale unitatii B sunt
sub 2000 m (varful Ciucas 1954 m);
- in unitatea A este tipic relieful glaciar, in unitatea B relieful pe conglomerate; - 4
puncte
c) 4 puncte pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcata cu litera G (Campia Olteniei) si clima
unitatii marcate cu litera C (Podisul Dobrogei): cate 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata
corect, oricare dintre urmatoarele:
-etajul climatic al unitatii G, de campie, al unitatii C, de dealuri joase si de campie;
-precipiatii medii anuale: in unitatea G, 500-600 mm/an, in unitatea C, 400-500 mm/ an in nord si
sub 400 mm in sud;
-influente climatice: in unitatea G, submediteraneene, in unitatea C de ariditate si pontice; - 4
puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu litera E (Subcarpatii Getici):
a) - s-au format prin orogeneza;
-prezinta doua siruri de depresiuni marginite de dealuri cu structura cutanata;
-altitudinea maxima este 1018 m in Magura Matau;
-sunt alcatuiti din roci sedimentare (gresii, conglomerate, argile, pietrisuri); - 4 puncte
b)Dambovita, Motru, Arges, Olt, Jiu; - 3 puncte
c)etaj climatic: de dealuri inalte; - 1 punct
d)un tip de sol: brune si brune acide (clasa cambisoluri); - 1 punct
e)o resursa a subsolului: petrol, gaze asociate, carbune, sare; - 1 punct
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu
litera C (Podisul Dobrogei);
a)- relieful prezinta doua parti distincte ca altitudine, structura geologica si petrografica,
despartite de aliniamentul Hasova-Capul Midia;
-compartimentul nordic (Podisul Dobrogei de Nord) este cel mai vechi: format prin orogeneza
baikaliana (Podisul Casimcea) si hercinica (Muntii Macin);
-compartimentul sudic (Podisul Dobrogei de Sud) s-a format prin sedimentare;
-inaltimea este mai mare in jumatatea nordica depasind 400 m (Varful Greci 467 m), partea sudica
este mai joasa, rar depaseste 200 m;
-petrografia este reprezentata in nord de roci dure (sisturi verzi, granite si calcare), in sud (Podisul
Dobrogei de Sud) peste fundamentele de calcare si gresii sarmatice s-a depus un strat de loess; - 4
puncte
b)influenta climatica: de ariditate, pontica; - 1 punct
c)tipuri de lacuri: limanuri fluviatile, limanuri maritime, lagune; - 2 puncte
d)zona de vegetatie: paduri de stejar, stepa; - 1 punct
e)orase peste 50000 de locuitori: Constanta.Tulcea. - 2 puncte
V.Se acorda 16 puncte astfel:
a.Legatura dintre clima si vegetatie in cazul a doua trepte de relief:
-in campie climat mai cald (10-11 grade Celsius) si mai secetos(sub 500-600 mm/ an), determina o
vegetatie ierboasa si marunta- stepa, paduri cu specii termofile - etajul stejarului;
-in munti - climat mai rece (2-6 grade Celsius) si mai umed (700-1200 mm/an) permite dezvoltarea
vegetatiei de padure (fag si conifere); - 4 puncte
b.Doua cauze care au determinat dezvoltarea accentuata a industriei materialelor de
constructii:
-varietatea si bogatia rocilor de constructie;
-cerinta mare de materiale de constructie pe piata; - 4 puncte
c.Doua cauze care explica densitatea mai mare a tipurilor genetice de lacuri in zonele
montane fata de Subcarpati:
-extinderea mai mare in suprafata si altitudine;
-varietatea conditiilor de formare a muntilor;
-diversitatea structurii petrografice; - 4 puncte
d.Doua elemente care explica ponderea mai mare a terenurilor arabile in Campia
Romana fata de regiunile deluroase:
-relieul neted si intins;
-solurile cu fertilitate ridicata;
-climatul propice culturilor agricole; - 4 puncte
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a)17 mm, in luna martie; - 2 puncte
b)35 mm, in luna mai; - 2 puncte
c)18 mm; - 2 puncte
d)februarie - 27 mm , august-28 mm; - 2 puncte
e)34-21 = 13 mm; - 2 puncte
f)influenta climatica de ariditate; - 2 puncte
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. a; 2. a; 3. c; 4. a; 5. a; 6. c; 7. b; 8. b; 9. b; 10. a.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1.minereuri de fier, plumb, marmura;
2.s-a format prin orogeneza alpina; este grupa cu altitudinea cea mai mare (Varful Moldoveanu -
2544 m);
3.Targu Jiu, Ramnicu Valcea;
4.lasi, Satu Mare;
5.Siret, Crisul Alb;
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a)4 puncte pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcata cu litera H (Subcarpatii Moldovei) si
clima unitatii de relief marcata cu litera I (Podisul Somesan); cate 2 puncte pentru fiecare deosebire
enuntata corect, dintre urmatoarele: temperatura medie anuala: 6-8 grade Celsiusin unitatea H, 7-9
grade Celsiusin unitatea I; precipitatii medii anuale: in unitatea H, 500-700 mm/an, in unitatea I
700-1000 mm/an; influenta climatica: in unitatea H, baltica si de ariditate, in unitatea I, oceanica;
b)4 puncte pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu litera D (Muntii Maramuresului si
Bucovinei) si relieful unitatii marcate cu litera F (Muntii Poiana Rusca); cate 2 puncte pentru
fiecare deosebire corect enuntata, oricare dintre urmatoarele:
-relieful unitatii D (Muntii Maramuresului si Bucovinei) s-a format prin orogeneza si vulcanism, in
timp ce relieful unitatii F (Muntii Poiana Rusca) s-a format prin orogeneza;
-relieful unitatii D prezinta 3 tipuri de roci (cristaline, sedimentare, eruptive), pe cand in unitatea F
predomina sisturile cristaline;
-relieful unitatii D are altitudinea maxima de 2303 m in Pietrosu Rodnei, iar al unitatii F scade la
doar 1374 m in Varful Padesu;
-unitatea D are un evident paralelism al culmilor orientate NV-SE, pe cand unitatea F este un masiv
individualizat.
c) 4 puncte pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcata cu litera E (Campia
Olteniei) si clima unitatii marcate cu litera G (Podisul Dobrogei de Nord): cate 2 puncte
pentru fiecare deosebire enuntata corect, oricare dintre urmatoarele:
-etajul climatic al unitatii E, de campie, al unitatii G, de dealuri joase si de campie;
-precipiatii medii anuale: in unitatea E, 500-600 mm/an, in unitatea G, 400-500 mm / an;
-influente climatice: in unitatea E, submediteraneene, in unitatea G, de ariditate si pontice;
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu litera D (Muntii Maramuresului si Bucovinei)
a)rauri: Somesul Mare, Bistrita, Viseu, Iza; - 2 puncte
b)tipuri genetice de lacuri: lacuri glaciare, in masive de sare, de acumulare; - 2 puncte
c)resurse naturale: minereuri neferoase, ape minerale, roci de constructie, paduri de conifere, pasuni
si fanete; - 3 puncte
d)tip de sol: podzoluri, soluri alpine brun acide din clasa spodosoluri; - 1 punct
e)tip de sate: risipite; - 1 punct
f)influente climatice: oceanica in vest, baltica in est; - 1 punct
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu
litera C (Delta Dunarii):
a)campie aluvionara in formare, uscatul reprezinta 13 % sub forma de grinduri si ostroave; - 2
puncte
b)elemente de hidrografie - cele 3 brate ale Dunarii (Chilia in nord, Sulina la mijloc, Sfantu
Gheorghe la sud); - 2 puncte
c)- temperatura medie anuala peste 11 grade Celsius;
-precipitatii medii sub 400 mm/ an;
-influenta climatica pontica; - 3 puncte
d)categorii de cai de comunicatie: navale, rutiere; - 2 puncte
e)resurse naturale: stuf, fauna piscicola si cinegetica. - 1 punct
V.Se acorda 16 puncte astfel:
a)Distributia neuniforma a centrelor de prelucrare a lemnului pe teritoriul Romaniei:
-in Carpatii Orientali exista numarul cel mai mare de centre de prelucrare grefate pe fondul
forestier, paduri de conifere in special, cele mai extinse;
-in Campia Romana si Dobrogea industria de prelucrare a lemnului este slab reprezentata la fel ca si
vegetatia arborescenta; - 4 puncte
b)Variatia temperaturii medii anuale:
-temperatura medie anuala - scade pe latitudine de la 10-11 grade Celsiusin sud la 8-9 grade
Celsiusin nord;
-scade in altitudine de la 10-11 grade Celsiusin campie la 2-6 grade Celsiusin munti, iar la
altitudinea de peste 2200 m ajung la 0 grade Celsius; - 4 puncte
c)Densitati diferite in bazinul Argesului:
-in bazinul superior, corespunzator spatiului montan, densitatea populatiei este redusa datorita
conditiilor de teren accidentat si a climatului racoros si umed;
-in bazinul mijlociu (Subcarpatii si Podisul Getic) densitatea depaseste media pe tara datorita
conditiilor. - 4 puncte (
d)cauzele degradarii terenurilor din spatiul carpatic si subcarpatic:
-defrisarile masive;
-pasunatul irational;
-haldele de steril ale exploatarilor miniere;
-diferentele termice zilnice si sezoniere, avand ca rezultat dezagregarea rocilor; - 4 puncte
VI.Se acorda 12 puncte astfel:
a)325 m3/s, in lunile aprilie, mai; - 2 puncte
b)80 m3/s, in luna septembrie; - 2 puncte
c)primavara, inundatii, revarsari; - 3 puncte
d)ploile de primavara, topirea zapezilor; - 3 puncte
e)245 m3/s.;- 2 puncte
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1. c; 2. c; 3. b; 4. b; 5. d; 6. c;
7. b; 8. c; 9. b; 10. a .
Total 20 puncte
II.Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1.petrol, gaze asociate, sare, ape minerale;
2.unitatea cu relieful cel mai vechi, s-a format prin orogeneza, altitudinea maxima 467 m Varful
Greci;
3.Barlad, Vaslui;
4.Targu Mures, Deva;
5.Somes, Ialomita.
III.Se acorda 12 puncte din care:
a)4 puncte pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcata cu litera B (Podisul
Barladului) si clima unitatii de relief marcata cu litera E (Campia Oltinei); cate 2 puncte
pentru fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele:
-etaj climatic: in unitatea B, de dealuri joase, in unitatea E, de campie;
-temperatura medie anuala: 8-9 grade Celsiusin unitatea B, 10-11 grade Celsius in unitatea E;
-precipitatii medii anuale: in unitatea B, 400-500 mm/an, in unitatea E 500-600 mm/ an;
-vanturi: in unitatea B, Crivatul, in unitatea E, Austrul.
b)4 puncte pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu litera C (Delta Dunarii)
si relieful unitatii marcate cu litera G (Podisul Dobrogei de Nord); cate 2 puncte pentru
fiecare deosebire corect enuntata, oricare dintre urmatoarele:
- relieful unitatii C este o campie aluvionara in formare (relieful cel mai tanar), unitatea G este un
rest al muntilor formati prin orogeneza hercinica in nord si a celor formati prin orogeneza
baikaliana in sud;
- inaltimea maxima in C este de 12 m in Grindul Letea, in unitatea G de 467 m in Varful Greci;
- petrografia in C este reprezentata prin aluviuni, pe cand in G prin granite, calcare, sisturi verzi;
c)4 puncte pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcata cu litera H (Subcarpatii
Moldovei) si clima unitatii marcate cu litera D (Muntii Maramuresului si Bucovinei): cate 2
puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect, oricare dintre urmatoarele:
-etajul climatic al unitatii H de dealuri, al unitatii D, de munte;
- temperatura medie anuala: in unitatea H 7-8 grade Celsius, in unitatea D, 2-6 grade Celsius;
- precipiatii medii anuale: in unitatea H, 700-1000 mm/an, in unitatea D, peste 1000-1200 mm/an;'
- influente climatice: in unitatea H, baltice in nord, de ariditate in sud, pe cand in unitatea D,
oceanice in vest si baltice in est;
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la Unitatea I (Grupa
Fagarasului)
a) - este grupa cea mai inalta (Varful Moldoveanu 2544 m) din Carpatii romanesti;
- s-a format prin orogeneza alpina;
- a suferit o inaltare in bloc cu aproximativ 1000 de m;
- predomina sisturile cristaline
- are o culme unitara in nord orientata E-V si culmi perpendiculare orientate N-S;
b)Argesul, Dambovita, Topologul;
c)lacuri: glaciare: Balea, Capra si Podragul; de acumulare: Vidraru;
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la Unitatea A
(Subcarpatii Getici)
a)- s-au format in ultima faza a orogenezei alpine;
- prezinta doua siruri de depresiuni marginite de dealuri cu structura cutata;
- sunt alcatuiti din roci sedimentare: argile, gresii, conglomerate si pietrisuri;
- au altitudinea maxima 1018 m in Magura Matau;
b)temperatura medie anuala 5-10 grade Celsius;
c)vegetatia: etajul fagului, amestec fag si stejar;
d)Targu Jiu, Ramnicu Valcea;
e)petrol, gaze asociate, lignit si sare;
V.Se acorda 16 puncte astfel:
a)Hazarde naturale in Carpati si cauzele lor:
- avalanse de zapada cauzate de incalzirea inegala a stratelor de zapada pe pante abrupte;
- prabusiri de stanci datorita dezagregarii rocilor si a fortei de gravitatie;
- miscari seismice in Carpatii Curburii, zona de coliziune a placilor tectonice;
b)Complexitatea geografica si geomorfologica a Podisului Dobrogei:
- procesele de geneza diferite: orogeneza in jumatatea nordica si sedimentare in cea sudica;
- varsta reliefului si, implicit, efectul diferit al actiunii agentilor externi;
c)Cantitatea diferita de precipitatii in Podisul Dobrogei de Sud comparativ cu Dealurile
de Vest:
-in Podisul Dobrogei de Sud se inregistreaza cea mai scazuta cantitate de precipitatii,
sub 400 mm/an, datorita influentei climatice de ariditate, timp in care in Dealurile de Vest
cantitatea de precipitatii este mult mai mare, 700/800 mm/an, cauzata de influentele
oceanice si altitudinea mai mare;
d)Constanta: - nod de comunicatie cu caracter complex:
-pozitia geografica la Marea Neagra;
-functiile complexe: industriale, comerciale, turistice, administrativ-politice;
-numarul mare de locuitori, peste 300000.
VI.Se acorda 12 puncte astfel:
a)11 grade Celsius, in luna ianuarie; - 2 puncte
b)6 grade Celsius, in luna august; - 2 puncte
c)17 grade Celsius; - 2 puncte
d)2,5 grade Celsius; - 2 puncte
e)media aritmetica a temperaturii medii lunare; - 2 puncte
f)muntii inalti; - 2 puncte
VARIANTA
I.1-a; 2 - c; 3-a; 4 - c; 5-a; 6 - b; 7 - b; 8 - c; 9 - d; 10 - c.
II.1. petrol, gaze asociate, sare. 2. prezenta cuestelor si a domurilor gazeifere; altitudini de 450-550
m. 3. Timisoara si Arad / Satu Mare / Oradea. 4.3-Galati; 12-Bucuresti. 5. 14-Buzau; 17-Moldova.
III.a) - clima Campiei de Vest are influente oceanice si submediteraneene, in timp ce
clima Podisului Dobrogei are influente de ariditate si pontice;
-precipitatiile medii multianuale in Campia de Vest sunt de 600-700 mm, in timp ce in Podisul
Dobrogei sunt sub 450 mm;
b)- relieful Campiei Olteniei cuprinde interfluvii intinse si netede, despartite de culoare largi de vale
ale afluentilor Dunarii, in timp ce relieful Podisului Sucevei cuprinde platouri structurale, cueste,
depresiuni, inseuari, versanti abrupti;
- altitudinile Campiei Olteniei sunt intre 100-300 m, in timp ce in Podisul Sucevei altitudinea
Maxima ajunge la 688 m (Dealul Ciungi);
c)- Campia Transilvaniei are un climat cu influente oceanice din vest, in timp ce Subcarpatii
Curburii au influente continentale de ariditate;
-in Campia Transilvaniei bat vanturile de vest, in timp ce in Subcarpatii Curburii iarna bate crivatul,
iar in sezoanele de tranzitie sunt manifestari foehnale.
IV.B - Muntii Apuseni
a)- altitudini moderate (altitudinea maxima 1849 m, vf. Curcubata Mare/ Bihor);
-prezenta unui relief carstic complex (platouri carstice, doline, avene, pesteri etc);
-existenta depresiunilor "golf prin care Campia de Vest patrunde pana in inima muntilor;
b)Muntii Bihor, Muntii Padurea Craiului, Muntii Metaliferi etc;
c)influente oceanice din vest;
d)Crisul Repede / Negru / Alb, Mures;
e)bauxita, minereuri auroargintifere, cupru, minereuri radioactive etc;
b.J - Grupa Sudica a Carpatilor Orientali (Carpatii Curburii)
a)- altitudine maxima 1954 m (Muntii Ciucas);
-sunt alcatuiti numai din flis (roci sedimentare cutate);
-includ cea mai mare depresiune intramontana din Carpatii Romanesti - Depresiunea Brasov;
-pe conglomerate, in Muntii Ciucas apar forme ciudate, create prin eroziune diferentiala (sfincsi,
stanci curioase);
b)Depresiunea Brasov;
c)climat tipic/nontan;
d)etajul fagului / etajul coniferelor;
e)clasa cambisoluri cu soluri brun-acide / clasa spodosoluri cu soluri podzolice;
f)Brasov si Sfantu Gheorghe.
V. a) - zacamintele de huila din Depresiunea Petrosani si din Muntii Banatului, minereurile de fier
din Muntii Poiana Rusca si Muntii Banatului, precum si calcarele metalurgice (folosite ca fondanti)
au constituit premisele amplasarii unor combinate siderurgice la Resita (in Muntii Banatului) si
Hunedoara (la poalele Muntilor Poiana Rusca);
b)- Bucurestiul este principalul nod feroviar, rutier si aerian al tarii (din care pornesc 9 magistrale
feroviare si 10 rutiere catre granite, si in plus are si doua aeroporturi, respectiv Henri Coanda-
Otopeni, aeroport international si Bucuresti-Baneasa, aeroport mixt);
c)- gradul mai mare de fragmentare (cu dealuri si depresiuni intracolinare) si inclinarea pante lor, in
zona colinara, determina prezenta satelor rasfirate, cu un nucleu civic pe fundul de presiunilor si
gospodariile insirate pe vai, in timp ce in campie interfluviile netede si extinse favorizeaza satul de
tip adunat, cu gospodariile inghesuite si vetre geometrizate;
-prezenta suprafetelor forestiere mai intinse si a izvoarelor minerale genereaza, in zona colinara,
sate cu functii forestiere si turistice (statiuni balneoclimaterice), in timp ce in campie, pe langa
functia agricola, dominanta, apar si sate (in jurul marilor orase), care preiau functii industriale sau
de servicii;
d) - cresterea altitudinii determina modificarea parametrilor climatici (scad temperaturile si cresc
cantitatile de precipitatii), fapt care influenteaza pedogeneza;
- fiecare treapta de relief are anumite tipuri de roci (sedimentare mai moi, in campie si roci dure, in
zona montana), care, de asemenea, genereaza diferite tipuri de soluri.
VI. a) - 55 mm in noiembrie; b) - 150 mm in iunie; c) - 4 luni (mai, iunie, iulie, august);
d) - 85 mm in martie si 135 mm in august; e) - vara; f) - 70 mm; g) - 95 mm
VARIANTA
I.1 - c; 2 - c; 3 - b; 4 - c; 5 - d; 6 - d; 7 - c; 8 - c; 9 - b; 10 - b.
II. 1. alunecari de teren generate de ploi de lunga durata, pe substrat marno-argilos; 2. 3-Craiovaindustrie
constructoare de autoturisme; 9-Ploiesti-industrie de utilaj
Petrolier / petrochimie; 3.19-Buzau; 20-Somesul Mare; 4.1-Deva; 6-Ramnicu Valcea; 10-Arad; 5.
Suceava.
III. a) - Campia de Vest la nord de Mures are influente oceanice din vest, in timp ce Campia
Moldovei are influente continentale de ariditate;
-in Campia de Vest bat vanturile de vest, in timp ce in Campia Moldovei iarna bate crivatul;
b)- Carpatii Curburii sunt alcatuiti numai din flis (roci sedimentare cutate), in timp ce in Muntii
Banatului predomina formatiunile cristaline cu intruziuni granitice si calcaroase;
-altitudinile Carpatilor Curburii depasesc 1900 m (vf. Ciucas 1954 m), pe cand Muntii Banatului
abia depasesc 1400 m (vf. Piatra Goznei 1446 m);
c)- in Podisul Tarnavelor apar influente oceanice din vest, in timp ce in Subcarpatii Moldovei sunt
influente continentale de ariditate;
-in Podisul Tarnavelor bat vanturile de vest, in timp ce in Subcarpatii Moldovei iarna bate crivatul.
IV. D - Podisul Dobrogei de Sud
a)- altitudini, in general, sub 200 m;
-are in fundament platforma Moesica peste care s-au depus strate groase de calcare si gresii iar la
suprafata o cuvertura de loess;
-interfluviile sunt intinse, usor ondulate, fragmentate de vai largi;
b)vecinatatea Marii Negre; climat de campie si dealuri joase; influente de ariditate si pontice;
c)zona stepei / zona silvostepei;
d)cernoziomuri si soluri balane dobrogene/ clasa molisoluri;
e)secete frecvente generate de climatul temperat continental cu nuanta de ariditate.
b. C - Campia Romana dintre Olt si Arges (Campia Munteniei de Vest)
a) - altitudinile scad de la nord la sud, de la 300 la 100 de metri;
-interfluviile sunt intinse si netede, despartite de vai largi cu lunci extinse;
-la contactul cu Podisul Getic apar campii piemontane inalte (Campia Pitestilor), alcatuite;
predominant din pietrisuri si nisipuri;
b)zona silvostepei / zona padurilor de stejar;
c)cernoziomuri din clasa molisoluri / soluri brun-roscate din clasa argiluvisoluri;
d)Pitesti, Alexandria, Slatina;
e)petrol si gaze asociate.V. a) altitudinea reliefului (precipitatiile cresc odata cu altitudinea);
influentele climatice
(in est si sud-est cele de ariditate determina precipitatii reduse, in timp ce in vest
precipitatiile cresc datorita influentelor oceanice);
b)- cultura cerealelor se practica pe aproape 2/ 3 din suprafata tarii;
-produsele de panificatie constituie alimente de baza in tara noastra si^ca urmare,
industria moraritului si panificatiei este prezenta in toate orasele si in numeroase localitati
rurale;
c)- zonele montane, cu relief accidentat si pante accentuate sunt un factor restrictiv
in raspandirea si densitatea populatiei, pe cand in campie, interfluviile netede, culoarele
largi de vale, cu lunci si terase favorizeaza concentrarile de populatie;
-climatul tipic montan, umed si racoros este un factor restrictiv in raspandirea si
densitatea populatiei, pe cand in campie, climatul mai cald favorizeaza concentrarile mai
mari de populatie;
d)- diversitatea treptelor de relief genereaza o etajare a vegetatiei;
-influentele climatice variate (submediteraneene, oceanice, continentale de ariditate
etc.) determina prezenta pe teritoriul tarii a unor specii de plante din toate partile continentului.
VI.a) iulie, 23° C; b) ianuarie,-3° C; c) 26* C; d) circulatia sudica (mase de aer tropical)
si altitudinea redusa; e) media aritmetica a temperaturilor medii lunare; f) 6° C.
VARIANTA
I. 1 -b; 2-b; 3-d; 4-a; 5-c; 6-c; 7-d; 8-c; 9-b; 10-d.
II. 1.15-Jijia; 16-Tamava Mica; 17-Somes; 18-lalomita; 2. 2-Targoviste; 8-Focsani; 9-Slobozia; 3.1
Resita-industria siderurgica; 6 Constanta-industria constructoare de nave maritime; 4. Lac de baraj
natural / lac de crater vulcanic / lac de baraj hidroenergetic.
III. Dealurile Silvaniei au un climat cu influente oceanice din vest, in timp ce in Podisul Sucevei
apar influente scandinavo-baltice;
-in Dealurile Silvaniei bat vanturile de vest, in timp ce in Podisul Sucevei bate uneori
iarna crivatul;
b)- Grupa Fagaras este alcatuita predominant din sisturi cristaline cu intruziuni granitice,
in timp ce in Grupa Centrala a Carpatilor Orientali apare zonalitatea petrografica ce determina
paralelismul culmilor muntoase (in vest - munti vulcanici, in centru - munti alcatuiti din
formatiuni cristaline, in est - munti alcatuiti din flis);
- Grupa Fagaras are o masivitate pronuntata si un grad de fragmentare mai redus
comparativ cu Grupa Centrala, unde fragmentarea este pronuntata (numeroase depresiuni
si culoare de vale) si masivitatea mai redusa;
c) - in Campia Transilvaniei apar influente climatice oceanice din vest, in timp ce in
Podisul Getic apar influente submediteraneene din sud-vest si de ariditate din est;
- temperaturile medii anuale sunt de 9-10°C si scad de la sud la nord in Podisul
Getic, in timp ce in Campia Transilvaniei sunt de 8-9°C si scad de la vest la est.
IV.C - Muntii Poiana Rusca
a)- alcatuiti predominant din formatiuni cristaline;
-altitudinea maxima 1374 m (Varful Pades);
-apar ca un masiv cu culmi domoale si versanti abrupti, fragmentat de vai scurte si adanci;
b)climat tipic montan, cu influente oceanice din vest:
c)etajul padurilor de fag / etajul padurilor de amestec de fag cu rasinoase;
d)soluri brun acide / clasa cambisoluri;
e)minereuri de fier, cupru, marmura.
I - Campia Romana la Vest de Arges
a)- altitudinile scad de la nord la sud de la 300 m, in nord, la 100 m, in sud;
-interfluvii netede si intinse, fragmentate de vai largi, cu lunci extinse si terase ale afluentilor
Dunarii;
-in sudul Campiei Olteniei apar dune de nisip;
b)zona silvostepei/ zona stejarului;
c)cernoziomuri din clasa molisoluri/ soluri brun-roscate din clasa argiluvisoluri;
d)petrol si gaze asociate;
e)Craiova, Pitesti, Alexandria.
V. a) - ape salmastre cu salinitate de 17-18 %o in stratul superior si 21-22 %o in stratul
inferior.
-mare stratificata: pana la 180-200 m adancime, un strat biotic, oxigenat, cu salinitate
de 17-18 %o, la peste 180-200 m adancime, un strat abiotic, neoxigenat, bogat in H2S, cu
o salinitate de 21- 22 %o (datorita lipsei curentilor verticali);
b)- distributia zonar-concentrica si etajarea altitudinala a reliefului genereaza o etajare
a culturilor agricole (cereale in campie, viticultura si pomicultura in zona colinara etc).
-climatul mai cald, specific zonelor joase de campie, favorizeaza cultura graului si a florii soarelui,
sorgului, tutunului, caisului, piersicului.
-climatul de deal, mai racoros si mai umed favorizeaza, plantatiile de meri si pruni.
c)- avalansele din etajul alpin sunt generate de existenta unui strat gros de zapada si
de factori care perturba echilibrul zapezii (schimbari bruste de temperatura, zgomote etc.)
-prabusiri si caderi de stanci pe versantii abrupti, generate de precipitatii torentiale,
inghet-dezghet etc.
d)- etajarea altitudinala a treptelor de relief determina o crestere a cantitatilor de
precipitatii odata cu altitudinea;
-influentele oceanice determina, in vestul tarii, precipitatii mai bogate comparativ cu
estul si sud-estul tarii, unde influentele continentale de ariditate determina precipitatii mai
reduse si secete frecvente.
VI. a) iulie 22° C; b) februarie -5° C; c)27°C; d) variatia radiatiei solare globale, generata de
forma si miscarile Terrei si de inclinarea axei polilor; e) media aritmetica a temperaturilor
medii lunare; f) 12° C.
VARIANTA
I. 1-b; 2-c; 3-d; 4-a; 5-a; 6-b; 7-b; 8-a; 9-a; 10-c.
II. 1. Campia Moldovei; 2. 16 -Moldova; 17-lalomita; 19-bratul Sfantu Gheorghe; 3. 2 -Piatra
Neamt; 4-Brasov; 7-Tulcea ; 11-Zalau; 4. mica, grafit, mangan, lemn, huila.
III. a) - Dealurile Lipovei au influente oceanice si submediteraneene, in timp ce in Podisul
Barladului sunt influente continentale de ariditate;
- precipitatiile medii multianuale sunt mai ridicate (600-700 mm /an) in Dealurile Lipovei, in timp
ce in Podisul Barladului sunt de 500-600 mm.
b) - altitudinile muntilor in Grupa Parang depasesc 2000 m, in timp ce in Muntii Apuseni abia trec
de 1800 m;
-in Grupa Parang apare un relief glaciar pitoresc, care lipseste in Muntii Apuseni (datorita
altitudinilor mai mici);
-Grupa Parang are o masivitate pronuntata si un grad redus de fragmentare, in timp ce Muntii
Apuseni au masivitate redusa si grad mare de fragmentare (multe depresiuni, culoare de vale,
pasuri);
c) - in Podisul Dobrogei de Sud apare un climat cu influente de ariditate si pontice, in timp ce in
Campia Transilvaniei sunt influente oceanice din vest;
-precipitatiile medii multianuale sunt sub 400 mm in Podisul Dobrogei de Sud, in timp
ce in Campia Transilvaniei depasesc 600 mm.
IV.A - Subcarpatii Curburii
a)- alcatuiti din roci sedimentare cutate, predominand gresiile, marnele si argilele;
-altitudini cuprinse intre 300 si peste 900 m;
-sunt frecvente alunecarile de teren si curgerile noroioase;
b)etajul padurilor de amestec de foioase / etajul fagului;
c)soluri brune si brun-roscate/argiluvisoluri;
d)sare, petrol, gaze asociate;
e)alunecari de teren generate de ploi torentiale sau de lunga durata/topirea brusca a zapezii pe
substrat marno-argilos;
b.F- Podisul Mehedinti
a)- alcatuit din formatiuni cristaline si calcare;
-altitudini intre 500-700 m;
-relief carstic complex / structura de orogen, tipic montana;
b)lac carstic - Lacul Zaton;
c)climat de deal si podis cu influente submediteraneene;
d)etajul padurilor de amestec de foioase / vegetatie termofila submediteraneana;
e)sistemul hidroenergetic si de navigatie Portile de Fier I si orasul Drobeta Turnu-Severin;
V.a) - zapezile abundente genereaza in etajul alpin avalanse si culoare de avalanse
(prin factori care dezechilibreaza stratul gros de zapada precum schimbarile bruste de
temperatura, zgomotele etc);
-ploile torentiale sau de lunga durata care in zona colinara, pe substrat marno-argilos,
genereaza alunecari de teren (argila semipermeabila se imbiba cu apa si formeaza un
strat noroios pe care stratele de deasupra aluneca la vale);
b)- prezenta santierelor navale in ambele orase;
-dezvoltarea industriei siderurgice la Galati si a industriei celulozei si hartiei care
valorifica materiile prime aduse pe fluviu, fie din import (minereuri de fier), fie din tara
(stuful din Delta Dunarii);
c)- lacuri carstice in Muntii Apuseni formate prin acumularea apei in doline;
-lacuri de crater vulcanic format prin acumularea apei in craterul unui vulcan stins;
lacuri in masive de sare;
d)- redarea personalitatii asezarilor, mai ales in cazul oraselor, afectata de masivele
demolari si de construirea unor cartiere de blocuri standardizate, identice, indiferent de
unitatea geografica in care sunt situate centrele urbane;
-o mai buna organizare si amenajare a spatiului, vizand realizarea unui optim teritorial,
valorificand cu maximum de eficienta resursele locale.
VI.a) februarie 25 mm; b) iunie 95 mm; c) 70 mm; d) dominanta circulatiei continentale
dinspre est si nord-est, care aduce mase de aer mai rece si uscat; e) circa 5 mm; f)
mai si iulie.
VARIANTA
I. 1-a; 2-d; 3- c; 4-c; 5-a; 6-d; 7-a; 8-b; 9-b; 10-a.
II. 1. continentala de ariditate; 2.4 -Targu Jiu; 5- Craiova; 8-Baia Mare; 10-Giurgiu; 3.13 -Crisul
Alb; 16- Somesiul Mare; 18- Suceava; 4. inundatii generate de ploi de lunga durata coroborate cu
topirea zapezii in zona montana (primavara);
III. a) - in Podisul Dobrogei de Sud apar influente pontice si de ariditate, in timp ce in Podisul
Somesan apar influente oceanice;
-temperatura medie anuala depaseste 11° Cin Podisul Dobrogei de Sud, in timp ce
in Podisul Somesan este de 8-9° C;
b)- Subcarpatii Moldovei au o structura cutata, in timp ce Podisul Getic are o structura
necutata, de tip piemontan;
-Subcarpatii Moldovei au un relief format dintr-un aliniament de depresiuni strajuite,
la est, de un aliniament de culmi subcarpatice, in timp ce Podisul Getic apare sub forma
unor interfluvii largi care se deschid in evantai spre sud, despartite de culoarele largi si
puternic adancite ale afluentilor Dunarii;
c)- in Muntii Banatului apar influente submediteraneene, in timp ce in Grupa Fagaras
apar influente oceanice din vest;
-temperaturile medii multianuale sunt negative in etajul alpin al Grupei Fagaras in
timp ce pe culmile Muntilor Banatului sunt intre 2 si 4°C;
IV.H - Grupa Nordica a Carpatilor Orientali (Carpatii Maramuresului si Bucovinei)
a)- paralelismul culmilor muntoase pe directia nord-vest - sud-est generat de alcatuirea
petrografica (in vest - munti vulcanici, in centru munti alcatuiti din sisturi cristaline, in est,
munti alcatuiti din flis);
-altitudinile depasesc 2000 m in Muntii Rodnei (Varful Pietrosu 2303 m);
-in Muntii Rodnei si Maramuresului este prezent relieful glaciar;
b)climat tipic montan cu influente scandinavo-baltice din nord;
c)etajul fagului/ coniferelor/ alpin;
d)minereuri auroargintifere, sulfuri polimetalice complexe (Cu, Pb, Zn), calcare, andezit
manganetc;
e)avalanse generate de acumularea unui strat gros de zapada in etajul alpiij
(dezechilibrat de schimbarile bruste de temperatura, zgomote).
D - Podisul Tarnavelor
a)- unitate de podis cu culmi prelungi, relief de cueste, despartite de vai largi, cu lunc
si terase;
-altitudini de 400-600 m;
-apar alunecari de teren profunde, care se reactiveaza generand glimee;
b)climat de dealuri inalte si joase cu influente oceanice din vest;
c)zona padurilor de stejar/ etajul padurilor de amestec de foioase;
d)soluri brune /clasa argiluvisoluri; soluri brun-acide / clasa cambisoluri;
e)alunecari de teren generate de ploi de lunga durata sau torentiale, alunecari car pot afecta asezari,
cai de comunicatie, terenuri agricole etc.
V.a) prezenta, in apropiere, a bazei de materii prime in cazul Hunedoarei (minereul de fie
din Muntii Poiana Rusca si a huilei din Bazinul Petrosani) si rolul Dunarii pentru importi de materii
prime (in cazul orasului Galati) transportate pe fluviu; b) diferentierile altitudinale mai mari care
duc la o etajare climatica pronuntata i varietatea solurilor (generata si de varietatea petrografica) ale
Carpatilor Orientali, comparati
cu Podisul Moldovei, care are diferente altitudinale mici si soluri mai putin variate, determina o mai
mare diversitate a vegetatiei in Carpatii Orientali;
c)cantitatile mai mari de precipitatii si gradul mai redus de antropizare ale Grupei Parang determina
o mai mare extensiune a padurii, comparativ cu Campia Olteniei, unde precipitatiile mai reduse si
gradul mai mare de antropizare au dus la restrangerea suprafetelor forestiere;
d)- este o mare stratificata (un strat mai putin sarat, cu o salinitate de 17-18 %o, oxigenat, biotic,
pana la 180-200 m adancime si unul mai sarat, cu o salinitate de 21-22 %o, neoxigenat, abiotic,
bogat in hidrogen sulfurat, la peste 180-200 m adancime) datorata lipsei curentilor verticali;
- este o mare salmastra (nici dulce, nici sarata);
VI. a) -11°C in februarie; b) 5,5°C in august; c) 16,5 °C; d) variatia radiatiei calorice in cursul
anului generata de miscarea de revolutie; e) 4°C; f) media aritmetica a temperaturilor medii
lunare.
VARIANTA
I. 1-d; 2-b; 3-d; 4-a; 5-c; 6-c; 7-b; 8-b; 9-b; 10-c.
II. 1. industria siderurgica / industria de nave fluvio-maritime; 2.15-Buzau; 16-Somesul Mare; 18-
Suceava; 3. Pitesti; 4. 1-Timisoara; 2-Barlad; 10-Giurgiu; 11-Oradea; 5. inundatii.
III. a) - Podisul Tarnavelor are influente oceanice din vest, in timp ce Campia Moldovei are
influente continentale de ariditate;
-in Podisul Tarnavelor bat vanturile de vest, in timp ce in Campia Moldovei bate
crivatul;
b)- Muntii Banatului sunt alcatuiti predominant din formatiuni cristaline cu intruziuni
granitice si calcaroase, in timp ce in Grupa Nordica a Carpatilor Orientali se remarca
paralelismul culmilor muntoase determinat de alcatuirea petrografica (in vest munti vulcanici,
in centru munti alcatuti din formatiuni cristaline, in est munti alcatuiti din flis);
-altitudinile Muntilor Banatului abia depasesc 1400 m, in timp ce in grupa Nordica a
Carpatilor Orientali depasesc 2000 m;
c)- Campia Baraganului are un climat continental cu nuanta de ariditate, in timp ce
Podisul Somesan are un climat cu influente oceanice;
-precipitatiile medii in Campia Baraganului sunt sub 500 mm/an in timp ce in Podisul
Somesan depasesc 600 mm/an.
IV.D - Podisul Getic
a)- alcatuit din formatiuni sedimentare necutate (predominant pietrisuri si nisipuri);
-se inclina de la nord la sud, de la 700 m la 200-300 m;
-apare sub forma unor interfluvii intinse care se deschid in evantai spre sud, despartite de vai largi si
puternic adancite ale afluentilor Dunarii;
b)influenta submediteraneana din sud-vest;
c)Jiul si Oltul / Argesul, Dambovita;
d)zona stejarului / etajul padurilor de amestec de foioase;
e)soluri brune si brun-roscate / clasa argiluvisoluri;
f)lignit, petrol / gaze asociate.
C - Sub carpatii Moldovei
a)- structura de orogen tipic montana, aspect de dealuri inalte;
-alcatuiti din formatiuni sedimentare (marne, argile, gresii, pietrisuri, nisipuri);
-formati dintr-un aliniament de depresiuni, inchise spre est de un aliniament de culmi
subcarpatice;
b)climat de dealuri cu influente de ariditate din est;
c)etajul padurilor de amestec de foioase/ etajul fagului;
d)petrol, gaze asociate, sare;
e)Onesti / Piatra Neamt;
f)Bistrita /Trotus / Neamt / Moldova;
V. a) - are o structura cutata, tipic montana, cu altitudini de 600-700 m;
-este alcatuit din roci cristaline, calcare, dar si gresii si marne.
-relieful este alcatuit din platouri si culmi separate de vai adanci, create prin eroziune
diferentiala;
-are un relief carstic complex (platouri carstice, chei, pesteri, doline, lacuri carstice,
pod natural etc);
b)- alcatuirea relativ uniforma, cu prezenta stratului gros de loess, diferentele altitudinale mici si
climatul de campie mai uniform determina o mai mare uniformitate a solurilor comparativ cu alte
unitati, precum Carpatii, unde varietatea petrografica, diferentele altitudinale si etajarea climatica
determina o mare varietate de soluri;
c)- structura de tip piemontan, cu formatiuni sedimentare aduse de agentii externi dir
Carpati;
-interfluviile care se deschid in evantai spre campie, despartite de vai largi cu lunci s
terase;
d)- diversitatea reliefului, dispunerea concentrica si radiara, desfasurarea altitudinali
influenteaza tipul de alimentare a raurilor, caracterul concentric si radiar al retelei de raur
debitele (prin manifestarile climatice generate de etajarea altitudinala densitatea si regimi
scurgerii raurilor, caracteristicile vailor, precum si caracteristicile solului (prin alcatuire
petrografica, diferentierile climatice pe altitudine care impun o etajare biogeografica, panti
grad de fragmentare etc, care genereaza o mare diversitate de conditii de solificar
determinand clase si tipuri de soluri variate - molisoluri si argiluvisoluri in zonele mi
joase, cambisoluri si spodosoluri in zonele mai inalte);
VI. a) noiembrie 58 mm; b) iunie 140 mm; c) mai, iunie, iulie, august; d) mai 107 mn august
105 mm, decembrie 70 mm; e) 82 mm; f) 40 mm.
VARIANTA
I. 1 - a; 2 - b; 3 - b; 4 - a; 5 - d; 6 - b; 7 - b; 8 - a; 9 - d; 10 - a.
II. 1 - 5-Arad; 8-Pitesti; 10-Sibiu; 11-Zalau; 2 - 16-Moldova; 18-Tarnava.Mai
3 - Sfantu Gheorghe; 4 - petrol si gaze asociate; 5 - Tulcea. III. a) - Podisul Mehedinti are un climat
cu influente submediteraneene, in timp ce Podi!
Barladului are un climat cu influente continentale de ariditate;
- in Podisul Mehedinti sunt manifestari foehnale, in timp ce in Podisul Barladului iar
bate crivatul;
b) - Subcarpatii Curburii au o structura cutata, in timp ce Campia Transilvaniei an
structura necutata;
-altitudinile Subcarpatilor Curburii depasesc 900 m (pe culmile cele mai inalte), in
timp ce in Campia Transilvaniei sunt sub 600 m;
c) - Podisul Dobrogei de Sud are un climat cu nuante de ariditate si pontice, pe cand Dealurile
Lipovei au nuante oceanice si submediteraneene;
-precipitatiile medii multianuale nu depasesc 400 mm in Podisul Dobrogei de Sud, in
timp ce in Dealurile Lipovei sunt de 600-700 mm.
IV. D - Muntii Apuseni
a)- reprezinta un adevarat mozaic petrografic, fiind alcatuiti din roci metamorfice,
magmatice si sedimentare;
-au masivitate redusa si un grad de fragmentare ridicat, dovada fiind numeroasele depresiuni
(inclusiv depresiuni golf), culoare de vale, pasuri si trecatori joase;
- Muntii Bihor, Muntii Metaliferi / Muntii Zarand, Muntii Padurea Craiului etc.
b)climat tipic montan cu influente oceanice din vest;
c)etajul fagului/ etajul padurilor de amestec de fag cu conifere;
d)clasa cambisoluri cu soluri brun-acide / clasa spodosoluri cu podzoluri;
e)minereuri auroargintifere, bauxita, cupru, minereuri radioactive etc. I - Campia de Vest la nord de
Mures
a)- s-a format prin umplerea treptata a bazinului panonic cu sedimente aduse de
agentii externi din Carpati;
-este alcatuita din campii inalte (piemontane si tabulare) si campii joase (de divagare,
cu tendinte deinmlastinire si subsidenta);
b)influente oceanice din vest;
c)zona silvostepei/ zona padurilor de stejar; cernoziomuri / clasa molisoluri;
d)Somes, Mures, Crisul Repede/ Negru / Alb;
e)Satu Mare/ Oradea/ Arad;
f)petrol, gaze asociate, izvoare termale etc.
V.a) temperatura aerului scade odata cu cresterea altitudinii iar cantitatile de precipitatii
cresc;
b)Hunedoara (situata la poalele Muntilor Poiana Rusca) se aprovizioneaza cu minereu de fler din
Muntii Poiana Rusca si huila cocsificabila din Depresiunea Petrosani (aflata in apropiere), iar Resita
(situata in Muntii Banatului) se aprovizioneaza cu minereuri de fier si huila din Muntii Banatului;
c)- pentru hidroenergie (ex. sistemele hidroenergetice de pe Olt, Lotru, Arges, Sebes,
etc);
-pentru irigatii (raurile Siret, Olt, Arges, Ialomita etc);
-pentru navigatie (Bega, Prut);
-pentru pescuit;
d)prin spor natural si exod rural/ f>rin declararea de noi orase etc.
VI.a) 355 mc/s in mai; b) 70 mc/s in ianuarie; c) cantitati reduse de precipitatii si prezenta
fenomenelor de inghet (pod de gheata, inghet total); d) 190 mc/s in martie si 130 mc/
s in septembrie; e) 285 mc/s.
VARIANTA
I. 1-d; 2-b; 3-d; 4-c; 5-d; 6-a; 7-a; 8-c; 9-a; 10-a.
II. 1. minereuri auroargintifere, sulfuri polimetalice complexe, cupru, andezit; 2. interfluvii mari cu
desfasurare NE-SV sau E-V despartite de vai cu lunci extinse si terase; frecvente procese de versant
(alunecari de teren profunde, torentialitate); 3. 5-Alex-andria; 8-Ramnicu Valcea; 4. Brasov si
Sfantul Gheorghe; 5. seceta prelungita.
III.a) - Podisul Barladului are influente continentale de ariditate, in timp ce Dealurile Lipovei au
influente submediteraneene si oceanice;
-in Podisul Barladului bate crivatul (iarna), in timp ce in Dealurile Lipovei bat vanturile de vest;
b)- ambele unitati montane au structura cutata, de orogen si altitudini de peste 2000 m;
-in ambele grupe montane apare relieful glaciar;
c)- in Podisul Tamavelor apar influente oceanice, in timp ce in Podisul Mehedinti
apar influente submediteraneene;
-in Podisul Mehedinti sunt manifestari foehnale in sezoanele de tranzitie, in timp ce in Podisul
Tamavelor bat vanturile de vest;
-in Podisul Mehedinti iernile sunt blande si primaverile timpurii, in timp ce i Podisul Tamavelor
iernile sunt mai reci si mai umede.
IV.I - Muntii Apuseni
a)- sunt un adevarat mozaic petrografic fiind alcatuiti dintr-o mare varietate de roci
(magmatice, metamorfice, sedimentare);
-au masivitate redusa si un grad mare de fragmentare (multe depresiuni, culoare de vale, pasuri si
trecatori joase);
-au un relief carstic complex si pitoresc;
b)Muntii Bihor, Muntii Metaliferi / Muntii Zarad, Muntii Vladeasa;
c)climat tipic montan;
d)lac carstic (Varasoaia);
e)minereuri auroargintifere, bauxita, minereuri radioactive.
C - Campia de Vest la N de Mures
a) - s-a format prin sedimentarea bazinului panonic cu materiale aduse de agentii externi din
Carpati;
-are altitudini in jur de 100 m;
-formata din campii inalte (piemontane sau tabulare) si campii joase (de divagare cu tendinte de
inmlastinire si subsidenta;
b)Somes, Mures / Crisul Repede/ Negru/ Alb;
c)climat de campie cu influente oceanice;
d)zona silvostepei / zona padurilor de stejar;
e)petrol, gaze asociate, izvoare termale.
V. a) scaderea natalitatii si bilantul migratoriu negativ;
b)- pentru navigatie;
-pentru hidroenergie;
-pentru irigatii si alimentare cu apa;
-pentru pescuit;
c)- regimul precipitatiilor (insuficiente pentru dezvoltarea padurii in SE tarii), comparativ
cu zona colinara si cea montana unde climatul mai racoros si mai umed favorizeaza
dezvoltarea padurii;
-gradul de antropizare si densitatea populatiei si asezarilor (in campie s-au facut
defrisari masive pentru extinderea terenurilor agricole, asezari etc, in timp ce in zona
montana densitatea populatiei si a asezarilor sunt mai reduse);
d)- habitatul deltaic este restrictiv (suprafete de uscat reduse, soluri nisipoase si
aluvionare cu fertilitate redusa), accesibilitate redusa, in timp ce Depresiunea Brasovului
are aspect de ses intramontan, cu interfluvii netede, soluri cu fertilitate medie, resurse
variate;
-satele deltaice au functii piscicole si agroturisticein timp ce satele din Depresiunea
Brasovului au functii mai diversificate (agropastorale, forestiere, miniere, agroturistice);
VI. a)mai-320m3/s;
b)septembrie 70m3/s;
c)toamna;
d)primavara;
e)250m3/s;
f)regimul precipitatiilor (cu valori mari primavara si scazute toamna);
g)150m3/s.
VARIANTA
I. 1-d; 2-a; 3-a; 4-a; 5-c; 6-a; 7-b; 8-d; 9-a; 10-d.
II. 1. importanta zona piscicola; navigatie fluvio-maritima; turism. 2. Ramnicu Valcea. 3. roci de
costructie (granit, calcare), resurse de sol (soluri fertile). 4. prabusiri/ miscari
seismice. 5. minereuri auroargintifere, sulfuri polimetalice complexe, cupru, andezit.
III.a) - Masivul Dobrogei de N are influente de ariditate si pontice, in timp ce Muntii
Apuseni au influente oceanice;
-precipitatiile medii multianuale in Masivul Dobrogei de N sunt sub 450 mm, in
timp ce in Muntii Apuseni depasesc 1000 mm.
b) - Grupa Nordica a Carpatiilor Orientali are altitudini ce depasesc 2000 m, in timp ce in Muntii
Banatului abia depasesc 1400 m;
-in Grupa Nordica a Carpatilor Orientali apare relieful glaciar, in timp ce in Muntii
Banatului nu apare;
-in Grupa Nordica apare unparalelism al culmilor muntoase determinat de alcatuirea
petrografica (vulcanic - in vest, cristalin - in centru si flis - in est), in timp ce in Muntii
Banatului predomina formatiunile cristaline si calcarele;
c) - in Podisul Somesan precipitatiile medii multianuale sunt de 700-800 mm, in timp ce in Carpatii
Curburii sunt intre 850-1000 mm;
-temperaturile medii multianuale in Podisul Somesan sunt de 8-9° C, in timp ce pe
culmile Carpatilor Curburii sunt de circa 1°C (si 6°C la 1000 m altitudine).
IV.E - Podisul Barladului.
a)- se inclina de la nord la sud, dupa cum s-au retras apele marine si lacustre, ca
urmare a umplerii treptate cu sedimente;
-interfluviile sunt largi, netede, fiind in mare masura platouri structurale, despartite de vai largi, cu
lunci si terase;
-altitudinile sunt cuprinse, in general, intre 100 si 350 m, depasind 500 m in Colinele Tuto vei;
b)climat de dealuri cu influente continentale de ari'ditate;
c)Barlad si Vaslui;
d)alunecari de teren generate de precipitatii torentiale pe substrat marno-argilos;
e)gaze asociate, petrol, soluri fertile.
J - Grupa Retezat- Godeanu
a)- masivitate pronuntata, grad redus de fragmentare;
-altitudini de peste 2000 m;
-relief glaciar complex;
b)Grupa Retezat - Godeanu;
c)climat tipic montan cu influente oceanice si submediteraneene;
d)lac glaciar (acumularea apei in circuri);
e)etajul fagului/ coniferelor/ alpin etc.
f)huila, roci de constructie, paduri.
V.a) sate risipite (cranguri), in majoritate mici (sub 500 loc), cu functii agropastorale,
forestiere, miniere;
b)deoarece ocupa circa 2/3 din teritoriul tarii (are cea mai mare acoperire in suprafata) comparativ
cu celelalte categorii de resurse naturale si prin potentialul lui poate oferi oportunitati de dezvoltare
economica. Poate fi valorificat fie ca teren arabil, fie ca suprafata pentru pomicultura si viticultura,
fie pentru pajisti naturale pentru cresterea animalelor;
c)defrisarile masive din arealele carpatice si subcarpatice; suprapasunatul;
d)crearea bazinelor de retentie pentru valorificarea hidroenergetica si pentru regularizarea debitelor
in zona montana, in timp ce in zona de campie sunt amenajate pentru alimentarea cu apa a
sistemelor de irigatii si a localitatilor si pentru piscicultura. VI.a) iunie 160 m3/s; noiembrie 65
m3/s: c) toamna; d) 50 m3/s; e) 90 m3/ s, in ianuarie,
120m3/s in mai, 80m3/s in octombire; f) 95 m3/s.
VARIANTA
I.Se acorda 20 puncte (cate 2 p. pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1. d; 2. a; 3. c; 4. d; 5. ; 6. c; 7.
b; 8. a; 9. c; 10. a.
II.Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Tg. Mures, Alba lulia, Deva, Arad. 2. Baia Mare, Dr. Tr. Severin, Focsani. 3. Jijia, Somesul Mic.
4. Roci constructie, paduri de foioase si conifere.
III.Se acorda 12 puncte din care:
a.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu D (Podisul Barladului) si
clima unitatii marcate cu H (Dealurile de Vest - Dealurile Lipovei), cate 2 p pentru fiecare
deosebire enuntata corect: etaj climatic - in unitatea D, de dealuri cu altitudine mijlocie, in
unitatea H, de dealuri joase; precipitatii medii anuale: in unitatea D, 500 mm/ an, in unitatea
H, 700 - 1000 mm/ an; influente climatice: in unitatea D, de ariditate, in unitatea H,
oceanice.
b.4 p pentru doua asemanari intre relieful unitatii marcate cu E (Gr. Retezat - Godeanu)
si relieful unitatii marcate cu I (Gr. N. a Carpatilor Orientali); cate 2 puncte pentru fiecare
asemanare enuntata corect, oricare din urmatoarele: ambele grupe s-au format prin incretirea
scoartei in orogeneza alpina; ambele grupe au altitudini ce depasesc 2000 m (Muntii
Rodna - Vf. Pietrosu, 2303 m; Muntii Retezat - Vf. Peleaga, 2509 m); in ambele grupe se
intalneste relief glaciar reprezentat prin circuri si vai glaciare).
c.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu A (Campia Transilvaniei) si
clima unitatii marcate cu F (partea centrala a Campiei Romane); cate 2 p pentru fiecare
deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: etaj climatic: in unitatea A, de dealuri, in
unitatea F, de campie; influente climatice: in unitatea A, influente oceanice, in unitatea F,
de tranzitie - de la influente submediteraneene, la cele de ariditate.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea marcata
cu B (Podisul Dobrogei): a. - cel mai tipic si mai complex podis din Romania;
- partea centrala s-a format in timpul orogenezei caledoniene - Podisul Casimcei,
format din sisturi verzi;
- orogeneza hercinica pune in evidenta cutele orientate nord-vest - sud-est din Muntii
Macinului (467 m);
-jumatatea sudica a podisului - prin sedimentare cu calcare, gresii;
-prezenta stratului de loess (30 m grosime), strapuns de roci calcaroase;
-varietatea structurii geologice: sisturi verzi, granite, calcare, conglomerate, gresii,
loess;
-altitudinea medie 125 m, fiind cea mai joasa unitate de podis;
-relieful are pe mari intinderi aspect neted sau usor ondulat, care coboara din nord si
sud spre centru.
(cate 1 punct pentru oricare doua caracteristici) - 2 puncte
b.factor: relieful;
-Marea Neagra.
-influenta: ariditate pe cea mai mare intindere;
-pontica, in zona litoralului, (cate 1 punct pentru oricare factor si influenta) - 2 puncte
c.- stepa (in centrul si estul podisului) - inlocuita cu suprafete agricole;
-silvostepa (in Pod. Babadag, Dealurile Tulcei, Pod. Casimcei);
-etajul stejarului cu specii termofile. (1 punct pentru oricare raspuns) - 1 punct
d.molisoluri - fertilitate foarte buna pentru culturi; argiluvisoluri - sub padurile de
stejar; bun pentru pomi si vita de vie;
e.Constanta, Tulcea - 2 puncte
f.eroziunea solurilor - secete urmate de precipitatii abundente. - 2 puncte
Total 12 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea marcata cu J
(Subcarpatii Getici):
a.- sunt formasi prin incresirea scoarsei in ultima faza a orogenezei alpine;
-structura geologica - roci sedimentare (gresii, conglomerate, argile);
- relieful este format din doua siruri de depresiuni: primul sir este situat la contactul cu muntelcprin
procese erozionale (Depresiunea Campulung - inchisa la sud de Mg. Masau, 1017 m - Depr. Arefu,
pe Arges - Jiblea, pe Olt); al doilea sir - cea mai importanta fiind Tg. Jiu-Campu Mare, dominata la
sud de Dealul Bran, 333 m. (cate 1 punct pentru oricare doua caracteristici) - 2 puncte
b.- etaj climatic de dealuri (temperatura medie anuala, 7-8° C; precipitasii medii anuale,
700-800 mm/an);
-in vest, influense submediteraneene - 2 puncte
c.stejar, amestec stejar cu fag, pe dealurile inalte etajul fagului - 1 punct
d.petrol, gaze asociate, sare, roci construcsie (1 punct pentru oricare resursa) -1 punct
e.Tg. Jiu, Rm. Valcea - 2 puncte;
f.Dambovisa, Arges, Olt, Oltes, Gilort, Jiu (cate 1 punct pentru oricare doua rauri) - 2 puncte.
Total 10 puncte
V.Se acorda 16 puncte astfel:
a.turism, transporturi maritime, pescuit, exploatarea hidrocarburilor din platforma
continentala - 4 puncte
b.Clima continentala - influensele vestice interfereaza cu cele estice, nordice si
sudice; caracterul temperat - paralela de 45° N trece prin partea central-sudica a sarii,
aratand ca suntem la jumatatea distansei dintre Ecuator si Polul Nord, in zona de clima
temperata; caracterul continental - sara noastra se afla in centrul continentului, la distanse
aproximativ egale fasa de extremitasile estice, vestice, nordice si mai aproape de sudul
continentului, (cate 2 puncte pentru fiecare caracter) - 4 puncte.
c.- diversitatea structurii: structura satelor reprezinta modul de grupare a gospodariilor
in teritoriu care reflecta condisiile naturale (relieful), modul de utilizare a terenurilor sau
activitasile economice predominante; exista trei tipuri de baza - sat risipit, sat rasfirat si
mai multe varietasi;
-forma satelor poate fi: neregulata (nu a avut la inceput un plan al dezvoltarii lor),
liniara (in lungul unui drum principal), geometrica (dreptunghiulara, poligonala); - 4 puncte.
d.datorita condisiilor de relief, clima, resurse naturale, istorice, economice (4 puncte
pentru oricare 2 argumente) - 4 puncte.
Total 16 puncte
VI.Se acorda 12 puncte astfel:
a.aprilie, 230 mc/ s - 1 punct;
b.septembrie, 50 mc/ s - 1 punct;
c.toamna - 2 puncte;
d.primavara - 2 puncte;
e.80 mc/ s - 2 puncte;
f.170 mc/ s - 100mc/ s = 70 mc/ s - 2 puncte;
g.- ploi abundente, influnse oceanice. - 2 puncte.
Total 12 puncte
Total test: 90 puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p. pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1.d; 2.c; 3.d; 4.b; 5.d;
6.b; 7.a; 8.a; 9.d; 10.c.
II.Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Botosani, lasi. 2. minereuri neferoase, roci construcsii, ape minerale. 3. H = Pod. Somesan: este
situat in N-V Pod. Transilvaniei; este format din interfluvii netede, dezvoltate pe un substrat
sedimentar usor inclinat spre SE. 4. Zalau (14), Giurgiu (17). 5. Galasi (19): poluarea aerului -
scaderea calitasii viesii;
III.Se acorda 12 puncte din care:
a.4p pentru 2 asemanari intre clima unitasii marcata cu C (Campia Moldovei) si clima
unitasii marcata cu F (Campia Romana - Campia Baraganului), cate 2p pentru fiecare
deosebire enunsata corect: etaj climatic - in ambele, etaj climatic de campie; precipitasii
medii anuale: in ambele unitasi precipitasii reduse, sub 500 mm/ an; influense climatice: in
ambele unitasi se intalnesc influense de ariditate; bate Crivasul.
b.4p pentru 2 asemanari intre relieful unitasii marcate cu G (Gr. N. a Carpasilor Orientali)
si relieful unitasii marcate cu J (Gr. Fagaras); cate 2 puncte pentru fiecare asemanare
enunsata corect, oricare din urmatoarele: ambele grupe s-au format prin incresirea scoarsei
in orogeneza alpina; ambele grupe au altitudini ce depasesc 2000 m (Munsii Rodna - Vf.
Pietrosu, 2303 m; Munsii Fagaras - Vf. Moldoveanu, 2544 m); in ambele grupe se intalneste
relief glaciar reprezentat prin circuri si vai glaciare).
c.4p pentru doua asemanari intre potensialul economic al unitasii marcate cu D (Campia
Transilvaniei) si potensialul economic al unitasii marcate cu A (Subcarpasii Moldovei); cate
2p pentru fiecare asemanare enunsata corect, dintre urmatoarele: in ambele unitasi se
exploateaza resurse naturale (in Campia Transilvaniei - gaz metan, sare; in Subcarpasi
Moldovei - petrol, gaze asociate, sare); in ambele unitasi se exploateaza roci de construcsie
in ambele unitasi este dezvoltata industria extractiva si chimica.
Total 12punct<
IV. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea marcata cu
B (Podisul Getic):
a.- s-a format prin acumulare de materiale piemontane peste un fundal cristalin;
-structura geologica: roci sedimentare - "pietrisuri de Candesti', nisipuri, argile;
-relieful este inclinat usor nord - sud, cu altitudini cuprinse intre 600 - 700 m, in nor si 200 - 300 m,
in sud spre Campia Romana;
-este o unitate tipic piemontana, cu interfluvii a caror lasime creste de la nord spr
sud;
(cate 1 punct pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte;
b.Jiu, Motru, Gilort, Amaradia, Olt, Oltes, Arges
(cate 1 punct pentru oricare trei rauri) - 3 puncte;
c.argiluvisoluri (soluri brun-roscate) - 1 punct;
d.petrol, gaze sonda, carbuni energetici (lignit - bazinul Motru), roci construcsie (nisi
pietrisuri);
(cate 1 punct pentru oricare trei resurse) - 3 puncte.
Total 10 pune
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitat marcata cu E
(Munsii Banatului):
a. - s-au format prin incresirea scoarsei in orogeneza alpina; - structura geologica: roci cristaline,
calcare in care apar diverse forme carsti
(Cheile Nerei, Caras, Minis);
-altitudinea cea mai mare - Vf. Semenic (1446 m) din Munsii Semenic;
-lipseste relieful glaciar, (cate 1 punct pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte;
b.- clima diferita de cea montana tipica (datorita altitudinilor mici si influentelor exteri¬
oare); precipitatii, 700 - 1200 mm/an; bate austrul; influente submediteraneene. - 2 puncte;
c.Resita - 1 punct;
d.Dunarea (sector defileu), Nera, Caras, Barzava;
(cate 1 punct pentru oricare doua rauri) - 2 puncte;
e.carbuni superiori (huila cocsificabila), fier, minereu de cupru, roci constructie (calcare,
granite);
(cate 1 punct pentru oricare doua resurse) - 2 puncte.
Total 10 puncte
V.Se acorda 16 puncte astfel:
a.- debitul este influentat de climatul excesiv-continental si de prezenta rocilor
permeabile;
-au debite mici si seaca uneori vara (Telita, Taita, Slava, Casimcea);
-se varsa in Dunare si in lacurile de pe tarmul Marii Negre; - 4 puncte
b.- hazarde: alunecari de teren, spalarea versantilor, inundatii;
-cauze: pante mari, structura geologica, defrisari, pasunat excesiv - 4 puncte
c.raspandire inegala datorita: diversitatii formelor de relief, raspandirii inegale a
resurselor naturale, dezvoltarii istorice si economice - 4 puncte
d.- in zona montana: glaciare, vulcanice, de bara] natural, in zone calcaroase, in
sare;
-in zona de deal si podis: sarate, iazuri;
-in regiunile de campie: cu apa sarata, limane fluviale;
-in Delta Dunarii;
-in lungul litoralului: limane maritime, lagune. - 4 puncte
Total 16 puncte
VI.Se acorda 12 puncte astfel:
a.aprilie, 9000 mc/ s - 1 punct;
b.septembrie, 3900 mc/ s - 1 punct;
c.toamna - 2 puncte;
d.primavara - 2 puncte;
e.8500 - 3900 = 4600 mc/s - 2 puncte;
f.caderi de precipitatii mai mari; aportul afluentilor cu debite mari - 4 puncte.
Total 12 puncte
Total test: 90 puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I.Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1.a; 2.a; 3.d; 4.b; 5.d;
6.a; 7.d; 8.c; 9.b; 10.c.
II.Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Bacau, Alexandria, Hunedoara. 2. Somesul Mare. 3.1= Muntii Apuseni: minereuri neferoase, roci
constructie. 4. B = Gr. Sudica a Carpatilor Orientali: Brasov, Sf. Gheorghe. 5. H = Podisul
Tarnavelor: hazard - alunecari de teren; cauza - defrisari masive.
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pantru Totai 12 p deosebiri intre clima unitatii marcate cu A (Campia Baraganului) si clima
unitatii marcate cu C (Campia de Vest), cate 2p pentru fiecare deosebire enuntata corect:
preciDitatii medii anuale: in CamDia Baraaanului. sub 500 mm/an. in Camoia de
Vest, 630 mm/an; influente climatice: in Campia Baraganului, influente de ariditate, in Campia de
Vest, influente oceanice.
b.4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu F (Gr. Parang) si relieful
unitatii marcate cu I (Muntii Apuseni); cate 2 puncte pentru fiecare asemanare enuntata
corect, oricare din urmatoarele doua: in Gr. Parang altitudinile depasesc 2500 m (Vf.
Parangul Mare - 2519 m), iar in Muntii Apuseni altitudinile sunt sub 2000 m (Vf. Bihor -
1849 m); in Gr. Parang se intalneste relief glaciar reprezentat prin circuri si vai glaciare, iar
in Muntii Apuseni lipsesc; Gr. Parang este masiva, Muntii Apuseni sunt fragmentati de
"depresiunile golf, vai.
c.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu B (Gr. Sudica a Carpatilor
Orientali) si clima unitatii marcate cu H (Podisul Tarnavelor); cate 2p pentru fiecare asemanare
enuntata corect, dintre urmatoarele doua: etaj climatic: Gr. Sudica a C. Orientali - etaj
climatic montan, in Pod. Tarnavelor - etaj climatic de dealuri; temperaturi medii anuale: in
Gr. Sudica a C. Orientali, 2 - 6°C, in Pod. Tarnavelor, 5 - 7°C; precipitatii medii anuale: in
Gr. Sudica a C. Orientali, 700 ^ 1000 mm/an, in Pod. Tarnavelor, 600 mm/an.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea marcata
cu D (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali):
a.- s-a format prin incretire si in urma eruptiilor vulcanice;
-structura geologica: roci vulcanice in vest, cristaline in centru si sedimentare (flis)
in est;
-culmile sunt paralele si au orientare nord-vest spre sud-est;
-este bine dezvoltat relieful glaciar (circuri si vai);
-cea mai mare altitudine - Muntii Rodnei (Vf. Pietrosu 2303 m). (cate 1 punct pentru oricare trei
caracteristici) - 3 puncte
b.- etaj climatic montan (temperaturi medii anuale, 2-6°C; precipitatii, 700-1400 mm/an;
vanturi puternice);
-etaj climatic alpin in Muntii Rodna, Maramures;
- influente scandinavo-baltice. - 2 puncte
c.- lacuri glaciare: Lala, Buhaescu (Muntii Rodna);
-lacuri pe masive de sare: Ocna Sugatag, Costiui (Depr. Maramures) - 2 puncte
d.- minereuri neferoase (Muntii Gutai, Maramures), ape minerale, roci de constructie,
mangan (Vatra Dornei).
(cate 1 punct pentru oricare trei resurse) - 3 puncte
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
marcata cu E (Podisul Barladului):
a.- relief tipic structural, cu platouri netede;
-versanti afectati de degradari;
-altitudinea scade de la 500 m in nord la 10 m in Lunca Prutului, (cate 1 punct pentru fiecare
caracteristica) - 3 puncte
b.- etajul clirnatic al dealurilor cu altitudine medie (temperaturi medii anuale, 10°C
bate crivatul; precipitatii sub 500 mm/an);
-influente de ariditate. - 2 puncte
c.- clasa molisoluri (cernoziom levigat);
-clasa argiluvisoluri (favorabile culturilor agricole).
(1 punct pentru oricare clasa) - 1 punct
d.- hazard: alunecari de teren
-cauze: despaduriri, structura geologica. - 2 puncte
e.Vaslui, Barlad - 2 puncte
f.sate rasfirate, specifice zonei de deal si podis. - 1 punct
Total 10 puncte
V.Se acorda 16 puncte astfel:
a.- varietatea reliefului;
-conditiile climatice: temperatura scade in raport cu altitudinea, iar cantitatea de
precipitatii creste; - 4 puncte
b.- centrul siderurgic Resita este cel mai vechi din tara si valorifica materiile prime
din apropiere (huila si minereul de fier din Muntii Banatului);
-centrul siderurgic Hunedoara valorifica materiile prime din apropiere (minereu de fier din Muntii
Poiana Rusca si huila din bazinul Petrosani);
-in ambele cazuri intervine traditia si se valorifica forta de munca - 4 puncte
c.- zona marginala prezinta o structura cutata mai slab in sud si vest si mai accentuata
in est, unde exista o alternativa de dealuri si depresiuni; partea estica mai este cunoscuta
si sub denumirea de "Subcarpatii Transilvaniei'
-in zona marginala sunt prezente cute diapire, cu samburi de sare care ajung, uneori,
pana la suprafata. - 4 puncte
d.- relieful predominant negativ;
-conditii climatice nefavorabile;
-soluri care nu permit dezvoltarea agriculturii. - 4 puncte
Total 16 puncte
VI.Se acorda 12 puncte astfel:
a.iunie, 82 mm; - 1 punct
b.februarie, 40 mm; - 1 punct
c.vara; - 2 puncte
d.iarna; - 2 puncte
e.perioada de topire a zapezii si ploi mai abundente spre sfarsitul primaverii si inceputul
verii; - 2 puncte
f.aprilie - 48 mm; august - 50 mm. - 2 puncte
g.82 mm - 40 mm = 42 mm; - 2 puncte
Total 12 puncte
Total test: 90 puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
1.Se acorda 20 puncte (cate 2 p. pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.a; 2. a; 3. c; 4. b; 5. d; 6. a; 7. a; 8. a; 9. b; 10. d.
II.Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1.1- Podisul Dobrogei de Nord: calcare, granite, paduri foioase, terenuri agricole;
2.6 = Alba Iulia, 8 - Piatra Neamt; 3. F - Delta Dunarii ariditate, seceta datorita cantitatii
mici de precipitatii care cad; consecinta - densitatea mica a populatiei; 4. 18 - Olt: Sf.
Gheorghe, Rm. Valcea, Slatina.
III.Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu H (Muntii Banatului) si clima unitatii
marcate cu E (Podisul Barladului), cate 2p pentru fiecare doua deosebiri
enuntate corect: temperatura medie anuala: in unitatea H oscileaza intre 6 - 10°C, iar in unitatea E
este de 10°C; influente climatice: in H - influente submediteraneene, in E -influente de ariditate;
vanturi: in H - austrul, in E - crivatul.
b.4 p pentru doua asemanari intre relieful unitatii marcate cu C (Gr. N a Carpatilor
Orientali) si relieful unitatii marcate cU J (Gr. Retezat-Godeanu); cate 2 puncte pentru
fiecare asemanare enuntata corect, oricare doua din urmatoarele: - cele doua grupe s-au
format prin incretire in orogeneza alpina; amandoua grupele au altitudini ce depasesc
2000 m (Muntii Rodna - Vf. Pietrosu, 2303 m; Muntii Retezat - Vf. Peleaga, 2509 m); - in
ambele grupe este bine dezvoltat relieful glaciar, reprezentat prin circuri si vai glaciare.
c.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu D (Podisul Somesan) si
clima unitatii marcate cu G (Carpatii Curburii); cate 2p pentru fiecare asemanare enuntata
corect, dintre urmatoarele doua: - etajul climatic: in unitatea D, de dealuri inalte; in unitatea
G, montan; - precipitatii medii anuale: in unitatea D, 800 mm/an; in unitatea G, 700-1000
mm/an; - influente climatice: in unitatea D, influente oceanice; in unitatea G, inversiuni de
temperatura, in depresiuni.
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea marcata
cu A (Muntii Apuseni):
a.- constituie cel mai jos sector al Carpatilor Romanesti;
-cea mai mare altitudine abia depaseste 1800 m (Vf. Bihor, 1849 m);
-intra in contact cu Campia de Vest in dreptul Muntilor Zarand;
-patrunderea "depresiunilor golf de-alungul Crisurilor;
-alcatuire geologica complexa': sisturi cristaline, roci sedimentare si magmatice, care onstituie un
adevarat mozaic;
-are mare dezvoltare relieful carstic, dar lipseste relieful glaciar.
(1 punct pentru oricare trei caracteristici); - 3 puncte
b.influenta climatica oceanica; - 1 punct
c.in calcare - Lacul Varasoaia; - 1 punct
d.- etajul stejarului, fagului
-la peste 1400 m - amestec fag cu rasinoase - 1 punct pentru oricare raspuns;
e.- argiloiluviale (brune si brun-roscate) sub padurile de stejar;
-cambisoluri sub padurile de fag - 1 punct pentru oricare raspuns;
f.minereuri neferoase, roci constructie - marmura, bauxita. - 3 puncte
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea marcata cu B
(Campia Baraganului):
a.- s-a format prin sedimentare, prin umplerea unui lac care s-a retras treptat spre est;
-structura geologica este formata din pietrisuri, nisipuri, argile, peste care s-a depus c
cuvertura de loess cu o grosime de peste 40 m; -se prezinta ca o campie tabulara, neteda; -in loess sau
format mici excavatiuni numite crovuri. (1 punct pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte
b.- etaj climatic de campie;
-influenta climatica de ariditate; - 2 puncte
c.zona stepei - ierburi xerofile; - 1 punct
d.molisoluri (cernoziomuri bogate in humus); - 1 punct
e.Slobozia; - 1 punct
f.petrol, gaze de sonda. - 2 puncte
Total 10puncti
V.Se acorda 16 puncte astfel:
a.Cantitatea de precipitatii scade de la vest la est datorita:
-scaderii influentelor maselor de aer vestice si a frecventei maselor estice si sudice, mai uscate;
-reliefului, prin altitudine si orientarea versantilor. - 4 puncte
b.Multimea centrelor de exploatare a lemnului in Carpatii Orientali comparativ cu
Muntii Poiana Rusca este in stransa legatura cu existenta fondului forestier, centrelor de
consum, valorificarea fortei de munca (cel mai important fond forestier este in Carpatii
Orientali). - 4 puncte
c.Varietatea asezarilor rurale se desfasoara intre asezarile foarte mici din zona montana
(cranguri sau catune), cu un numar redus de locuitori si constructii, pana la asezari rurale
mari, concentrate sau compacte, cu o structura bine definita si un numar de locuitori mai
mare. - 4 puncte
d.- in Muntii Carpati, depresiunile, vaile si chiar anumite defileuri au favorizat stabilitatea
asezarilor; activitati economice cum ar fi: exploatarea unor resurse naturale, dezvoltarea
cailor de comunicatie, oportunitatile turistice, potentialul hidroenergetic, pasunile intinse
sunt influentate de relief;
-in Campia Romana activitatile economice sunt favorizate de relief care este, in
general, putin inalt si fragmentat si permite dezvoltarea agriculturii. - 4 puncte
Total 16 puncte
VI.Se acorda 12 puncte astfel:
a.iulie, + 22°C; - 2 puncte
b.ianuarie, - 4°C; - 2 puncte
c.iarna; - 2 puncte
d.26°C; - 2 puncte
e.caracterul continental al climei; - 2 puncte
f.se calculeaza media aritmetica a valorilor celor 12 luni. - 2 puncte
Total 12 puncte
Total test: 90 puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I.Se acorda 20 puncte (cate 2 p. pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1. a; 2. c; 3. d; '4. d; 5. c; 6. c;
7. a; 8. d; 9. b; 10. c
II.Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1.4- Mures : Tg. Mures, Alba lulia, Deva; 2. 10 - Botosani, 18 - Ploiesti, 20 -Focsani; 3. B - Podisul
Dobrogei: Tulcea, Constanta; 4. petrol si gaze de sonda; roci de constructie.
III.Se acorda 12 puncte din care:
a.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu D (Podisul Barladului) si
clima unitatii marcate cu J (Subcarpatii Getici), cate 2 p pentru fiecare doua deosebiri
enuntate corect: temperatura medie anuala: in unitatea D, 10°C, in unitatea J, 7-8°C;
precipitatii medii anuale: in unitatea D, 500 mm/an, in unitatea J, 700-800 mm/an; influente
climatice: in unitatea D, influente de ariditate, in unitatea J, acestea lipsesc.
b.4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu G (Carpatii Curburii) si
relieful unitatii marcate cu I (Gr. N a Carpatilor Orientali); cate 2 puncte pentru fiecare
asemanare enuntata corect, oricare doua din urmatoarele: altitudini: in unitatea G este
sub 2000 m (Muntii Ciucas - 1954 m), iar in unitatea I, depasesc 2000 m (Muntii Rodna -Vf.
Pietrosu, 2303 m); orientarea culmilor: in unitatea I, culmile sunt paralele, iar in unitatea G lipsesc
culmile paralele; relief glaciar: in unitatea G, acesta lipseste, iar in unitatea I, este bine reprezentat
prin circuri si vai glaciare; structura geologica: in unitatea G, este constituita din roci sedimentare
(flis), iar in unitatea I din roci vulcanice, cristaline, sedimentare.
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu A (Campia Transilvaniei) si clima
unitatii marcate cu F (sectorul central al Campiei Romane); cate 2p pentru fiecare deosebire
enuntata corect, oricare doua din urmatoarele: etaj climatic: in unitatea A, de dealuri, in unitatea F,
de campie; vanturi: in unitatea A, vanturi de vest, in unitatea F, crivatul; influente climatice: in
unitatea A, influente oceanice, in unitatea F, de tranzitie de la cele submediteraneene la cele de
ariditate.
Total 12 puncte IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la
unitatea
marcata cu E (Grupa Retezat-Godeanu):
a)- s-au format prin incretire in orogeneza alpina;
-sunt masivi, avand pasuri si depresiuni putine;
-este bine dezvoltat relieful glaciar reprezentat prin circuri si vai glaciare;
-structura geologica formata din: sisturi cristaline, calcare;
-altitudini ce depasesc 2500 m (Muntii Retezat - Vf. Peleaga, 2509 m) (1 punct pentru oricare trei
caracteristici) - 3 puncte
b)- etaj climatic: montan (temperaturi medii anuale 2-6°C; precipitatii medii anuale
800-1200 mm/an);
-influente climatice: submediteraneene; - 2 puncte
c)lacuri glaciare: Bucura, Zanoaga; - 1 punct
d)- argiluvisoluri (brune si brun-roscate);
-cambisoluri (brune si brun-acide);
-podzoluri (clasa spodosoluri);
(1 punct pentru oricare tip) - 1 punct
e)- etajul stejarului, fagului, coniferelor;
-vegetatie alpina;
-specii de vegetatie mediteraneana - in Muntii Cernei; ^ (1 punct pentru oricare raspuns) - 1
punct
f)- roci constructie;
-huila in Depresiunea Petrosani;
-paduri (1 punct pentru oricare doua raspunsuri) - 2 puncte
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea marcata cu C
(Subcarpatii Moldovei):
a)- cel mai simplu areal subcarpatic format din trei depresiuni, inchise spre exterior si
compartimentate de dealuri cu structura cutata;
-s-au format prin incretire, in ultima perioada a orogenezei alpine;
-au altitudini ce se apropie de 1000 m (Culmea Plesu, 911 m);
-sunt alcatuiti din roci sedimentare;
(1 punct pentru oricare doua caracteristici) - 2 puncte
b)- etaj climatic de dealuri inalte, cu precipitatii mai mari de 700-800 mm/an si unde
bate crivatul;
-influenta climatica: in nordul lor, influenta baltica; - 2 puncte
c)Moldova, Bistrita, Trotus;
(1 punct pentru oricare doua rauri) - 2 puncte
d)petrol, gaze asociate, sare, roci constructie; (1 punct pentru oricare doua resurse) - 2 puncte
e)Onesti, Piatra Neamt; - 2 puncte
V.Se acorda 16 puncte astfel:
a.legatura dintre resurse, populatie si mediu reprezinta o incercare de optimizare a
raportului dintre posibilitatile unui teritoriu de a se dezvolta din punct de vedere economic,
dar fara a periclita mediul inconjurator; in acest fel se pune accentul pe pastrarea calitatii
mediului pentru generatiile viitoare; - 4 puncte
b.- raspandirea asezarilor umane prezinta diferentieri legate de altitudinea reliefului;
astfel, asezarile umane sunt mai rare in raport cu altitudinile mai mari, Delta Dunarii, unde
exista intinderi mari de ape;
-regiunile depresionare din interiorul lantului carpatic si zonele deluroase prezinta concentrari mari
de populatie urbana si rurala;
-in Muntii Apuseni, asezarile omenesti urca pana la 1600 m; marea accesibilitate pentru locuire si
comunicatie este favorizata de existenta vailor mari, a depresiunilor si suprafetelor slab inclinate;
T relieful este suportul ce permite desfasurarea unor activitati economice multiple, necesare
dezvoltarii asezarilor umane. - 4 puncte
c.- in partea nordica, precipitatiile medii anuale sunt mai mari deoarece relieful este
preponderent montan (800-1200 mm/an) si se resimt influente baltice; in partea sudica,
respectiv Campia Romana, acestea sunt mai reduse (450-600 mm/an), influentele climatice
nefiind bogate in precipitatii;
-temperatura medie anuala scade de la sud (unde este de peste 11 °C in Lunca
Dunarii) la nord (8,5°Cin nordul Podisului Moldovei), datorita diferentei de latitudine intre
sudul si nordul tarii (aprox. 5°), care determina o scadere a temperaturii medii anuale de la
sud la nord cu aproximativ 2 - 2,5°C. - 4 puncte
d.- distributia inegala a padurilor in tara noastra este in stransa legatura cu relieful
(altitudine, orientarea culmilor), conditiile climatice (temperatura, precipitatiile), solurile,
activitatile economice. - 4 puncte
Total 16 puncte
VI.Se acorda 12 puncte astfel:
a.ianuarie, -7,9°C; - 2 puncte
b.august, 9,5°C; - 2 puncte
c.17,4°C; - 2 puncte
d.zona montana; - 2 puncte
e.(+)4,5° - (-)6°C = 10,5°C; - 2 puncte
f.aprilie (0°C), septembrie (6,5°C). - 2 puncte
Total 12 puncte
Total test: 90 puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I.Se acorda 20 puncte (cate 2 p. pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1. b; 2. b; 3. b; 4. a; 5. d; 6. a;
7. a; 8. c; 9. c; 10. d.
II.Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. E - Gr. Retezat-Godeanu si Parang: podzoluri (clasa spodosoluri), cambisoluri; 14 - Giurgiu, 15 -
Galati, 18 - Pitesti;
3. G - Muntii Banatului: - relief carstic dezvoltat in calcare, in care s-au format c si pesteri; Defileul
Dunarii dintre Bazias - Gura Vaii, o vale transversala caracterizc printr-o alternanta de sectoare
inguste - Cazanele Mari si Mici, Portile de Fier si bazin< depresionare Moldova Noua si Orsova; 4.
C - Gr. N. a Carpatilor Orientali: minere neferoase, roci constructie, ape minerale, mangan
(Depresiunea Domelor). 5. F-Podi; Dobrogei de N-seceta-lipsa de precipitatii
III.Se acorda 12 puncte din care:
a.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu G (Muntii Banatului]
clima unitatii marcate cu H (Podisul Barladului), cate 2p pentru fiecare doua deosel
enuntate corect: precipitatii medii anuale: in unitatea G, 700-1200 mm/an, in unitatea
sub 500 mm/an; vanturi: in unitatea G bate austrul, iar in unitatea H, crivatul; influei
climatice: in unitatea G, influente mediteraneene, in unitatea H, influente de ariditate.
b.4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu C (Gr. N. a Carpat
Orientali) si relieful unitatii marcate cu D (Delta Dunarii); cate 2 puncte pentru fiec;
deosebire enuntata corect, oricare doua din urmatoarele: altitudini - in unitatea C altitudii
depasesc 2000 m (Muntii Rodnei - Vf. Pietrosu, 2303 m), iar in unitatea D altitudir
maxima este de 12 m, in grindul Letea; relief glaciar - in unitatea C este bine reprezen
iarin unitatea D lipseste; structura geologica - in unitatea C este formata din roci vulcani
cristaline, iar in unitatea D aceste roci lipsesc.
c.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu F (Podisul Dobrogei
Nord) si clima unitatii marcate cu I (Grupa Sudica a Carpatilor Orientali); cate 2 p per
fiecare deosebire enuntata corect, oricare doua din urmatoarele: etaj climatic -in unita
F, etajul climatic de dealuri, in unitatea I, etajul climatic montan; temperatura medie anu
- in unitatea F, este de 10-11°C, iarin unitatea I, 2-6°C; precipitatii medii anuale -
unitatea F, 500 mm/an, iarin unitatea 1,700-1000 mm/an.
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unita
marcata cu B (Campia Baraganului):>
a.- s-a format prin acumulare de sedimente intr-un mare lac ce s-a retras tre|
spre est;
-este o campie tabulara, neteda;
-pe alocuri, este presarata de mici excavatiuni in formatiuni loessoide, numite cro (1 punct pentru
oricare doua caracteristici) - 2 puncte
b.lacuri sarate: Lacul Sarat, Lacul Amara; - 1 punct
c.stepa cu ierburi xerofile, graminee; - 1 punct
d.clasa molisoluri (cernoziomuri bogate in humus); - 1 punct
e.Slobozia, Calarasi; - 2 puncte
f.petrol, gaze de sonda, izvoare cu apa sarata; - 3 puncte
Total 10 pur
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la uniti marcata cu J
(Muntii Apuseni):
a. - s-au format prin incretire si in urma eruptiilor vulcanice;
-cea mai mare altitudine se gaseste in Muntii Bihor - Vf. Bihor, 1849 m;
-lipseste relieful glaciar, datorita altitudinilor reduse;
-este bine dezvoltat relieful carstic (chei, pesteri);
-structura geologica: roci sedimentare, cristaline, magmatice, care formeaza
adevarat "mozaic petrografic';
-intra in contact direct cu Campia de Vest, in dreptul Muntilor Zarand;
-patrunderea "depresiunilor golf de-a lungul celor trei Crisuri (1 punct pentru oricare trei
caracteristici) - 3 puncte
b.- etaj climatic montan (temperatura medie anuala, 2-6°C; precipitatii, peste 1200. mm/an);
-influenta climatica oceanica. - 2 puncte
c.Mures, Crisul Alb, Crisul Negru, Crisul Repede, Somes;
(1 punct pentru oricare doua rauri); - 2 puncte
d.- minereuri neferoase, roci constructie, bauxita; - 3 puncte
Total 10 puncte
V.Se acorda 16 puncte astfe :
a.- in Depresiunea Colinara a Transilvaniei exista lacuri naturale formate pe masive
de sare: Sovata (Lacul Ursu), Ocna Sibiului, Ocna Dej, Turda;
-iazurile sunt lacuri antropice, create prin ridicarea de baraje transversale in luncile
joase ale vailor din Campia Transilvaniei, folosite pentru irigatii, piscicultura, animale;
acestea au fost create de om pe raurile care secau vara, iar la ploile bogate produceau
inundatii. - 4 puncte
b.- Podisul Casimcei este alcatuit din roci foarte vechi si s-a format, in sensul evo¬
lutiei reliefului, intr-o epoca indepartata in timp; aceasta portiune este cea mai veche
unitate de relief la zi formata din sisturi verzi si face parte dintr-un vechi relief montan ce
apartine muntilor Caledonieni;
-partea nordica (Muntii Macinului) este formata din roci vechi (granite) care apartin
Europei hercinice. - 4 puncte
c.- existenta substratului argilos, inclinarea pantelor, precipitatii abundente, alternante
cu perioade de seceta, defrisari; - 4 puncte
d.- prezenta unor resurse naturale;
-relief favorabil;
-conditii climatice de adapost;
(4 puncte pentru oricare doi factori) - 4 puncte
Total 16 puncte
VI.Se acorda 12 puncte astfel:
a. 5°C, iulie; - 2 puncte
b.iarna, etajarea altitudinala; - 2 puncte
c.vara, temperatura aerului scade in raport cu altitudinea; - 2 puncte
d.etajul climatic montan; - 2 puncte
e.- se calculeaza media aritmetica pentru cele 12 luni ale anului. - 2 puncte
Total 12 puncte
VARIANTA
I.Se a raspuns corect), astfel: la; 1.a; 2. a; 3. b; 4. d; 5. c; 6. d; 7. c; 8. d; 9. b; 10. a
II. Se acorda 10 punere (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1.18- Pitesti; 19 - Botosani; 2. 7 - Siret; 8 - Crisul Negru; 3. B - Campia Baraganului: - seceta,
datorita cantitatilor mici de precipitatii; - afectarea culturilor agricole, se impune foicsirea
irigatiilor; 4.1 - Gr. Sudica a Carpatilor Orientali: Sf. Gheorghe, Brasov; 5. E - Gr. Parang .-
Retezat-Godeanu: roci constructie, huila (Depresiunea Petrosani).
III. Se acorda 12 puncte din care:
a.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcata cu B (Campia Baraganului) si
clima unitatii marcata cu E (Gr. Parang - Retezat Godeanu), cate 2p pentru fiecare doua
deosebiri enuntate corect: etaj climatic: in unitatea B, de campie, iar in unitatea E, mon¬
tan; precipitatii: in unitatea B, 400-500 mm/an, iar in unitatea E, 700-1200 mm/an
temperatura medie anuala: in unitatea B, 10-11°C, iar in unitatea E, 2 - 6°C; influente
climatice: in unitatea B, de ariditate, iar in unitatea E, submediteraneene.
b.4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu D (Delta Dunarii) si reliefu
unitatii marcate cu G (Muntii Banatului); cate 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntate
corect, oricare doua din urmatoarele: forme de relief - in unitatea D, grinduri, iar-in unitatea
G,lipsesc; altitudini: altitudinea maxima in unitatea D este de 12 m, iar in unitatea G
1446 m in Vf. Semenic (Muntii Semenic); formare: unitatea D se prezinta ca o campie
terminala in formare, fiind unitatea de relief cea mai noua si cea mai joasa, iar unitatea C
s-a format prin incretire in orogeneza alpina.
c.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu A (Podisul Somesan) s
clima unitatii marcate cu I (Grupa Sudica a Carpatilor Orientali); cate 2p pentru fiecan
deosebire enuntata corect, oricare doua din urmatoarele: etaj climatic: in unitatea A, etg
climatic de dealuri, iar in unitatea I, etaj climatic montan; temperatura medie anuala - ii
unitatea A, in jur de 10°C, iar in unitatea 1,2 - 6°C; precipitatii - in unitatea A, 800 mm/ar
iar in unitatea 1,700-1000 mm/an; influente climatice - in unitatea A, influente oceanice
iar in unitatea I, inversiuni de temperatura in Depresiunea Brasovului.
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitate marcata
cu C (Gr. Nordica a Carpatilor Orientali):
a.- au altitudini ce depasesc 2000 m (Muntii Rodna - Vf. Pietrosu, 2303 m);
-structura geologica este formata din roci vulcanice, cristaline si sedimentare;
-culmile au orientare N-V, S-E si sunt paralele;
-este bine dezvoltat relieful glaciar, reprezentat prin circuri si vai glaciare. (1 punct pentru oricare
trei caracteristici) - 3 puncte
b.- etajul climatic montan (temperaturi medii anuale 2 - 6°C, precipitatii 800-200 mm/ai
vanturi puternice);
-influente baltice. - 2 puncte
c.Tisa (cu Viseul si Iza), Somesul Mare, Moldova, Bistrita; ,
(1 punct pentru oricare rau din cele doua) -.2 puncte
d.etajul stejarului, fagului si coniferelor (zona padurilor); - 2 puncte
e.minerale neferoase, ape minerale, roci constructie;
(1 punct pentru oricare resursa) - 1 punct
Total 10 pune
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitat<
marcata cu F (Podisul Dobrogei de Nord):
a.- are cele mai mari altitudini in Muntii Macin - 467 m;
-Muntii Macin au un relief de tip montan dezvoltat pe roci dure - granite hercinice
-structura geologica este formata din: granite, calcare, roci vulcanice;
-orogeneza hercinica pune in evidenta cutele orientate N-V - S-E, din Muntii Mac (1 punct pentru
oricare trei caracteristici) - 3 puncte
b.- etaj climatic de dealuri joase (precipitatii, 400 - 500 mm/an)
-influente de ariditate; - 2 puncte
c.etajul padurii de stejar cu specii termofile; -silvostepa; - 1 punct
d.liman maritim - Lacul Babadag; - 1 punct
VARIANTA 38
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p. pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. c; 2. c; 3. b; 4. a; 5. a; 6. c; 7. a; 8. a; 9. b; 10. b.
II. Se acorda 10 puncte, astfel:
1.16-Calarasi; 17-Baia Mare; 18-Braila; - 3 puncte
2. 2-Prahova; 3-Mures; 5-Moldova; - 3 puncte
3. C-Grupa Centrala a Carpatilor Orientali: minereuri de fier, roci de constructie, ape minerale;
(1 punct pentru fiecare resursa din oricare doua) - 2 puncte
4. D-Podisul Tarnavelor: - relief mai inalt, peste 600 m, ce coboara in trepte de la est
catre vest;
- prezenta domurilor si cuestelor;
- asimetria vailor;
- intensificarea alunecarilor de teren.
(1 punct pentru fiecare caracteristica din oricare doua) - 2 puncte
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu A (Podisul Barladului) si
clima unitatii marcate cu I (Muntii Banatului), cate 2 p pentru fiecare doua deosebiri enuntate
corect: etaj climatic - in unitatea A, de dealuri cu altitudine mijlocie, iar in unitatea I,
montan (in est) si de dealuri inalte (in vest); precipitatii - in unitatea A, 500 mm/an, iar in
unitatea 1,700-1200 mm/an; influente climatice - in unitatea A, influente de ariditate, iar
in unitatea I, submediteraneene.
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu C (Gr. Centrala a Carpatilor
Orientali) si relieful unitatii marcate cu E (Campia Olteniei); cate 2 puncte pentru fiecare
deosebire enuntata corect, oricare doua din urmatoarele: mod de formare - unitatea C s-a
format prin incretire si in urma eruptiilor vulcanice, iar unitatea E prin sedimentare; structura
geologica - in unitatea C, roci vulcanice, cristaline, sedimentare, iar in unitatea E numai
sedimentare; relief - in unitatea C exista relief vulcanic, iar in unitatea E lipseste; in
unitatea E exista dune de nisip iar in unitatea C lipsesc.
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu F (PodisulGetic) si clima
unitatii marcate cu H (Grupa Retezat Godeanu-Parang); cate 2 p pentru fiecare deosebire
enuntata corect, oricare doua din urmatoarele: etaj climatic: in unitatea F, etaj climatic de
podis jos, iar in unitatea H, montan; temperaturi medii anuale: in unitatea F, 9-11°C (mai
coborate in N), iarin unitatea H, 2-6°C; precipitatii - in unitatea F, 600-700 mm/an, iar in
unitatea H, 700-1200 mm/an
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
marcata cu G (Subcarpatii Getici):
a. - etaj climatic: de dealuri (temperaturi medii anuale 7-8°C, precipitatii 700-800 mm/an)
- influente climatice submediteraneene (in vest) - 2 puncte
b/Dambovita, Arges, Olt, Oltet, Gilort, Jiu;
(1 punct pentru oricare doua rauri) - 2 puncte
c. etajul stejarului; amestec al padurilor de stejar cu fag; etajul fagului - pe dealurile
inalte;
(1 punct pentru oricare raspuns) - 1 punct
d. argiluvisoluri (cenusii si brun-roscate); cambisoluri;
(1 punct pentru oricare raspuns) - 1 punct
e. Tg. Jiu, Rm. Valcea; - 2 puncte
f. - petrol si gaze asociate, lignit, sare, calcare, ape minerale
(1 punct pentru oricare doua resurse) - 2 puncte
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
marcata cu J (Campia de Vest - Campia Banatului):
a. - s-a format prin sedimentarea Marii Panonice cu sedimente aduse de rauri;
- este alcatuita din nisipuri, pietrisuri, loess si aluviuni recente;
- aici se afla: altitudinea maxima de 143 m (Campia Vingai); altitudinea minima de 80 m
(pe cursul inferior al Timisului);
(1 punct pentru oricare doua caracteristici) - 2 puncte
b. Timis, Bega, Mures;
(1 punct pentru oricare doua rauri) - 2 puncte
e. argiluvisoluri (soluri brune) sub padurile de stejar; - 1 punct
f. Casimcea; - 1 punct
g. Tulcea; -1 punct
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. cele mai multe amenajari hidrotehnice se gasesc in zona montana datorita reliefului
mai accidentat, cantitatii mari de precipitatii, structurii geologice mai sigure; - 4 puncte
b. in stransa legatura cu: structura geologica, gradul de inclinare a pantelor, defrisarile
masive; - 4 puncte
c. - in Carpatii Orientali structurile geologice cristalino-mezozoice si neozoice contin
minereuri feroase si neferoase, iar in lantul vulcanic sunt localizate zacaminte de aur,
sulf, ape minerale;
- in Carpatii Meridionali, in prima parte a neozoicului, s-au acumulat 25 strate de huila;
- in Carpatii Occidentali structurile mezozoice si neozoice contin zacaminte importante de
aur, argint, cupru, zinc, carbuni, roci de constructie. - 4 puncte
d. - Temperatura medie anuala scade in raport cu altitudinea astfel:
- in zona de campie, temperatura medie anuala este 10-11 °C;
- in zona dealurilor joase, temperatura medie anuala este 6-0°C;
- in zona dealurilor inalte, temperatura medie anuala este 6-8°C;
- in zona montana, temperatura medie anuala este 2-6°C;
- in zona alpina, temperatura medie anuala este sub 0°C; - 4 puncte
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 18° C in luna iulie; - 1 punct
b. -5° C in luna ianuarie; - 1 punct
c. octombrie (+ 10° C), decembrie (0° C); - 2 puncte
d. 23° C;- 2 puncte
e. se calculeaza media aritmetica a celor 30 (31) zile; - 3 puncte
f. temperatura medie anuala este 7,5°C, deci treapta de relief este deal, podis; - 3
puncte
Total 12 puncte
Total test: 90 puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p. pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1. c; 2. d; 3. b; 4. a; 5. d;
6. c; 7. b; 8. d; 9. d; 10. b.
II. Se acorda 10 puncte, astfel:
1. H - Gr. Retezat-Godeanu - Parang: risipit; - 1 punct
2. 14 - Cluj Napoca; 17 - Baia Mare; - 2 puncte
3. 1 - Arges; 2 - Prahova; 4 - Vedea; - 3 puncte
4.1 - Muntii Banatului: minereu de fier, huila, roci constructie; - 2 puncte 5.15 - lasi; 16 - Calarasi; -
2 puncte
^ Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu B (Subcarpatii Moldovei) si
clima unitatii marcate cu J (Campia de Vest - Campia Banatului), cate 2 p pentru oricare
doua deosebiri enuntate corect: etaj climatic - in unitatea B, de dealuri, iar in unitatea J,
de campie; temperaturi medii anuale - in unitatea B, 7-8°C, iar in unitatea J, 11°C; influente
climatice -in unitatea B, influente baltice, iar in unitatea J, influente submediteraneene.
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu A (Podisul Barladului) si
relieful unitatii marcate cu G (Subcarpatii Getici); cate 2 puncte pentru fiecare deosebire
enuntata corect: - unitatea A are un relief tipic structural cu platouri netede, iar unitatea G
are un relief format din doua siruri de depresiuni inchise la sud de dealuri; - altitudinea, in
unitatea A, scade de ia nord la sud, iar in unitatea G, altitudinile depasesc 1000 m.
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu D (Podisul Tamavelor) si
clima unitatii marcate cu I (Muntii Banatului); cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect, din urmatoarele: etaj climatic - in unitatea D, de dealuri, iar in unitatea I, de dealuri
inalte (in vest) si montan (in est); influente climatice - in unitatea D, influente oceanice,
iar in unitatea I, influente submediteraneene.
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
marcata cu C (Grupa Centrala a Carpatilor Orientali):
a. - au altitudini ce depasesc 2000 m in Muntii Calimani (Vf. Pietrosu - 2100 m);
- culmile muntoase prezinta paralelism si au orientare NV spre SE;
- structura geologica este formata din roci vulcanice, cristaline, sedimentare; - 3 puncte
b. munti vulcanici: Muntii Calimani, Gurghiu, Harghita, s.a.; - 2 puncte
c. - etaj climatic: montan (temperaturi medii anuale = 2-6°C, precipitatii = 700-1200
mm/an);
- inversiuni de temperatura in depresiunile: Giurgeu, Ciuc; - 2 puncte
d. etajul stejarului, fagului si coniferelor; - 1 punct
e. prabusiri, caderi de stanci, avalanse, viscole; inversiuni de temperatura in depresiuni
- 2 puncte
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la
unitatea marcata cu E (Campia Olteniei):
a. - s-a format prin sedimentare (umplerea unui mare lac care exista pe teritoriul
actual al Campiei Romane);
- se intalnesc dune de nisip; - 2 puncte
b. Olt, Jiu; - 2 puncte
c. etaj climatic: de campie, cu temperaturi medii anuale 10-11 °C;
- influenta climatica : submediteraneana - 2 puncte
d. etajul silvostepei, cu pajisti stepice si palcuri de padure de stejari termofili; - 1 punct
e. molisoluri, soluri nisipoase; - 1 punct
f. roci de constructie, terenuri agricole; - 1 punct
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. are in vedere valorificarea materiilor prime, respectiv minereuri de fier, huila din
Muntii Banatului (Resita) si minereuri de fier (Muntii Poiana Rusca) si huila (Depresiunea
Petrosani) pentru Hunedoara; - 4 puncte
b. relieful; conditiile climatice (durata si intensitatea vantului, durata stralucirii Soarelui);
- 4 puncte
c. structura geologica, gradul de inclinare a pantelor, defrisari masive; - 4 puncte
c. - etaj climatic de campie, moderat, cu precipitatii medii anuale de 630 mm/an
- influenta climatica submediteraneana; - 2 puncte
d. stepa (pe o mica intindere in extremitatea vestica), silvostepa; - 1 punct
e. inundatii, imlastiniri si saraturi, datorita fenomenului de subsidenta (coborare) - C.
Timisului; - 2 puncte
f. Timisoara. - 1 punct
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. circulatia generala a maselor de aer pe teritoriul Romaniei este de la vest la est,
acestea fiind bogate in precipitatii. Influenta acestora este foarte evidenta in unitatile de
relief din vestul tarii: Campia de Vest, Dealurile de Vest, Muntii Apuseni; - 4 puncte
b. - temperatura medie anuala scade de la sud spre nordul tarii cu aproximativ 2-
2,5°C datorita desfasurarii teritoriului pe circa 5° latitudine nordica;
- Campia Romana - temperatura medie anuala: 10-11 °C; in Podisul Sucevei este 7-
8° C; - 4 puncte
c. - in Campia Moldovei, primavara, topirea rapida a zapezii si ploile bogate provoaca
inundatii, in timp ce vara multe rauri seaca, situatie care a determinat amenajarea de
iazuri.
- in Campia Transilvaniei, existenta vailor scurte si largi pe care s-au format iazurile,
favorizate de prezenta substratului argilos, impermeabil. - 4 puncte
d. - are statut de capitala;
- locuri de munca mai multe si mai bine platite; -
- dezvoltarea economica. - 4 puncte
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 350 m3/sin lunile aprilie, mai; - 1 punct
b. 80 m3/s in luna septembrie; - 1 punct
c. 350 m3/s - 80 m3/s = 270 m3/s; - 2 puncte
d. - in lunile aprilie - mai cad cele mai multe precipitatii, se topesc zapezile;
- in luna septembrie cantitatea de precipitatii este mica; - 4 puncte
e. in perioada aprilie - mai se pot produce inundatii; - 4 puncte
Total 12 puncte
Total test: 90 puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p. pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1.b; 2. c; 3. c; 4. c; 5. b;
6. d; 7. d; 8. b; 9. c; 10. b.
II. Se acorda 10 puncte, astfel:
1. J - Podisul Getic: petrol si gaze de sonda, roci de constructie, lignit (bazinul Motru);
- 2 puncte
2. 1 - Tarnava Mare; 4 - Mures; 5 - Crisul Alb; - 3 puncte
3.12 - Piatra Neamt; 13 - Oradea; - 2 puncte
4. C - Campia de Vest (Campia Banatului); Timisoara; - 1 punct
5. H - Podisul Dobrogei de Sud: - are relief putin accidentat, cu interfluvii netede sau usor
ondulate; - se intalneste un strat de loess cu grosimea de 30 m, strapuns frecvent de rocile
calcaroase (1 punct pentru oricare caracteristica); - 1 punct
6.14 - Tg. Jiu ; unitatea de relief se numeste Subcarpatii Getici; - 1 punct
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu C (Campia de Vest -
Campia Banatului) si clima unitatii marcate cu D (Grupa Parang-Retezat-Godeanu), cate 2
p pentru oricare doua deosebiri enuntate corect: etaj climatic - in unitatea C, de campie,
iar in unitatea D, montan; temperaturi medii anuale - in unitatea C, este de 11°C, iar in
unitatea D, de 2-6°C; precipitatii - in unitatea C, 630 mm/an, iar in unitatea D, 700-1200
mm/an.
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu B (Dealurile Sivaniei) si
relieful unitatii marcate cu I (Gr. N a Carpatilor Orientali); cate 2 puncte pentru fiecare
deosebire enuntata corect - in unitatea B, altitudinile ajung la 500-700 m, iar in unitatea
I, altitudinile ajung la peste 2000 m (Muntii Rodna - Vf. Pietrosu, 2303 m); - unitatea B
s-a format in urma unui proces intens de sedimentare, iar unitatea I, prin incretire si in
urma eruptiilor vulcanice.
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu A (Campia Moldovei -
Campia Jijiei) si clima unitatii marcate cu G (Campia Transilvaniei); cate 2 p pentru fiecare
deosebire enuntata corect, din urmatoarele doua deosebiri: precipitatii - in unitatea A este
de 500 mm/an, iar in unitatea G, 600 mm/an; vanturi - in unitatea A bate crivatul, iar in
unitatea G, vanturile de vest; influente climatice - in unitatea A, influente de ariditate, iar in unitatea
G, influente oceanice.
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
marcata cu E (Campia Baragan):
a. - s-a format prin acumulare de sedimente marine, prin umplerea unui mare lac ce s-a
retras treptat spre est; - este o campie tabulara, presarata cu mici excavatiuni in formatiunile
loessoide, numite crovuri; - 2 puncte
b. - etaj climatic de campie (temperaturi medii anuale, 10-11°C; precipitatii, peste 400
mm/an); - influente climatice de ariditate; - 2 puncte
c. Ialomita, Dunarea; - 2 puncte
d. etajul stepei (ierburi xerofile, graminee, arbusti mici); - 1 punct
e. petrol, gaze de sonda, roci constructie; - 2 puncte
f. Slobozia; - 1 punct
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la
unitatea marcata cu I (Gr. N a Carpatilor Orientali):
a. - etaj climatic montan (temperaturi medii anuale, 2 - 6°C; precipitatii, 700-1200
mm/an, sau, etaj alpin (in Muntii Rodnei, Muntii Maramuresului);
- influente climatice baltice; - 2 puncte
b. Tisa, Somesul Mare, Suceava, Moldova, Bistrita;
(1 punct pentru fiecare rau din oricare doua raspunsuri); - 2 puncte
c. - lacuri glaciare: Lala, Buhaescu (Muntii Rodnei);
- lacuri sarate: Ocna Sugatag, Costiui (Depresiunea Maramuresului);
(1 punct pentru oricare tip de lacuri); - 1 punct
d. Depresiunea Maramuresului, Domelor, Campulung Moldovenesc;
(1 punct pentru oricare depresiune); - 1 punct
e. minereuri neferoase, mangan, ape minerale, roci constructie; - 4 puncte
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. vegetatia de stepa se dezvolta in partea de est si sud-est a Romaniei deoarece
temperaturile medii anuale sunt ridicate (10-11°C), cantitatile de precipitatii sunt mici (400-
500 mm/an) si pentru ca aici se resimt influentele climatice de ariditate; in Depresiunea
colinara a Transilvaniei este o clima de adapost, cu influente oceanice, respectiv un climat
umed si moderat termic; - 4 puncte
b. relieful accidentat; conditii climaterice nefavorabile (temperaturi mici, cantitati mari
de precipitatii, vanturi puternice); soluri slab dezvoltate;
(2 puncte pentru fiecare factor restrictiv din oricare doua raspunsuri) - 4 puncte
c. lagunele s-au format in golfurile de pe tarmul Marii Negre prin bararea acestora cu
cordoane de nisip, aduse de curentii maritimi; lagunele mai comunica cu marea printr-o
portita (Razim, Siutghiol); limanele maritime s-au format prin bararea gurilor de varsare ale
unor rauri scurte cu acumulari de nisip (L. Tasaul, L. Techirghiol, L. Mangalia); - 4 puncte
d. - gradul de inclinare a pantelor;
- structura geologica;
- defrisarile;
(2 puncte pentru fiecare raspuns din oricare doua argumente) - 4 puncte
Total 16 puncte
d. lacurile sarate, formate pe masive de sare, se datoresc existentei cutelor diapire; existenta vailor
scurte si largi pe care s-au format iazurile, favorizate si de prezenta substratului argilos
impermeabil; - 4 puncte
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 22°C; luna iulie; - 2 puncte
b. (-)2°C; luna ianuarie; - 2 puncte
c. mai = 15°C; iunie = 20°C; decembrie = 2°C ; - 3 puncte
d. intre lunile ianuarie = (-) 2°C si luna iulie = 22°C exista o diferenta de temperatura
de 24°C; - 2 puncte
e. iarna; - 1 punct
f. se calculeaza media aritmetica pentru cele 30 (31) zile ale lunii respective; - 2 puncte
Total 12 puncte *
Total test: 90 puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 pentru fiecare raspuns corect) astfel:
1. d; 2. b; 3. d; 4 .c; 5. c; 6. c; 7. a; 8. d; 9. c; 10. a.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat) astfel:
1. iazuri; 2. minereuri neferoase, roci de constructii, roci de constructii; 3. Galati, Slatina, Ploiesti;
4. E 60; 5. Trotus, Arges, Buzau.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu E (Campia Baraganului) si
clima unitatii marcate cu J (Podisul Getic), cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect, dintre urmatoarele: etaj climatic - in unitatea E, climat de campie, in unitatea J
climat de podis; temperatura medie anuala: mai ridicata in unitatea E, de 10 -11 grade si
mai scazuta in unitatea J, de 8-10 grade; precipitatii medii anuale: mai scazute in unitatea
E, de 450 -500 mm/ an, si mai ridicate de 600 -700 mm/ an.
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu A (Campia Moldovei) si
relieful unitatii marcate cu I (Carpatii Maramuresului si Bucovinei), cate 2 puncte pentru
fiecare deosebire enuntata corect, oricare din urmatoarele: relieful unitatii A s-a format prin
depunerea de sedimente, iar al unitatii I prin incretirea stratelor de roci in orogeneza
carpatica; in alcatuirea pertografica a unitatii A predomina roci sedimentare (nisipuri, marne,
argile) iar in unitatea I roci metamorfice (sisturi cristaline), magmatice si sedimentare;
unitatea A prezinta relief de campie colinara cu altitudini de 150 -250 m si fragmentare
redusa, iar unitatea I, relief montan cu altitudini medii de 1000 -1500 m si maxime peste
2000 m, cu fragmentare accentuata, cele doua unitati au tipuri de relief diferite: in unitatea
A reprezentativ este relieful fluvial, iar in unitatea I relieful vulcanic, glaciar si petrografic.
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcata cu G (Campia Transilvaniei) si
clima unitatii marcata cu H (Podisul Dobrogei de Sud), cate 2 p pentru fiecare deosebire
enuntata corect, dintre urmatoarele: temperatura medie anuala: mai ridicata in unitatea H,
de 10-11 grade si mai scazuta in unitatea G, de 8-10 grade; precipitatii medii anuale: mai
scazute in unitatea H, de 400 -550 mm/ an, si mai ridicate de 600 -700 mm/ an; influente
climatice: oceanice in unitatea G si de ariditate si pontice in unitatea H.
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente referitoare la unitatea
notata cu litera D (Grupele Carpatilor Meridionali la V de Olt):
a. - s-au format prin incretirea stratelor de roci;
- sunt alcatuiti din roci dure (sisturi cristaline) si in partea vestica din calcare;
- prezinta altitudini maxime de peste 2500 m;
- au masivitate accentuata;
- prezint relief glaciar si carstic cu forme deosebite; (cate un punct pentru oricare trei
caracteristici) - 3 puncte
b. climat montan/ alpin, influente submediteraneene; - 2 puncte
c. Oltul, Jiul; - 2 puncte
d. padure de conifere / vegetatie alpina; -1 punct
e. avalanse si prabusiri, datorita reliefului accidentat; - 2 puncte
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente referitoare la
unitatea notata cu litera C (Campia Banatului):
a. - s-a format prin depunere de sedimente;
- prezinta relief cu altitudine scazuta, in general sub 100 m.
- relieful prezinta interfluvii plane, sau usor inclinate; (cate un punct pentru oricare doua
caracteristici) - 2 puncte
b. climat de campie, influente submediteraneene; - 2 puncte
c. Timisul, Bega; - 2 puncte
d. silvostepa/ stepa; -1 punct
e. molisoluri/ cernoziomuri; -1 punct
f. petrol, gaze naturale; - 2 puncte
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. Raurile din Dobrogea sunt scurte si au debite reduse, pentru ca strabat un teritoriu
restrans unde nu pot avea lungimi mari, iar debitul este redus pentru ca au bazine hidrografice
mici, cu afluenti putini intr-o zona cu precipitatii reduse. - 4 puncte
b. in estul Campiei Romane s-au format si apar o serie de lacuri sarate datorita deficitului
de umiditate din zona si a urcarii sarurilor spre suprafata in urma evaporarii, ceea ce a
determinat gradul ridicat de salinitate a unor lacuri din campie cum sunt: Amara, Balta
Alba, Lacul Sarat s.a. - 4 puncte
c. Relieful Carpatilor prin caracteristicile sale reprezinta un important factor natural
care influenteaza raspandirea populatiei, generand densitati mai mari in zone de depresiuni,
culoare de vai si zone mai putin accidentate (platouri, versanti domoli, plaiuri) si densitati
mici, chiar arii nepopulate in zone accidentate si greu accesibile. Relieful carpatic a impus
restrictii, dar a si favorizat dezvoltarea asezarilor omenesti in zona montana, la fel cum a
influentat activitatile umane specifice zonei montane: minerit, exploatarea lemnului, cresterea
animalelor s.a. - 4 puncte
d. Marea Neagra prezinta o serie de particularitati cum sunt: Stratificarea in doua
strate de apa, unul de suprafata, pana la 180- 200 m, cu ape mai putin sarate (17-18%) si
unul in profunzime cu salinitate de 21-22%; lipsa curentilor pe verticala; prezenta unor
curenti circulari de suprafata; lipsa mareelor mari; - 4 puncte
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 340 m cubi/ s; aprilie/ mai; - 2 puncte
b. 70 m cubi/ s; ianuarie; - 2 puncte
c. 270 m cubi/ s; - 2 puncte
d. media debitelor celor 30 de zile ale lunii; - 2 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. natalitatea (N) = 9,9 %o; mortalitatea (M) = 12,3 %o; - 1 punct f
b. N = 14 %o; M = 11,1 %o, rezulta Sn = N - M = 14 - 11,1 = 2,9 %o; - 2 puncte
c. intre anii 1990 si 2002, natalitatea a scazut; cauze: plecarea in strainatate a tinerilor;
conditiile economice; somajul; - 3 puncte
d. intre anii 1990-2002, mortalitatea a crescut de la 11,2 %o la 12,4 %o; - 2 puncte
e. - in anul 1990 sporul natural este pozitiv, iar incepand cu 1992, devine negativ;
- cauze: natalitatea mult mai mica; plecarea din tara a tinerilor; - 4 puncte
Total 12 puncte
Total test: 90 puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 pentru fiecare raspuns corect) astfel:
1. a; 2. c; 3. a; 4. a; 5. c; 6. c; 7. a; 8. d; 9. d; 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat) astfel:
,1. Ploiesti, Alba lulia, Brasov ; 2. Prut, Olt, Somes; 3. Dolj; 4. submediteraneeana; 5.
explozie/ incendiu;
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu E (Subcarpatii Curburii) si
relieful unitatii marcate cu J (Campia Timisului), cate 2 puncte pentru fiecare deosebire
enuntata corect, oricare din urmatoarele: relieful unitatii E s-a format prin incretirea stratelor
de roci, iar relieful unitatii J s-a format prin depuneri de sedimente; relieful unitatii E prezinta
altitudini mai mari - pana la 100 m, iar relieful unitatii J are altitudini mult mai scazute -
sub 100 m; relieful unitatii E este mai accidentat si are aspect de dealuri si depresiuni, iar
relieful unitatii J este slab accidentat si are aspect de interfluvii plane.
b. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu B (Sectorul central al
Campiei Romane) si clima unitatii marcata cu G (Muntii Poiana Rusca), cate 2 p pentru
fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: etaj climatic - in unitatea B, de
campie, iar in unitatea G de munti josi; temperatura medie anuala: in unitatea B de 10 -11
grade, iar in unitatea G de 0-6 grade; precipitatii medii anuale: in unitatea B de 500-600
mm/ an, iar in unitatea G de peste 1000 mm/ an.
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcata cu C (Podisul Dobrogei de
Sud) si clima unitatii marcata cu F (Campia Transilvaniei), cate 2 p pentru fiecare deosebire
enuntata corect, dintre urmatoarele: temperatura medie anuala - in unitatea marcata cu C
este de 10 -11 grade, iar in unitatea marcata cu F este de 8 - 9 grade; precipitatii medii
anuale: in unitatea marcata cu C sunt de 400-500 mm/ an, iar in unitatea marcata cu F de
500-700 mm/ an; influenta climatica: in unitatea C este de ariditate si pontica, iar in
unitatea F este oceanica.
Total 16 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente referitoare la unitatea
notata cu litera D (Grupa Fagaras):
a) - s-a format prin incretirea stratelor scoartei terestre;
- sunt alcatuiti din roci dure, predominant sisturi cristaline;
- prezinta masivitate accentuata;
- are altitudini maxime de peste 2500 m.
- prezinta relief glaciar la peste 1800 m.
(cate un punct pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte
b) altitudinea reliefului; etajul climatic alpin - 2 puncte;
c) lacuri glaciare; lacuri de baraj antropic - 2 puncte;
d) etajul coniferelor/ etajul alpin - 1 punct
e) spodosoluri/ podzoluri - 1 punct
f) hidroenergie/ roci de constructii -1 punct
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente referitoare la
unitatea notata cu litera I (Muntii Apuseni):
a) - s-au format prin incretire si vulcanism;
- sunt alcatuiti din roci diverse, un adevarat "mozaic de roci'
- fragmentare accentuata: numeroase depresiuni si vai;
- altitudinea maxima atinge 1849 m, in varful Bihor
- prezinta relief vulcanic si carstic;
(cate un punct pentru oricare patru caracteristici) - 4 puncte
b) - Somesul Mic, Crisul Repede, Ariesul: - 2 puncte
c) - etajul fagului/ coniferelor; -1 punct
d) - minereuri neferoase; minereuri de fier; carbuni; - 3 puncte
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. in Carpatii Occidentali sunt frecvente formele de relief carstic datorita prezentei
rocilor calcaroase pe suprafete relativ mari atat la suprafata, cat si la adancime, ceea ce
determina aparitia unor tipuri diverse de forme carstice: pesteri (Scarisoara, Meziad), avenuri,
chei, lapiezuri, doline, clippe calcaroase. - 4 puncte
b. Orasul Ploiesti este un important centru al industriei petrochimice pentru ca este
situat in zona cu resurse de petrol, are cea mai mare vechime in exploatarea si prelucrarea
petrolului din Romania. Orasul este situat in zona de intens transport prin conducte si pe
cale ferata ceea ce a determinat dezvoltarea celor mai puternice platforme petrochimice
din tara. - 4 puncte
c. Delta Dunarii s-a format datorita aluviunilor in cantitati mari aduse de Dunare, lipsei
mareelor mari si a prezentei curentilor circulari care au favorizat depunerea aluviunilor. - 4
puncte
d. Natalitatea a inregistrat o scadere accentuata in perioada 1990 - 2002, datorita
schimbarii regimului politic, care a adus modificari socio-economice si legislative, datorita
schimbarii mentalitatii privind dimensionarea familiei si a migratiei populatiei tinere in tarile
Europei occidentale. - 4 puncte.
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 95 mm; iunie - 2 puncte
b. 30 mm; februarie - 2 puncte
c. 65 mm; - 2 punct
d. 23 grade; iulie; - 2 puncte
e. Temperatura medie lunara reprezinta media temperaturilor celor 30 /31 de zile, iar
precipitatiile medii anuale reprezinta media precipitatiilor celor 12 luni. - 4 puncte
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu.
e. cantitati de precipitatii diferite in cele doua perioade si blocarea apei in zapezi iarna;
- 2 puncte
f. inundatii si revarsari cu producerea de pagube materiale si chiar victime umane; -2
puncte
Total 12 puncte
Total test 90 puncte+10 puncte din oficiu
VARIANTA 43
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 pentru fiecare raspuns corect) astfel:
1. c; 2. b; 3. a; 4. b; 5. d; 6. d; 7. b; 8. c; 9. c; 10. b;
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat) astfel:
1. Hunedoara; 2. Buzau, Jiu, Mures; 3. Focsani, Calarasi, Braila; 4. minereuri feroase /
neferoase, carbuni, ape minerale, paduri de conifere.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p se acorda pentru doua asemanari intre relieful unitatii A (Subcarpatii Getici) si relieful
unitatii B (Subcarpatii Moldovei), cate doua puncte pentru fiecare asemanare enuntata corect,
oricare dintre urmatoarele: ambele unitati s-au format prinincretirea stratelor scoartei, ambele sunt
alcatuite din roci sedimentare-pietrisuri, nisipuri, argile; in ambele relieful se prezinta sub forma
unor dealuri si depresiuni.
b.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu F (Muntii Poiana Rusca) si clima unitatii
marcata cu H (Grupa Centrala a Carpatilor Orientali), cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect, dintre urmatoarele: etajul climatic - in unitatea F intalnim climat de munti josi, iar in
unitatea H, climat alpin si de munti mijlocii; temperatura medie anuala: in unitatea F temperatura
este de 2-6 grade, iar in unitatea H de la 0 - 6 grade; unitatea H prezinta depresiuni intramontane cu
frecvente inversiuni termice, in timp ce unitatea F nu are depresiuni intramontane.
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcata cu D (Podisul Tarnavelor) si clima unitatii
marcata cu I (Sectorul central al Campiei Romane), cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect, dintre urmatoarele: etajul climatic - unitatea D are un climat de dealuri inalte si joase, iar
unitatea I are un climat de campie; temperatura medie anuala: in unitatea D este de 6 - 9 grade, iar
in unitatea I este de 10 -11 grade; influenta climatica: in unitatea D este oceanica, iar in unitatea I
de ariditate.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente referitoare la unitatea
notata cu litera C (Podisul Getic):
a. - prezinta aspect tipic de piemont;
- s-a format prin depuneri piemontane, fiind alcatuit din roci moi: argile, nisipuri, pietrisuri;
- prezinta inclinare de la N la S, cu altitudini care scad de la 600 m in N la 300 m in S;
- are aspect de dealuri si platouri fragmentate de vai orientate pe directia N-S;
(cate 1p pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte
b. platformele: Strehaiei, Jiului, Oltetului, Cotmeana, Argesului, Candesti; - 3 puncte
c. petrol, gaze naturale, lignit; - 2 puncte
d. alunecari de teren; -1 punct
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente referitoare la unitatea notata cu
litera G (Podisul Dobrogei de Sud):
a. - s-a format prin depunere de sedimente;
- are o altitudine de 200 m;
- este acoperit partial de un strat de loess;
(cate 1 punct pentru oricare doua caracteristici) - 2 puncte
b. climat de podis jos, influente de ariditate si pontice; - 2 puncte
c. vegetatie de step; -1 punct
d. molisoluri / balane dobrogene; -1 punct
e. Constanta / antichitate; - 2 puncte
f. explozii, incendii, naufragii maritime, poluare si degradare a mediului; -2 puncte
Total 10 puncte . Se acorda 16 puncte astfel:
a. in Campia Romana se produc frecvent o serie de hazarduri naturale cum sunt:
ecetele frecvente, temperaturi maxime cu valori ridicate vara, vanturi si viscole puternice
arna, datorita conditiilor climatice specifice iar in anumite situatii inundatii si revarsari
atorita reliefului si regimului de scurgere a raurilor si uneori cutremure datorita zonei eismice care
afecteaza si Campia Romana. - 4 puncte
b. in lungul vailor apelor importante care traverseaza si fragmenteaza zonele mai
accidentate ale reliefului teritoriului Romaniei s-au construit mai usor aliniamentele drumurilor
si cailor ferate care alcatuiesc reteaua de transporturi rutiere si feroviare in aceste zone:
vaile Oltului, Jiului, Muresului, Somesului, Siretului, Crisurilor, precum si vaile altor rauri
din Romania. - 4 puncte
c. La nivelul zonei carpatice care ocupa 28 % din teritoriul tarii, conditiile de habitat si
respectiv densitatea populatiei variaza in functie de aspectele specifice ale reliefului care
influenteaza popularea astfel: la nivelul depresiunlor si vailor densitatea este mai ridicata
(depr. Petrosani, Brasovului s.a.) in anumite zone cu relief mai putin accidentat exista
zone populate cu densitati medii si reduse (Muntii Apuseni, Obcinile Bucovinei s.a.), si
zone cu relief inalt si accidentat cu densitati reduse. - 4puncte
d. Precipitatiile medii la nivelul teritoriului Romaniei scad de la vest la est datorita
diminuarii influentei oceanice si cresc odata cu altitudinea, de la 500 mm in zonele joase
la 600-800 mm in zonele colinare si la 800-1200 mm in zonele montane datorita influentei
reliefului. - 4 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 1992 - 22,8 milioane; - 1 punct
b. 1912-12,9 milioane; -1 punct
c. rata de crestere 1997-1992: R = 1,2 / 21,2 x 100 = 5,5%; - 3 puncte
d. rata de scadere 1992 2002: R = 1,1 / 22,8= 4,8%; - 3 puncte
f. cresterea numerica a populatiei in perioada 1966-1977: 2,6 mii /11 = 236 376 loc. - 4 puncte
Total 12 puncte
Total test 90 puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 44
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 pentru fiecare raspuns corect) astfel:
1. d; 2. c; 3. a; 4. c; 5. a; 6. b; 7. c; 8 d; 9. a; 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat) astfel:
1. Dambovita, Barlad, Mures; 2. Ploiesti, Timisoara, Suceava; 3. Podisul Dobrogei de Sud; 4.
J, Moldova;
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu C (Podisul Getic) si clima
unitatii marcate cu J (Campia Somesului), cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect, dintre urmatoarele: etajul climatic - unitatea C are climat de podis, iar unitatea J un
climat de campie; influenta climatica: unitatea C are influente submediteraneene, iar unitatea
J influente oceanice; - 4 puncte
b. 4 p se acorda pentru doua deosebiri intre relieful unitatii F (Muntii Poiana Rusca) si
relieful unitatii I (Sectorul central al Campiei Romane), cate 2 puncte pentru fiecare deosebire
enuntata corect, oricare dintre urmatoarele: relieful unitatii F s-a format prin incretirea stratelor
in orogeneza carpatica, iar al unitatii I prin depuneri de sedimente; unitatea F este alcatuita
geologic din roci tari (sisturi cristaline), iar unitatea I din roci sedimentare (argile, mame, nisipuri,
ioess, s.a.), unitatea F are altitudini de peste 1000 m, iar unitatea I sub 300 m; - 4 puncte
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu B (Subcarpatii Moldovei) si
clima unitatii marcate cu G (Podisul Dobrogei de Sud), cate 2 p pentru fiecare deosebire
enuntata corect, dintre urmatoarele: etaj climatic - unitatea B are un climat de dealuri inalte,
iar unitatea G un climat de dealuri joase; temperatura medie anuala: in unitatea B este de 6-
8 grade, iar in unitatea G este de 10-11 grade; precipitatiile medii anuale: in unitatea B sunt de
600-800 mm/an, iar in unitatea G sunt doar de 400-500 mm/an. - 4 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente referitoare la unitatea
notata cu litera A (Subcarpatii Getici):
a. - s-au format prin cutarea stratelor de roci;
- sunt alcatuiti din roci sedimentare: pietrisuri, nisipuri, argile s.a.
- au relief cu aspect de dealuri si depresiuni;
- au altitudine de 300 - 1000 m.
(cate 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte
b. depresiuni: Tg. Jiu, Campulung; dealuri: Bran, Matau; - 2 puncte
c. climat de dealuri inalte, influente submediteraneene; - 2 puncte
d. etajul padurii de foioase; -1 punct
e. Targu Jiu, Ramnicu Valcea; - 2 puncte
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente referitoare la unitatea notata cu
litera H (Grupa Centrala a Carpatilor Orientali)
a. - s-au format prin incretire si vulcanism;
- sunt alcatuiti din toate categoriile de roci dispuse pe trei aliniamente;
- prezinta culmi paralele orientate pe aliniamente pe directia NV-SE;
- altitudinea maxima este de 2100 m, in Calimani;
- prezinta relief vulcanic, carstic;
(cate 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte
b. lac de baraj natural si lac vulcanic: Lacu Rosu, Sf. Ana; - 4 puncte
c. avalanse / prabusiri, energie mare de relief, pagube si victime umane; - 3 puncte
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. Datorita etajarii si dispunerii in trepte majore a reliefului pe teritoriul Romaniei,
cantitatile medii de precipitatii variaza, astfel in zonele joase de campie se situeaza intre
450-600 mm, in zonele colinare de 600-800 mm, iar in zonele montane de la 800 mm (in
muntii josi) la 1000-1200 mm si chiar 1400 si peste 1400 mm in muntii inalti. - 4 puncte
b. Podisul Dobrogei, sub aspectul reliefului, prezinta complexitate geografica datorita
formarii complexe in urma unor vechi orogeneze in jumatatea nordica si prin depuneri de
sedimente in jumatatea sudica, datorita varietatii rocilor din alcatuirea geologica, a evolutiei
reliefului in timp geologic, a aspectului si tipurilor genetice de relief. - 4 puncte
c. Relieful prin pozitia geografica a unitatilor, prin altitudine, orientare si fragmentare
determina aparitia unor nuante climatice pe teritoriul Romaniei, astfel apar areale cu nuantare
climatica, cum sunt climatul cu nuante de ariditate sau cel cu nuante pontice. - 4 puncte
d. in functie de altitudinea reliefului si modificarea conditiilor climatice se prezinta si
etajarea si succesiunea altitudinala a invelisului biopedogeografic, astfel din zonele joase
catre cele inalte se succed zonele de vegetatie si etajele padurii, precum si zonarea
altitudinala a solurilor. - 4 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 320 m cubi/ s; mai - 2 puncte
b. media debitelor medii lunare; - 2 puncte
c. 65 m cubi/ s; octombrie; - 2 puncte
d. toamna, datorita precipitatiilor mai reduse; - 2 puncte
e. precipitatii mai bogate si topirea zapezilor; - 2 puncte
f. 7 luni; - 2 puncte
Total 12 puncte
Total test: 90 puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cale 2 pentru fiecare raspuns corect) astfel:
1. b, 2. d, 3. c, 4. d, 5. d, 6. b, 7. d, 8. b, 9. c, 10. c
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (caie 1 punct pentru fiecare element solicitat) astfel:
1. Vidraru; 2. Giurgiu, Rm. Valcea, Craiova, Tg. Mures; 3. Somesul Mare, Moldova, Timisul; 4.
minereuri neferoase, carbuni;
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu B (Podisul Somesan) si
clima unitatii marcate cu J (Podisul Dobrogei de Sud), cate 2 p pentru fiecare deosebire
enuntata corect, dintre urmatoarele: temperatura medie anuala: in unitatea B este de 6-8
grade, iar in unitatea J este de 10-11 grade; precipitatiile medii anuale: in unitatea B sunt
de 600-800 mm/an, iar in unitatea J sunt de 400-500mm/an; influente climatice: in unitatea
B sunt influente oceanice, iar in unitatea J sunt influente de ariditate si pontice.
b. 4 p se acorda pentru doua deosebiri intre relieful unitatii C (Grupa Centrala a Carpatilor
Orientali) si relieful unitatii G (Grupa Retezat -Godeanu), cate 2 puncte pentru fiecare
deosebire enuntata corect, oricare dintre urmatoarele: unitatea G are un relief cu altitudini
maxime de peste 2500 m, ia' unitatea C altitudini maxime de peste 2000 m; unitatea G
este alcatuita predominant din sisturi cristaline si calcare, iar unitatea C este alcatuita din
toate categoriile de roci (vulcanice, metamorfice si sedimentare) dispuse pe aliniamente
paralele; unitatea C are un relief mai accidentat, iar unitatea G un relief masiv.
c. 4 p se acorda pentru doua asemanari intre relieful unitatii I (Muntii Apuseni) si
relieful unitatii G (Grupa Retezat-Godeanu), cate 2 puncte pentru fiecare asemanare enuntata
corect, oricare din urmatoarele: ambele unitati s-au format prin incretire in orogeneza
carpatica; ambele unitati prezinta relief carstic dezvoltat si variat; ambele unitati sunt
formate din sisturi cristaline si calcare.
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente referitoare la unitatea notata cu
litera D (Campia Baraganului):
a. - s-a format prin depuneri de sedimente fine: pietrisuri, nisipuri, argile, marne, loess;
- are aspect de campie tabulara cu crovuri si dune de nisip;
- are altitudini sub 100 m;
(cate 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte
b. climat de campie cu influente de ariditate; - 2 puncte
c. vegetatie de stepa; -1 punct
d. molisoluri/cernoziomuri; -1 punct
e. petrol/ gaze naturale, soiuri fertile; - 2 puncte
f. Slobozia;-1 punct A
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente referitoare la unitatea
notata cu litera A (Podisul Getic):
a. - relief tipic de piemont;
- structura monoclinala cu inclinare de la N la S;
- alcatuit din roci sedimentare: nisipuri, pietrisuri, argile;
- altitudinea scade de la N la S (de ta 600 m, la 300 m);
- vai longitudinale insotite de lunci si terase;
- relief afectat de eroziune si degradari de teren: alunecari, torenti; (cate 1 p pentru oricare trei
caracteristici) - 3 puncte.
■ b. petrol, gaze naturale, lignit; - 2 puncte
c. cultura cerealelor si plantelor tehnice, cultura pomilor fructiferi; - 2 puncte
d. alunecari de teren; cauzate de defrisari, substratul geologic (argila) si excesul de
precipitatii uneori; degradarea terenurilor sfafectarea constructiilor (cai de transport, asezari
umane);- 3puncte
% Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. Romania are o clima temperat-continentala datorita pozitiei pe glob (paralela de 45°
H) sl situarii in partea centrala a Europei (pe meridianul de 25° E); Temperatura medie
anuala de 0-11 grade, cu o amplitudine termica medie de 20-23 de grade; Clima Romaniei
prezinta 4 anotimpuri cu aspecte specifice; - 4 puncte
b. Datorita etajarii altitudinale a reliefului si a conditiilor climatice specifice treptelor de
i relief, solurile prezinta o mare diversitate astfel, in zona de campie se gasesc molisoluri si
argiiuvtsolurl, in zonele de deal podis predomina argiluvisolurile si cambisolurile, iar in zonele
montane cambtsoluri si spodosoluri. in functie de conditii specifice locale intalnim si soluri
intrazonale: hidromorfe, halomorfe s.a. - 4 puncte
c. Datorita factorilor care influenteaza clima, elementele climatice au valori diferite la
nivelul teritoriului Romaniei astfel, in partea nordica cantitatea de precipitatii este mai
mare datorita Influentelor oceanice si scandinavo-battice si a prezentei reliefului montan
intr-o pondere mai mare, Iar temperaturile sunt mai scazute datorita latitudinii si influentelor
climatice aratate. - 4 puncte
d. Activitatile economice specifice oraselor Galati si Tulcea sunt influentate de Dunare
prin faptul ca fluviul favorizeaza navigatia, astfel industria celor doua orase s-a dezvoltat
si specializat tinand seama de posibilitatile de aprovizionare cu materii prime din import
(minereuri feroase - Galati si bauxita -Tulcea); - 4 puncte
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. Categoriile de 15 - 24 ani sl peste 50 ani, datorita ponderii importante a copiilor si
inca in scoala, sau cu grad de ocupare inca redus si a batranilor in mare parte -
' de populatie inactiva, sau chiar a populatiei cuprinsa intre 50-65 ani cu rata
a somajului. - 4 puncte -
b. grupa 25 - 49 de ani; - 2 puncte
c. grupa de 15 - 24 de ani; - 2 puncte
d. in agricultura grupa de peste 45 de ani, iar in industrie grupa de 25-49 de ani; - 4
icte
Total 12 puncte Total test 90 puncte +10 puncte din oficiu
VARIANTA
Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1. a; 2. c; 3. c; 4. d; 5. b; 6. d; 7.
d; 8. c; 9. d; 10. c.
Total 20 puncte
Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel: 1. Brasov, Tulcea, Galati,
Tg. Mures; 2. Crisul.Negru, Moldova, Arges; 3. Constanta/ falia; 4. Dealurile Silvaniei; 5. avalanse;
Total 10 puncte
Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu B (Podisul Somesan) si unitatii marcate
cu J (Podisul Dobrogei de Sud), cate 2 p pentru fiecare deosebire ita corect, dintre urmatoarele:
influenta climatica - in unitatea B este oceanica, iar itea J de ariditate pontica; temperatura medie
anuala - in unitatea B este de 6 - 8°C, unitatea J este de 10-11°C: precipitatiile medii anuale - in
unitatea B sunt de
mm/an, iar in unitatea J de 400-500 mm/an. 4 p pentru doua asemanari intre relieful unitatii marcate
cu F (Dealurile Silvaniei) si I unitatii marcate cu H (Podisul Barladului), cate 2 p pentru fiecare
asemanare enuntata t, oricare dintre urmatoarele: ambele unitati s-au format prin depuneri de
sedimente; unitatea F cat si H sunt alcatuite din aceleasi coci sedimentare, moi: argile, marne, iri,
pietrisuri; cele doua unitati au altitudini asemanatoare - 300-500 m. 4 p pentru doua deosebiri intre
clima unitatii marcate cu A (Podisul Getic) si clima li marcate cu E (Subcarpatii Moldovei), cate 2 p
pentru fiecare deosebire enuntata din urmatoarele: influente climatice - unitatea E are influente
continentale, iar ; A, influente submedlteraneene; temperatura medie anuala - in unitatea A este
■10°C, iar in unitatea E de 6 -8°C.
Total 12 puncte
a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu C (Grupa Centrala a Carpatilor Orientali):
a) - s-a format prin incretirea straielor si prin viricanism;
- sunt alcatuiti din roci diverse, dispuse pe aliniamente: in V roci vulcanice, in centru i
cristaline, iar in E roci sedimentare;
- prezinta culmi muntoase dispuse paralel, orientate NV-SE;
- sunt specifice relieful vulcanic, carstic;
(cate 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte
b) etaj climatic montan;
c) lac de baraj natural (Lacul Rosu), lac vulcanic ( Sf. Ana), lacuri de baraj artificial;
d) etajul padurii de conifere;
e) spodosoluri/podzoluri;
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la
unitatea notata cu H: (Podisul Barladului)
a) - s-a format prin depuneri de sedimente;
- altitudinea scade de la N la S de la 400-500 m in N, la 100-200 m, in S;
- prezinta structura monoclinala cu relief de cueste;
- versantii sunt afectati de alunecari de teren;
b) climat de dealuri joase cu influente de ariditate;
c) Barladul;
d) argiluvisoluri/ soluri brun-roscate;
e) petrolul si gazele naturale;
f) Vaslui;
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. Relieful, prin specificul sau: trepte de altitudine (care determina si etajarea climatica),
prin fragmentare (prezenta vailor si depresiunilor), grad de accidentare (pante si
accesibilitate), influenteaza conditiile de habitat si determina forme si structuri specifice
ale satelor in teritoriu. Astfel, satele prezinta diferite forme geometrice si structuri care
depind de aspectul reliefului: sate risipite - in zona montana, sate rasfirate - in zona
colinara si sate adunate (compacte) - in zonele de campie si uneori in depresiuni sau
spatii restranse; - 4 puncte
b. in functie de altitudinea reliefului care determina etajarea climatica si zonarea
altitudinala a claselor de soluri, in cadrul culturii plantelor acestea se diferentiaza in raport
cu altitudinea. in zonele de campie cu relief plan predomina culturile de plante cerealiere si
tehnice, in zonele colinare culturile cerealiere se intrepatrund cu cele de vita de vie si
pomi fructiferi, iar in zonele mai inalte ajung numai culturile rezistente la conditii de altitudine:
cartoful, secara, culturi furajere s.a.; - 4 puncte
c. Orasele Constanta si Tulcea, prin localizarea lor in teritoriu (Constanta - in zona
litorala si Tulcea - la Dunare) si importanta in reteaua urbana, reprezinta noduri de trans¬
port cu caracter complex. Complexitatea este data de faptul ca pe langa transporturile
rutiere si feroviare (comune multor localitati), in cele doua orase sunt specifice transporturile
pe apa (Constanta - port maritim si Tulcea - port fluvial) si cele aeriene (ambele orase au
aeroporturi). - 4 puncte
d. in conditiile climatice ale Romaniei hazardele climatice se produc datorita manifes¬
tarilor deosebite ale fenomenelor atmosferice. Cu o frecventa mai mare se inregistreaza
temperaturi extreme cu valori deosebite in perioade mai putin obisnuite (temperaturi scazute
vara si ridicate iarna) prin patrunderea maselor de aer reci sau calde; precipitatii abundente
pe fondul unor schimbari meteorologice bruste; vijelii, furtuni si viscole determinate de
intensificari deosebite ale vitezei vantului. - 4 puncte
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 2°C; ianuarie; - 2 puncte
b. 22°C; iulie; - 2 puncte
c. media temperaturilor medii lunare; - 2 puncte
d. iarna; radiatia solara scazuta, ziua scurta; - 3 puncte
e. vara; radiatia solara cu valori ridicate, ziua lunga; - 3 puncte
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
Se acorda 20 puncte (cate 2p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1. d; 2. d; 3. b; 4. a; 5. a; 6. c; 7.
c; 8. d; 9. d; 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Suceava, Olt, Barlad; 2.Targoviste, Alba lulia, Drobeta Turnu Severin; 3. altitudinea medie foarte
redusa (0,5 m); 4. cambisol; 5. lasi / Botosani; 6. iaz/lac de lunca.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu F (Grupa Nordica a Carpatilor
Orientali) si clima unitatii marcate cu I (Sectorul central al Campiei Romane), cate 2 p
pentru fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: etaj climatic - in unitatea F
de munte, iar in unitatea I, de campie; temperatura medie anuala: in unitatea F sub 6°C iar
in unitatea I peste 10°C; precipitatii medii anuale: in unitatea F peste 1000 mm/an, iar in
unitatea I de 500-600 mm/an; influenta climatica: in unitatea F influente scandinavo-baltice
iar in unitatea I influente de tranzitie.
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu E (Muntii Poiana Rusca)
si relieful unitatii marcate cu F (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali), cate 2 p pentru
fiecare deosebire enuntata corect oricare dintre urmatoarele: unitatea E are altitudini maxime
sub 1500 m iar unitatea F peste 2000 m; unitatea F este puternic fragmentata iar uniatea
E se prezinta sub forma de masiv muntos; in unitatea F exista roci si relief vulcanic iar in
unitatea E nu exista relief vulcanic predominand sisturile cristaline.
c. 4 p pentru doua asemanari intre clima unitatii marcate cu C (Dealurile Silvaniei) si
clima unitatii marcate cu G (Campia Transilvaniei), cate 2 p pentru fiecare asemanare
enuntata corect, din urmatoarele: ambele unitati prezinta influente climatice oceanice;
ambele au aceleasi temperaturi medii anuale (6-9° C) si aceeasi cantitate de precipitatii
(600 - 800 mm/an).
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu B (Carpatii Curburii):
a) Carpatii Curburii - 1 punct;
b) - formati prin incretirea stratelor de roci;
- alcatuiti din roci sedimentare cutate - flis;
- altitudini sub 2000 m;
- relief puternic fragmentat;
- prezinta cea mai mare depresiune din Carpati - Depresiunea Brasovului; (cate 1 p pentru
oricare 3 caracteristici); - 3 puncte
c) etaj climatic montan, influente de ariditate/oceanice; - 2 puncte
d) etajul padurilor de conifere / foioase; - 1 punct
si podisuri inalte; in unitatea F, montan; temperatura medie anuala si unitatea C, 8° C - 9° C, si
unitatea F 0oC-6°C; precipitatii medii anuale; in unitatea D 500-700mm/ an, in unitatea F1000-1200
mm/ an si peste; influenta climatica: in unitatea C oceanica, in unitatea F, scandinavo-baltica.
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcata cu E (Masivul Dobrogei de N)
si G (Subcarpatii Getici); cate 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect, oricare
dintre urmatoarele: relieful unitatii E s-a format in etape orogenetice succesive-baikalian -
caledoniana (sisturi verzi), hercinica (granite) si alpina (calcare) in timp ce relieful unitatii
G s-a format in etapa alpina finala prin tectonizarea sedimentelor din avanfoasa carpatica
(roci sedimentare cutate - cute diapire); unitatea E are altitudini maxime de 467 si Muntii
Maciu, iar unitatea G altitudinea maxima de 1236 m in Dl. Chicera).
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcata cu I (Muntii Banatului) si clima
unitatii marcata cu J Campia Baraganului; cate doua puncte pentru fiecare deosebire
enuntata corect, dintre urmatoarele: etajul climatic in unitatea I, montan; si unitatea J de
campie; temperatura medie anuala in unitatea 110°C-6°C; in unitatea J 10°C-11°C; preci
pitatii medii anuale 800-1200 mm/ an, iar in unitatea J 400/500 mm/ an; influenta clima
tica submediteraneana in unitatea I si de ariditate in J.
Total 12 p IV. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la
unitatea notata cu A (Muntii Apuseni).
a) s-a format in timpul orogenezei alpine;
- este sectorul cel mai inalt si diversificat al Carpatiilor Occidentali;
- reprezinta un "mozaic petrografic, o sinteza geologica a intregului lant carpatic;
- scad in altitudine de la E-V;
- sunt puternic fragmentati;
- prezenta depresiunilor golf;
- altitudinea maxima - 1849 m;
- relieful carstic foarte bine dezvoltat (pesteri, chei, izbucuri);
- modelarea ciclica cu prezenta suprafetelor de nivelare; (cate 1 punct
pentru oricare 3 caracteristici) - 3 puncte
b) Muntii Crisurilor (Zarand, Codru-Moma, Padurea Craiului); Muntii Bihor, Vladeasa, Gilau,
Muntele Mare; - 2 puncte
c) Somesul Mic, Crisul Repede, Crisul Alb, Crisul Negru, Aries, Ampoi; - 2 puncte
d) bauxita, carbune brun, minereuri auro-argintifiere; - 2 puncte
e) oceanica; 1 punct
Total 10 p b) Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu H (Campia Moldovei).
a) s-a format pe o succesiune de acumulari sedimentare depuse pe un vechi scut
continental, cu o structura asemanatoare platformei est-europene;
- formarea s-a realizat de la N-S, ceea ce i-a imprimat o structura monoclinala; I - are
altitudini joase: maxima 265 m in Dl. Cozancea;
- prezenta cuestelor (Coasta lasilor).
b) Jijia, Bahlui, Baseu, Prut;
c) silvostepa;
d) cernoziom levigat;
e) lasi, Botosani;
0 de ariditate
Total 10 p
- Relief afectat de procese de eroziune si predispus la alunecari de teren si fenomene torentiale.
b. lignit, petrol, gaze de sonda.
c. de dealuri si podis, submediteraneene.
d. Motru, Jiu.
Total 10p
V. a. Zona alpina - supranumita si stepa rece, se caracterizeaza prin prezenta pajistilor
alpine, lipsa vegetatiei forestiere, datorita altitudinilor mari (peste 1800 m) si vanturilor
puternice.
b. Pe fondul climatului temperat al tarii noastre, ca urmare a influentelor exterioare,
barate de catre Carpati, se resimt influente oceanice in partea vestica si centrala a tarii;
submediteraneana in SV tarii; de tranzitie in sectorul dintre Arges si Olt, de ariditate in S
si E tarii scandinavo-baltice in N si pontice pe litoralul Marii Negre. Acestea se datoreaza
circulatiei generale a maselor de aer la nivelul continentului european, dar si pozitiei
geografice a Romaniei in cadrul Europei. 4 puncte
c. Transportul de apa este mai ieftin si se preteaza pentru produse cu volum mare.
intre porturile dunarene si cele maritime se traficheaza atat materii prime (petrol, carbuni,
minereuri de fier, bauxita), dar si produse finite, industriale si agroindustriale. 4 puncte
d. Fondul funciar agricol reprezinta 62% din totalitatea fondului funciar. Din cuprinsul
fondului funciar agricol aprox. 63% reprezinta terenul agricol, urmat de pasuni, fanete vii si
livezi. Fiecare componenta impune un anume mod de utilizare al terenurilor - de la cultura
plantelor temporare (cereale, plante tehnice) si zonele cu terenuri arabile, la cele permanente
din dealuri si podisuri. 4 puncte
Total 6 p
VI. a. 350 m3/s- aprilie-mai. - 3 puncte
b. 70 m3/s - septembrie. - 2 puncte
c. cantitate redusa de precipitatii. - 1 punct
' d. media mediilor lunare impartita la 12 (media aritmetica). - 2 puncte
e. 280 m3/s. - 1 punct
f. precipitatiile de la inceputul primaverii, combinate cu topirea zapezii din zona inalta.
- 3 puncte
Total 12 p
Total test: 90 puncte + 10 puncte oficiu
VARIANTA 55
I. Se acorda 20 puncte (cate 2p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. d; 2. b; 3. ac; 4. a; 5. b; 6. b; 7. b; 8. d; 9. d; 10. c.
Total 20p
II. 1. Giurgiu, Deva.Targoviste, Sf. Gheorghe.
2. Ialomita, Bega, Siret.
3. Delta Dunarii reprezinta o campie terminala in formare, desfasurata intre Patlageanca si
Marea Neagra.
- Are o inclinare mica, de la Vest (0,006%) si o altitudine deasupra nivelului marii de numai +
0,52 m.
- Adancurile cele mai mari se intalnesc pe bratele Dunarii (-39 m pe bratul Chilia, -34 m pe
bratul Tulcea, -36 m pe bratul Sf. Gheorghe).
- Relieful este supus permanent procesului de modelare (eroziunea malurilor, aluvionara
ostroavelor, formarea deltei secundare la gura bratului Chilia).
4. Minereuri de Fe, Cu, Mn, huila.
Total 10 p
III. a. Unitatea marcata cu B (Delta Dunarii) are un climat de campie, in timp ce unitatea
marcata cu C, un etaj climatic de dealuri; temperatura medie anuala in B este de 10°C
-11 °C, iar in C este de 8°C - 9°C; precipitatiile medii anuale au valoarea de 300-350
mm/an in B, iar in C de 500-700 mm/an; influentele climatice in B sunt cele pontice si
de sriditate, iar in C cele oceanice.
b. Relieful unitatii marcate cu E (Subcarpatii Getici) sunt formati din roci sedimentare
recente - gresii, conglomerate, argile, cutate in ultima faza a orogenezei alpine (miocen),
in timp ce relieful unitatii marcate cu D (Muntii Fagaras), este alcatuit din roci dure, vechi
(sisturi cristaline) puse in loc in prima parte a orogenezei alpine. in structura reliefului
unitatii marcate cu E, se disting 2 siruri de depresiuni separate de doua aliniamentre
deluroase, in timp ce unitatea marcata cu D are o structura masiva, cuprinzand o culme
inalta si crenelata, abrupt aspre nord si cu pante mai domoale in sud. in unitatea marcata
cu D altitudinile depasesc 2500 m (2544 m in Moldoveanu), iar in unitatea marcata cu E
abia 1200 m in Dealu Chicera.
c. Etajul climatic din A (Carpatii Maramuresului si Bucovinei) este cel montan, iar in J,
cel de campie moderat; tempertura medie anuala este in A de 0°C - 6°C, iar in J de 10°C
-11 °C, precipitatiile medii anuale de 1000-1200 si peste in A, iar in J de 500-600 mm/an,
influente submediteraniene in J si scandinavo-baltice in A.
Total 12 p
IV. a) Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu A (Muntii Apuseni)
a. s-a format in timpul orogenezei alpine;
- este sectorul cel mai inalt si diversificat al Carpatiilor Occidentali;
- reprezinta un "mozaic petrografic' o sinteza geologica a intregului lant carpatic;
- scad in altitudine de la E-V;
- sunt puternic fregmentati;
- prezenta depresiunilor golf;
- altitudinea maxima 1849 m;
- relieful carstic foarte bine dezvoltat (pesteri chei, izbucuri);
- modelarea ciclica cu prezenta suprafetelor de nivelare;
(cate 1 punct pentru flecare trei caracteristici) - 3 puncte
b. oceanica; - 2 puncte
c. auro-argintifere; 2 puncte
d. risipite (cranguri); 2 puncte
e. Crisul Alb, Somesul Mic; 1 punct
b)a. Podisul Barladului
- s-a format prin depunerea de roci sedimentare peste un fundament cristalin (Platf. est-europeana,
rigid si cazut in trepte spre sud).
- Din punct de vedere petrografic este alcatuit din argile, mame, nisipuri, gresii, pietrisuri, dar si
calcare, dispuse orizontal sau monoclinal, fapt ce explica gama larga de procese (alunecari de teren,
eroziunea torentiala), care provoaca degradari intense.
- Are altitudini de la 400 m in N la 10 m in Lunca Prutului si 200 m in contactul cu Campia
Romana.
- prezinta fragmentare accentuata cu mari depresiuni (Maramuresului, Domelor) si
culoare de vai;
(cate 1 punct pentru oricare 3 caracteristici); - 3 puncte
b) climat montan; influente scandinavo-baltice si oceanice; - 2 puncte
c) minereuri neferoase, ape minerale, roci de constructie; - 2 puncte
d) avalanse, prabusiri, alunecari de teren; precipitatii bogate, pante accentuate; pagube
materiale; - 3 puncte
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. - Orientarea lantului carpatic, cu rol de bariera in circulatia maselor de aer influenteaza
separarea influentelor oceanice de cele continentale, determinand precipitatii mai bogate
in vestul si centrul tarii si mai scazute in exteriorul Carpatilor. Precipitatiile sunt influentate
de altitudinea reliefului, astfel in zonele de campie se inregistreaza sub 600 mm/an, in
zonele colinare intre 600-800 mm/an, iar in zonele montane peste 800, atingand chiar si
1400 mm/an in muntii inalti de peste 2000 m. - 4 puncte
b. - Prin cantitatea si calitatile lor apele subterane pot fi utilizate in alimentarea cu apa
a localitatilor, cele cu caracteristici chimice si fizice deosebite (apele minerale si termale),
se utilizeaza in scop terapeutic in multe statiuni balneare si la incalzirea serelor si chiar a
locuintelor acolo unde exista. - 4 puncte
c. -Varietatea etajelor climatice determinate de altitudinea reliefului a impus si o etajare
a vegetatiei, astfel in zonele cu climat de campie, vegetatia specifica este cea de stepa si
silvostepa, in zonele cu climat de deal si podis cea a padurilor de foioase (stejar si fag), iar
in zonele cu climat montan etajul padurilor de conifere si al vegetatiei alpine. - 4 puncte
d. - Prin rangul si statutul de oras capitala, prin marimea demografica si importanta
economica, orasul Bucuresti este cel mai important nod de comunicatii din Romania.
Bucurestiul reprezinta punctul de convergenta a celui mai mare numar de cai ferate
magistrale si sosele importante din tara, prin care se conecteaza la circulatia internationala.
La Bucuresti se afla cel mai mare aeroport international al tarii - 4 puncte
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 58 mm; noiembrie; - 2 puncte
b. 144 mm; iunie; - 2 puncte
c. vara; altitudine ridicata; - 2 puncte
d. 4 luni; - 2 puncte
e. media celor 30/31 zile ale lunii; - 2 puncte
f. 20 mm; - 2 puncte
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. d; 2. c; 3. d; 4. c; 5. b; 6. c; 7. a; 8. d; 9. d; 10. a.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Pitesti, Braila, Bistrita, Drobeta Turnu Severin; 2. Motru, Crisul Negru, Tarnava ica; 3. Podisul
Somesan; 4. Campia Boianului; 5. Grupa Bucegi;
Total 10 puncte
II. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu D (Campia Banatului) si
clima unitatii marcate cu J (Delta Dunarii), cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect, dintre urmatoarele: etaj climatic - in unitatea D - climat de campie iar in unitatea
J - climat de delta; influente climatice - in unitatea D influente oceanice iar in unitatea J
influente de ariditate si pontice; precipitatii medii anuale: mai bogate in unitatea D-600
mm/an si mai scazute in unitatea J - 400 mm/an;
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu E (Subcarpatii Moldovei) si
relieful unitatii marcate cu H (Subcarpatii Getici), cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect, oricare dintre urmatoarele: Subcarpatii Getici au un relief mai complex, prezentand
sectoare cu cate doua siruri de depresiuni si dealuri iar Subcarpatii Moldovei au un relief
simplu format din trei depresiuni inchise de dealuri subcarpatice; in unitatea H inaltimile
maxime depasesc 1000 m iar in unitatea E inaltimea maxima nu ajunge la 1000 m;
c. 4 p pentru doua asemanari intre clima unitatii marcate cu B (Campia Olteniei) si
clima unitatii marcate cu D (Campia Banatului), cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect, dintre urmatoarele: ambele unitati se incadreaza la etajul climatului de campie;
ambele unitati au temperaturi de 10-11; ambele prezinta influente submediteraneene;
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu
F (Podisul Barladului):
a) - s-a format prin depunere de sedimente;
- este alcatuit din roci sedimentare moi: pietrisuri, nisipuri, marne, argile;
- altitudinea scade de la N (500 m) spre S (200 m);
- este afectat de alunecari de teren;
(cate 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte
b) etajul padurilor de foioase - stejar/ silvostepa; - 1 punct
c) argiluvisoluri; - 1 punct
d) petrol / gaze naturale; - 2 puncte
e) Vaslui; - 1 punct
f) alunecari de teren; defrisari; degradari de terenuri, eroziune accelerata, afectarea
cailor de comunicatii; - 3 puncte
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu: G (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali);
a) - formati prin incretire si vulcanism;
- alcatuita din roci variate dispuse pe aliniamente: vulcanice in vest, sisturi cristaline
in centru si sedimentare in est;
- se prezinta sub forma unor siruri de culmi paralele orientate NV-SE; -prezinta relief glaciar,
carstic, petrografic;
- prezinta fragmentare accentuata cu mari depresiuni si culoare de vai; (cate 1 p pentru oricare
patru caracteristici) - 4 puncte
b) etaj climatic montan; influente scandinavo-baltice; vanturi de vest; - 3 puncte
c) lac glaciar - Lala / Buhaescu; - 2 puncte
d) cresterea animalelor. - 1 punct
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. Carpatii Meridionali prin etajarea altitudinala pana la 2500 m prezinta o diversitate
mai mare a vegetatiei decat Subcarpatii, astfel in zonele joase este prezenta padurea de
foioase (specifica si Subcarpatilor), la altitudini de 800-1200 m padurea de amestec, iar la
peste 1200 m padurea de conifere. in zonele cele mai inalte este specifica vegetatia
alpina si subalpina; - 4 puncte
b. Prin specificul reliefului carpatic, potentialul hidroenergetic in aceste zone este mai
ridicat ceea ce face ca aici sa se afle cele mai multe si mai mari amenajari hidroenergetice:
Lotru, Bicaz, Vidraru, Gura Apei, Marisel s.a. in aceste zone, datorita reliefului (profilului
vailor), la care se adauga si clima (cantitatea mare si constanta de precipitatii) se pot
construi tehnic cele mai multe si mai mari hidrocentrale. - 4 puncte
c. Reteaua hidrografica prin caracterul radiar (de multe ori transcarpatic), densitate si
repartitie la nivelul teritoriului si al treptelor de relief (mai ales in zonele inalte si colinare),
prin intermediul vailor create de ape a favorizat si influentat configuratia si traseele
principalelor artere de transport feroviar si rutier din tara noastra. Astfel sunt recunoscute
vaile Oltului, Muresului, Siretului si ale altor rauri care reprezinta adevarate axe de trans¬
port. - 4 puncte
d. Datorita pozitiei geografice a celor doua unitati care se situeaza in zone cu influente
climatice diferite (de ariditate in Podisul Dobrogei si oceanice in Dealurile de Vest), in cele
doua unitati precipitatiile medii anuale sunt diferite. in Dealurile de Vest, cantitatile sunt situ¬
ate intre 600-800 mm/an, iar in Podisul Dobrogei sub 500 mm/an. Precipitatiile sunt diferite
si datorita altitudinii si dispunerii reliefului (mai ales in partea vestica a tarii). - 4 puncte
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 8500 mcubi/sec; mai; - 2 puncte
b. 2000 m cubi/sec.; octombrie; - 2 puncte
c. Din luna mai debitul Dunarii scade pana in octombrie, datorita scaderii precipitatiilor
si cresterii temperaturii si a consumului de apa in agricultura; - 4 puncte
d. primavara; - 2 puncte
e. media debitelor lunare; - 2 puncte
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
l Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. c; 2. a; 3. b; 4. c; 5. d; 6. b; 7. a; 8. c; 9. b; 10. c.
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru flecare element solicitat), astfel:
1. Pitesti; 2. Resita; 3. Vrancea; 4. Somesul Mic; 5. Alexandria;
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu I (Campia Banatului) si
clima unitatii marcate cu J (Campia Moldovei), cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect, dintre urmatoarele: influente climatice: in unitatea I intalnim influente submediateraneene
iar in unitaea J influente de ariditate (continentale); precipitatii medii anuale:
sunt mai bogate in I cu o valoare de peste 600 mm/an si mai scazute in J de 500 mm/an.
b. 2 p pentru o deosebire intre vegetatia unitatii marcate cu E (Grupa Nordica a Carpatilor
Orientali) si relieful unitatii marcate cu H (Podisul Getic) cate 2 p pentru o deosebire enuntata
corect, oricare dintre urmatoarele: in unitatea E intalnim vegetatia padurilor de foioase si
conifere iar in unitatea H padurea de foioase/ stejar;
c. 2 p pentru o asemanare intre solurile unitatii marcate cu A (Subcarpatii Moldovei) si
solurile unitatii marcate cu D (Subcarpatii Getici): in ambele zone solurile specifice fac
parte din clasa argiluvisoluri (in zone mai joase) si cambisoluri (in zone mai inalte).
d. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu C (Podisul Dobrogei de
Sud) si clima unitatii marcate cu F (Muntii Poiana Rusca): etaj climatic - in unitatea F
caracteristic este climatul de munte iar in unitatea C cel de podis; temperatura medie
anuala - este mai ridicata in unitatea C si mai scazuta in F; precipitatiile sunt mai scazute
in unitatea C fata de unitatea F; influentele climatice: influente de ariditate in C si oceanice
inF.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu H (Podisul Getic)
a) Piemontul/ podisulGetic; -1 punct
b) altitudinea reliefului; etaj climatic de dealuri, influenta submediteraneeana; - 3 puncte
c) Jiul, Oltul, Argesul; - 2 puncte
d) petrol, gaze naturale, lignit; - 3 puncte
e) argiluvisoluri; - 1 punct
t Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu E
(Grupa Nordica a Carpatilor Orientali):
a) - s-au format prin incretire si vulcanism;
- se prezinta sub forma de siruri paralele orientate NV-SE;
- sunt alcatuiti din roci variate: vulcanice in vest, cristaline in centru si sedimentare in est;
- prezinta relief glaciar, relief vulcanic;
- fragmentare accentuata a reliefului cu multe depresiuni si vai ale apeior;
(cate un punct pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte
b) Muntii Rodnei, Maramuresului si depresiunile: Maramuresului. Domelor; - 2 puncte
c) Somesul Mare, Bistrita; - 2 puncte
d) influente scandinavo-baltice; - 1 punct
e) minereuri neferoase, roci de constructii; - 2 puncte
Total 10 puncift
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.a; 2. d; 3. c; 4. b; 5. c; 6. d; 7. a; 8. b; 9. a; 10. b.
Total 20p
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. sare, lignit; 2. Sibiu, Piatra Neamt, Deva, Targoviste; 3. Tarnava Mare, Arges, Siret; 4 pontice
Total 10 P
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri dintre clima unitatii marcate cu C (Campia Transilvaniei) si clima
unitatii marcate cu F (Carpatii Maramuresului si Bucovinei) cate 2 puncte pentru fiecare deosebire
enuntata corect, dintre urmatoarele: etaj climatic, in unitatea C, de dealuri
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a) Densitatea medie a populatiei Romaniei este de 91 loc/km2. Fata de aceasta pe
teritoriul tarii exista diferentieri sensibile (peste 100 loc/km2 sau sub 25 loc/km2) fie datorita
reliefului inalt, fie intinderilor mari de apa (Delta Dunarii), fie prezentei unor resurse de
subsol (Subcarpatii-petrol, gaze naturale) sau in perimetrul administrativ al unor orase
mari; - 4 puncte
b) Pe teritoriul Romaniei cele 3400 de lacuri se diferentiaza din punct de vedere ge¬netic in
naturale si antropice. Cele naturale sunt si rezultatul actiunii asupra scoartei atat a fortelor din
interiorul scoartei cat si a celor din exterior. Au aparut astfel lacuri glaciare, vulcanice, carstice,
lagune, limane. Omul a realizat acumulari cu diferite destinatii: lacuri hidroenergetice, iazuri,
agrement. - 4 puncte
c) vegetatia (totalitatea plantelor) reprezinta suma contributiei componentelor naturale si
antropice; se diferentiaza pe altitudine si etaje sau tipuri de clima. Densitatea formatiunilor vegetale
sunt o rezultanta a pozitiei geografice a Romaniei cu influente din: Europa Centrala si de est (60%),
boreale si alpine (10%), mediteraneene 16% si doar 4% sunt endemice. Mai trebuie amintita si
vegetatia sagetala si ruderala rezultata prin interventia antropica asupra spatiilor din apropierea
oraselor si satelor.
d) Casimcea si Jijia, desi apartin de bazine hidrografice diferite, prezinta unele
asemanari care justifica lipsa amenajarilor hidroenergetice. Sunt rauri scazute cu debite
medii, panta redusa, viteza de scurgere mica. 4 puncte
Total 16 p
VI. a) 10000 m3/ s - mai; - 2 puncte
b) 3300-3400 m3/ s - octombrie; - 2 puncte
c) 6700-6600 m3/ s; - 1 punct
d) ascendent - precipitatiile determinate de circulatia verstica; topirea zapezilor; 4
puncte
e) toamna; 1 punct
f) ianuarie, februarie; - 2 puncte Total 12 p
Total test: 90puncte + 10 puncte oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. b; 2. a; 3. a; 4. b; 5. a; 6. c; 7. d; 8. c; 9, a; 10. c.
Total 20 p
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Zalau, Tulcea, Tg. Mures; 2. Somesul Mare.Tamava Mare, Cerna; 3. Solul, petrol;
4. Podisul Mehedinti s-a format prin cutare, asemanator Carpatilor Meridionali.
Relieful este alcatuit din platouri si culmi, separate de vai adanci create prin eroziunea
diferentiala. Are altitudini intre 500-600 m.
Total 10 p
III. Se acord 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri dintre clima unitatii de relief marcate cu B (Campia Baraganului) si
clima unitatii de relief marcate cu H (Campia Transilvaniei), cate 2 puncte pentru fiecare deosebire
enumerata corect, dintre urmatoarele: etajul climatic din unitatea B, de campie accentuat in unitatea
H de dealuri, temperatura medie anuala de 10°C -11°C
in B si 8°C -9°C in H; precipitatii - media anuala de 600-800 mm/ an in H si 400-500 mm/ an in B,
vanturile de vest in H si crivatul in B, influente de ariditate in B si oceanice in H.
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu C (Subcarpatii Curburii) si
relieful unitatii marcate cu J (Grupa Parang); cate 2 puncte pentru fiecare deosebire
enumerata corect, oricare dintre urmatoarele: relieful unitatii C s-a format prin tectonizarea
sedimentelor din avanfosa carpatica si sistem sinclinal si anticlinal in timp ce relieful
unitatii J s-a format prin cutarea sedimentelor din geosinclinalul carpatic, in orogeneza
alpina din cretacic pana la inceputul cuaternarului; unitatea C are o structura geologica
variata: argile, marne, pietrisuri, gresii, calcare sarmatice, in timp ce unitatea J este alcatuita
predominant din sisturi cristaline si doar pe margini din calcare; altitudinea maxima din C
este de 911 m (Magura Odobestilor), iar in J 2519 m (Parangul Mare).
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu F (Dealurile Lipovei) si
clima unitatii marcate cu G (Podisul Dobrogei de Sud); cate 2 puncte pentru fiecare deosebire
enuntata corect dintre urmatoarele: etaj climatic in unitatea F, de dealuri joase in unitatea
G de campie accentuat; temperatura medie anuala de 8°C -10°C in F si de 10°C -11 °C
in G, precipitatii - media anuala de 600-700 mm/ an in F si 400-450 mm/ an in G; influenta
climatica oceanica in F si pontica in G.
Total 12 p
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu
A (Carpatii Moldo-Transilvani).
a) - au o alcatuire geologica relativ complicata evidentiata printr-o tripla zonalitate
longitudinala: in vest formatiuni vulcanice, in centru sisturi cristaline, iar in est flis cretacic
si paleogen;
- au altitudini mai mari in N si mai reduse in S (Calimani 2100 m).
- fragmentare accentuata, evidentiata de un numar mare de depresiuni si trecatori;
- modelarea subaeriana exprimata prin prezenta platformelor de eroziune mai bine
reprezentate in unitatile cristalino-mezozoice si flis cretacic;
- prezenta discontinuitatilor longitudinale: cea din Depresiunile Giurgeu, Ciuc si unele
sectoare ale vailor.
(cate 1 punct pentru oricare 3 caracteristici)
b) Giurgeu, Ciuc; 2 puncte
c) De baraj natural, Lacu Rosu sau Lacul Sf. Ana de crater vulcanic. 2 puncte
d) Padurea, apele minerale, sulful. 3 puncte b. Campia de Vest la N de Valea Muresului.
a) - s-a format prin acumulare de sedimente marine, prin umplerea Lacului Panonic,
care s-a retras treptat spre vest.
- este constituita din nisipuri, pietrisuri, argile, peste care s-a depus o cuvertura de loess.
- altitudinile sunt cuprinse intre 80-90 m in campiile joase si 100-174 m in campiile inalte.
- prezenta dunelor de nisip (C. Carei)
- este plana, neteda, joasa;
b) Oceanica;
c) Molisoluri;
d) Satu Mare, Arad;
e) Apele termale, solurile, petrolul.
Total 10 p
V. a) - Relieful Carpatilor este rezultatul etapelor orogenezei alpine.
- inaltarea si cutarea Carpatilor au intensificat modelarea subaeriana, conducand la formarea
platformelor de eroziune (Borascu, Rau-Ses-Predeal);
- Diversitatea petrografica a impus tipuri de relief, de la cel dezvoltat pe sisturi cristaline,
la cel carstic sau vulcanic.
- Vaile au fragmentat muntii, formand chei, defilee.
- structura cutata a impus un relief dezvoltat pe sinclinale anticlinale.
- inaltarile de la inceputul cuaternarului au dus la accentuarea rupturilor marginale, cu formarea
foliilor, care au separat compartimente colorate (galbene - Lacul Timis) sau inaltate
(horsturi-Poiana Rusca).
b) - este situat in Campia Siretului Inferior (C. Galatiului), la confluenta Siretului cu
Dunarea;
- aceasta a determinat dezvoltarea transportului fluvial - Galati devenind cel mai im¬portant port
fluvial;
- industria siderurgica a fost favorizata de prezenta Dunarii, care a facilitat importul de
materii prime (cocs, minereuri de fier);
- constructiile navale au fost facilitate de Dunare;
- agricultura preoraseneasca (cultura legumelor), s-a dezvoltat in stransa legatura cu populatia
Galatiului intr-o regiune de campie drenata de doua artere hidrografice importante;
4 puncte
c) - relieful de dealuri a impus cultura vitei-de-vie;
- petrolul exploatat de peste 100 de ani a dus la dezvoltarea industriei chimice;
- carbunii au impulsionat industria extractiva; 4 puncte
d) Procesul formarii solurilor este complex si de durata, fiind influentat de clima, roca,
vegetatie, relief.
- diversitatea reliefului si vegetatia determina o mare varietate a tipurilor de sol.
- conditiile locale determinate de prezenta in apropierea scoartei a apelor subterane pot duce la
formarea solurilor hidromorfe, in timp ce raurile pot genera, prin revarsari
succesive, soluri aluvionare. 4 puncte
TOTAL 16 puncte
VI. a. 225-230 m3/ s - aprilie. 1 punct
b. 47-49 m3/ s - septembrie. 1 punct
c. August, septembrie, octombrie - 3 puncte
d. Primavara - 1 punct
e. Precipitatiile -1 punct
f. 180-181 m3/s-1 punct
g. Decembrie -100 m3/ s; mai - 200 m3/ s. 4 puncte
Total 12 puncte
Total test: 90 puncte + 10 puncte oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. b; 2. d; 3.c ; 4. a; 5. a; 6. a; 7. d; 8. c; 9. a; 10. b.
Total 20P
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Cluj-Napoca.Timisoara, Alexandria;
2. Mures, Trotus, Dambovita.
Total 10p
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru 2 deosebiri dintre clima unitatii marcate cu C etaj climatic montan, iar in
D climat de campie, temperatura medie anuala in C este de 0°C - 6°C, iar in D de 10°C -
11°C; precipitatii medii anuale: in unitatea C,1000-1200 si peste, iar in D 400-500 mm/an;
influenta climatica in C scandinavo-baltica, iar in D de ariditate.
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcata cu F (Muntii Apuseni), iar in
H Grupa Muntilor Parang.
Relieful unitatii H s-a dezvoltat pe o structura geologica complexa in timp ce relieful unitatii H s-a
format pe roci predominant cristaline si doar pe margini roci sedimentare (calcar);
Relieful unitatii H se caracterizeaza prin discontinuitate si lipsa de masivitate in timp ce unitatea F
are o masivitate remarcabila;
Relieful glaciar din unitatea H este bine reprezentat (circuri, vai glaciare, morene) in timp ce in F se
remarca multitudinea tipurilor reliefului carstic) atat de suprafata cat si din interiorul scoartei),
pesteri, doline, polii etc.
Altitudinile sunt mici in unitatea F (1849 m), in timp ce in H depasesc 2500 m (Vf. Parangu Mare
2519 m).
c. 4 p pentru 2 deosebiri intre clima unitatii marcata cu E - temperaturile medii anuale
au valori de 10°C -11 °C in timp ce in unitatea J 8°C - 10°C; precipitatiile medii anuale au
valori de 600-800 mm/ an in E, iar in unitatea J 500-600 mm/ an; in unitatea E sufla
austrul, iar in J crivatul, influente de ariditate in J, iar in E submediteraneene;
Total 12 p
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu B (Carpatii Curburii);
a) cuprinde domenii montane cu vai si culmi orientate NE-SV, dar muntii realizeaza o
mare curbura in care este inclusa Depresiunea Brasovului; alcatuiti in totalitate din flis
polcagen altitudinile maxime ating 1700-1900 m (Vf. Ciucas - 1954 m); varietatea rocilor
sedimentare a impus un relief petrografic cu formele specifice acestora:
- relief ruiniform pe conglomerate (Ciucas);
- relief dezvoltat pe gresii (Muntii Buzaului);
- relief dezvoltat pe calcare (Muntii Barsei);
- relief dezvoltat pe dune de nisip (Reci-D. Brasov);
b) Prahova, Teleajen, Buzau;
c) Sf. Gheorghe;
d) padurea de conifere;
e) Brasovului;
f)spodosoluri.
Total 12 p
b. Unitatea I - Campia de Vest - la N de Mures; a) - este neteda, joasa, plana;
- vaile au albii abia schitate cu lunci largi;
- prezenta dunelor de nisip in Campia Carei;
- altitudinile maxime de peste 100 m inaltime, campiile inalte - C. Vingai 174 m; o) Somes, Mures,
Barcau;
c) molisoluri;
d) Oradea, Satu Mare;
e) petrol, ape termale.
Total 10p
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. Padurea pe teritoriul tarii noastre incepe din campie - 200 m (C. Teleormanului, Vlasiei) si se
termina la altitudinea de 1800 m (Carpatii Meridionali) si 1600 m Carpatii Orientali. intre aceste
limite se diferentiaza mai multe etaje (foioase, stejar, fag, conifere), ca urmare a cresterii altitudinii
reliefului si modificarii caracteristicilor climatice (scade temperatura si creste cantitatea de
precipitatii); in anumite conditii climatice se produc inversiuni de vegetatie, iar in lungul raurilor se
dezvolta specii forestiere iubitoare de umezeala (salcie, plop, arin).
b). Circulatia generala a maselor de aer dinspre vest spre est determina scaderea cantitatii de
precipitatii dinspre V spre E (640 cm2/mm/an la 350 mm/an).
Radiatia solara are valori de 125 kcal/cm2/min in sudul tarii, 115 kcal/cm2/ min in N, iar 110
kcal/cm2, ceea ce determina temperaturi medii anuale de 10 grade C-11 grade C in sudul tarii, 8-9
grade C in nordul tarii si de 0 grade C la peste 2000 m altitudine.
Relieful prin altitudine, expozitia versantilor, prezenta depresiunilor intra si submontane Ex.
producerea fenomenului de inversiune termica, determina temperaturi mult mai scazute fata de
zonele mai inalte din jurul depresiunilor.
c). - suprafetele de nivelare (peneplene) din Carpati rezultate in urma modelarii
subaeriene;
- relieful glaciar ca urmare a glaciatiunii cuatemare cand muntii inalti au fost acoperiti
de ghetari (riss);
- relieful petrografic impus de structura geologica variata a Carpatilor (carstic, pe
conglomerate, sisturi cristaline); d) - altitudini de 500-600 m;
- aspectul de ses cu terenuri agricole fertile;
- situarea la intersectia unor importante drumuri si cai ferate transcarpatice.
Total 16 p
VI. a. 350 m3/ s: aprilie, mai; 4 puncte
b. 60-65 m3/ s ianuarie; 3 puncte
c. 285 m3/ s; 1 punct
d. aprilie, mai; 2 puncte
e. primavara; 1 punct
f. temperaturile scazute; 2 puncte
Total 12 p
Total test: 90 puncte +10 puncte oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. d; 2. a; 3. d; 4. a; 5. a; 6. c; 7. b; 8. a; 9. c; 10. b.
Total 20 puncte
II. 1. Ploiesti, Cluj-Napoca, Slatina;
2. Crisul Alb, Barlad, Arges;
3. Petrol, gaze asociate (de sonda);
4. - este constituita din pietrisuri, nisipuri si argile peste care s-a depus o cuvertura de loess
groasa de 40 m;
- prezinta sectoare cu formatiuni de dune de nisip (in lungul lalomitei, Calmatuiului);
- frecventa depresiunilor de tasare in loess (crovuri)
Total 10 puncte
III. a. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri dintre clima unitatii marcate cu B si clima unitatii marcate
cu G (Podisul Tarnavelor) cate 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect, dintre
urmatoarele: etaj climatic B, de campie, iar G (Pod. Tarnavelor), de dealuri si podisuri;
temperatura medie anuala in B de 10-11 grade C, iar in G de 8-9 grade C, precipitatii medii
anuale 400-500 mm/ an in B, iar in G 500-700mm/ an; influente climatice oceanice in G,
si de ariditate in B.
b. relieful unitatii C (Pod. Dobrogei de S) s-a format prin depunerea de sedimente, intr-o
mare pe un fundament cutat si foliat anteriors, rezultand o structura tabulara, cu usoare
boltiri; in timp ce relieful unitatii F (Dealurile Lipovei) constituie o unitate de relief de tip
piemontan, format in urma unui proces de sedimentare peste un fundament foliat si cazut
in trepte spre V.
Altitudinea maxima in C este de 204 m (in Pod. Olteniei), in timp ce in C este de 311 m.
Caracteristica este prezenta in F a rocilor vulcanice (bazalte, lucaret), in timp ce i n C loessul
cuaternar imbraca formatiunile de gresie si calcare.
c. I - Campia de Vest la S de Mures se inscrie etajului climatic de campie moderat
in timp ce in J (Campia Moldovei) climatului de campie accentuat - temperatura medie
anuala in I de 10-11 grade C, iar in J este de 8-10 grade C, precipitatii medii anuale de 640
mm/an in J si sub 500 mm/an; influente submediteraneene in I si de umiditate in J.
Total 12 p
IV. a. Carpatii Maramuresului si Bucovinei.
S-au format pe parcusul multor etape ale orogenezei alpine.
Din punct de vedere petrografic, sunt formati din 3 fasii paralele, care impun lanturi longitudinale
de munti:
1. fasia centrala-cristalina-mezozoica
2. fasia vestica-muntii vulcanici;
3. fasia estica-muntii Flisului cretacic si paleogen.
- prezinta cea mai mare largime, dintre grupele Carpatilor Orientali (130-140 km de-a lungul
frontierei de N);
- are cele mai mari altitudini - Rodnei 2303 m, din Carpatii Orientali. - 3 puncte
b. etajul climatului montan, scandinavo-baltice. 2 puncte
c. glaciar. - 2 puncte
d. Viseu, Iza. - 2 puncte
e. Minereu auro-argintifier, mangan. - 1 punct
Total 10 p b. a. H - Piemontul Getic
- S-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrisuri, nisipuri, argile cu intercalatii
de carbuni), peste un fundament cristalin.
- Este o unitate tipic piemontana, cu interfluiri a caror latime creste de la N la S.
- Altitudini cuprinse intre 600-700 m in N si 300 m in S, limita cu Campia Romana.
- Relief afectat de procese de eroziune si predispus la alunecari de teren si fenomene torentiale.
b. lignit, petrol, gaze de sonda.
c. de dealuri si podis, submediteraneene.
d. Motru, Jiu.
Total 10p
V. a. Zona alpina - supranumita si stepa rece, se caracterizeaza prin prezenta pajistilor
alpine, lipsa vegetatiei forestiere, datorita altitudinilor mari (peste 1800 m) si vanturilor
puternice.
b. Pe fondul climatului temperat al tarii noastre, ca urmare a influentelor exterioare,
barate de catre Carpati, se resimt influente oceanice in partea vestica si centrala a tarii;
submediteraneana in SV tarii; de tranzitie in sectorul dintre Arges si Olt, de ariditate in S
si E tarii scandinavo-baltice in N si pontice pe litoralul Marii Negre. Acestea se datoreaza
circulatiei generale a maselor de aer la nivelul continentului european, dar si pozitiei
geografice a Romaniei in cadrul Europei. 4 puncte
c. Transportul de apa este mai ieftin si se preteaza pentru produse cu volum mare.
intre porturile dunarene si cele maritime se traficheaza atat materii prime (petrol, carbuni,
minereuri de fier, bauxita), dar si produse finite, industriale si agroindustriale. 4 puncte
d. Fondul funciar agricol reprezinta 62% din totalitatea fondului funciar. Din cuprinsul
fondului funciar agricol aprox. 63% reprezinta terenul agricol, urmat de pasuni, fanete vii si
livezi. Fiecare componenta impune un anume mod de utilizare al terenurilor - de la cultura
plantelor temporare (cereale, plante tehnice) si zonele cu terenuri arabile, la cele permanente
din dealuri si podisuri. 4 puncte
Total 6 p
VI. a. 350 m3/s- aprilie-mai. - 3 puncte
b. 70 m3/s - septembrie. - 2 puncte
c. cantitate redusa de precipitatii. - 1 punct
' d. media mediilor lunare impartita la 12 (media aritmetica). - 2 puncte
e. 280 m3/s. - 1 punct
f. precipitatiile de la inceputul primaverii, combinate cu topirea zapezii din zona inalta.
- 3 puncte
Total 12 p
Total test: 90 puncte + 10 puncte oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. d; 2. b; 3. ac; 4. a; 5. b; 6. b; 7. b; 8. d; 9. d; 10. c.
Total 20p
II. 1. Giurgiu, Deva.Targoviste, Sf. Gheorghe.
2. Ialomita, Bega, Siret.
3. Delta Dunarii reprezinta o campie terminala in formare, desfasurata intre Patlageanca si
Marea Neagra.
- Are o inclinare mica, de la Vest (0,006%) si o altitudine deasupra nivelului marii de numai +
0,52 m.
- Adancurile cele mai mari se intalnesc pe bratele Dunarii (-39 m pe bratul Chilia, -34 m pe
bratul Tulcea, -36 m pe bratul Sf. Gheorghe).
- Relieful este supus permanent procesului de modelare (eroziunea malurilor, aluvionara
ostroavelor, formarea deltei secundare la gura bratului Chilia).
4. Minereuri de Fe, Cu, Mn, huila.
Total 10 p
III. a. Unitatea marcata cu B (Delta Dunarii) are un climat de campie, in timp ce unitatea
marcata cu C, un etaj climatic de dealuri; temperatura medie anuala in B este de 10°C
-11 °C, iar in C este de 8°C - 9°C; precipitatiile medii anuale au valoarea de 300-350
mm/an in B, iar in C de 500-700 mm/an; influentele climatice in B sunt cele pontice si
de sriditate, iar in C cele oceanice.
b. Relieful unitatii marcate cu E (Subcarpatii Getici) sunt formati din roci sedimentare
recente - gresii, conglomerate, argile, cutate in ultima faza a orogenezei alpine (miocen),
in timp ce relieful unitatii marcate cu D (Muntii Fagaras), este alcatuit din roci dure, vechi
(sisturi cristaline) puse in loc in prima parte a orogenezei alpine. in structura reliefului
unitatii marcate cu E, se disting 2 siruri de depresiuni separate de doua aliniamentre
deluroase, in timp ce unitatea marcata cu D are o structura masiva, cuprinzand o culme
inalta si crenelata, abrupt aspre nord si cu pante mai domoale in sud. in unitatea marcata
cu D altitudinile depasesc 2500 m (2544 m in Moldoveanu), iar in unitatea marcata cu E
abia 1200 m in Dealu Chicera.
c. Etajul climatic din A (Carpatii Maramuresului si Bucovinei) este cel montan, iar in J,
cel de campie moderat; tempertura medie anuala este in A de 0°C - 6°C, iar in J de 10°C
-11 °C, precipitatiile medii anuale de 1000-1200 si peste in A, iar in J de 500-600 mm/an,
influente submediteraniene in J si scandinavo-baltice in A.
Total 12 p
IV. a) Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu A (Muntii Apuseni)
a. s-a format in timpul orogenezei alpine;
- este sectorul cel mai inalt si diversificat al Carpatiilor Occidentali;
- reprezinta un "mozaic petrografic' o sinteza geologica a intregului lant carpatic;
- scad in altitudine de la E-V;
- sunt puternic fregmentati;
- prezenta depresiunilor golf;
- altitudinea maxima 1849 m;
- relieful carstic foarte bine dezvoltat (pesteri chei, izbucuri);
- modelarea ciclica cu prezenta suprafetelor de nivelare;
(cate 1 punct pentru flecare trei caracteristici) - 3 puncte
b. oceanica; - 2 puncte
c. auro-argintifere; 2 puncte
d. risipite (cranguri); 2 puncte
e. Crisul Alb, Somesul Mic; 1 punct
b)a. Podisul Barladului
- s-a format prin depunerea de roci sedimentare peste un fundament cristalin (Platf. esteuropeana,
rigid si cazut in trepte spre sud).
- Din punct de vedere petrografic este alcatuit din argile, mame, nisipuri, gresii, pietrisuri, dar
si calcare, dispuse orizontal sau monoclinal, fapt ce explica gama larga de procese (alunecari de
teren, eroziunea torentiala), care provoaca degradari intense.
- Are altitudini de la 400 m in N la 10 m in Lunca Prutului si 200 m in contactul cu Campia
Romana.
- Are un relief tipic structurat cu platouri netede, creste-forme simetrice de relief
b. de ariditate;
c. argiluviale;
d. Vaslui, Barlad;
e. solul, gazele naturale; ,
f. alunecari de teren.
Total 10p
V. a) Hazardele se clasifica dupa cauzele care le determina, in hazarde naturale si
antropice. Din categoria celor naturale, in M-tii Carpati, frecvente sunt: hazardele
geomorfologice (alunecari, prabusiri avalanse de pietre); hazarde climatice (viscol,
inghet, vanturi puternice); hazarde hidrologice (inundatii), hazarde antropice (focul).
b) Scaderea cantitatii de radiatie solara de la sud catre nordul tarii 1115 Kcal/ cm2/
min. latitudine face ca temperatura aerului sa aiba valori mai scazute cu 20 in N decat in
sudul tarii (8°C - 9°C la 10°C -11°C). Precipitatiile scad de la sud catre nord, ca urmare a
modificarii treptelor de relief, de la cel de campie, cu cantitati medii de precipitatii de 400-
600 mm/an la cel de munte 1000-1200 mm/an, sau podis cu 600-800 mm/an.
Influentele exterioare - submediteraneene si de ariditate SV si S si cele ocenice si scandinavobaltice
explica scaderea temperaturii dar si pe a precipitatiilor de la N la S.
c) Stepa din C. Baraganului. Stepa reprezinta astazi o zona de vegetatie reconstituita dupa
peticile care au mai fost pastrate, in unele zone mai greu accesibile. in ultima suta de ani, aceasta a
fost inlocuita prin culturi, in special graminee, datorita solurilor fertile si extinderii asezarilor.
d) Marea Neagra este pentru Romania fereastra catre Oceanul Planetar, din care decurge
avantajul dezvoltarii transportului maritim. De asemenea, ofera posibilitatea comunicarii cu tarile
riverane marii, posibilitatea dezvoltarii turismului balnear.
Total 16 p
VI. a.- 2°C -februarie; - 2 puncte
b. 19°C-iunie;-2 puncte
c. 17°C; - 2 puncte
d. 4°C; - 2 puncte
e. radiatia solara si relieful; - 4 puncte
Total 12 p
Total test: 90 puncte + 10 puncte oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. c; 2. b; 3. b; 4. d; 5. d; 6. b; 7. d; 8. c; 9. c; 10. d.
Total 20 p
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Crisul Repede; 2. Focsani, Resita, Zalau; 3.Somesul Mic, Suceava 4. Cibin, Crisul
Alb, Barlad;
Total 10 p
III. Se acorda12 puncte din care:
a. E (Podisul Getic) H- (Carpatii Mojdo-Transilvani)
E- se inscrie climatului de dealuri si podis, iar H- climatului montan;
Temperatura medie anuala, 8°C - 10°C in E, iar in H, 8°C - 9°C precipitatiile medii multe anuale
500-700 mm/an in E si 1000-1200 si peste in H.
b. A- Subcarpatii Moldovei si D-Subcarpatii Curburii.
Unitatea de relief A constituie cel mai simplu areal de top subcarpatic, formata din 3 mari
depresiuni inchise spre exterior de dealuri cu structuta cutata, iar unitatea D are o structura
complexa, cuprinzand un rand de depresiuni la contactul cu muntele - puse in evidenta prin procese
erozionale - inchise spre exterior de un aliniament de dealuri cu structura cutata. inspre exteriorul
acestora se afla un al doilea sir de depresiuni "intracolinare', inchise de dealuri cu structura cutata;
altitudinea maxima in A este de 911 m - culmea Plesu, iar in D 1236 m in Dealu Chicera.
c. G - Podisul Tarnavelor; J-Campia Moldovei; G - Etaj climatic de deal si podis, iar
in J de campie;
Temperaturi medii anuale 8°C - 9°C in G, iar in J , ,9°C - 10°C precipitatiile medii multe anuale
500-700 mm/an in G si sub 500 mm/an in J; influente climatice oceanice in G si de ariditate in J.
Total 12 p IV. a. Podisul Dobrogei
a) - cel mai tipic si complex podis din Romania.
- partea centrala a podisului s-a format in onogeneza baikalian-coledoniana cand se cuteaza
sisturile verzi din Podisul Casimcei, in onogeneza hercinica se pun in evidenta cutele orientate in
NV-SE din Muntii Macinului, iar manifestarile vulcanice din zona Tulcei intregesc Dobrogea de
Nord; partea sudica a podisului suporta in neozioc ample procese de sedimentare prin depunerea
straturilor de calcar si gresie, peste un fundament cutat si foliat anterior. Este imbracat cu un strat de
loess (30 m grosime), strapuns de frecvente roci calcaroase.
- Are in structura o mare varietate de roci;
- Relieful prezinta aspecte montane inm -tii Macinului, munti cu aspect rezidual, neuniform
(piramide, stalpi, pietre rotunjite), dezvoltat pe roci dure (granite hercinice).
- Relieful colinar si de podis in Dl. Tulcei, Niculitel
- Relieful carstic (doline, poli, pesteri).
- Altitudinea medie 125 m-maxima 467 m M-tii Macin.
b) soluri balane;
c) pontice;
d) stepa;
e) limane fluviatile, lagune maritime;
f) Constanta, Tulcea.
Total 10 p B a. H- Carpatii Maramuresului si Bucovinei
- tripla zonalitate petrografica (vulcanic-sisturi cristaline-flis crotacic paleogen)
- varietatea tipurilor de relief - glaciar (vai), vulcanic (conuri, cratere, neck), petrografic, pe
gresii, conglomerate.
- altitudini mari: 2303 m Rodnei;
- cea mai mare latime: 130-140 km pe granita de N.
b. spodosoluri;
c. scandinavo-baltice;
d. lacuri formate in masive de sare, glaciare, de baraj antropic;
e. padurea, apele, minereuri neferoase.
Total 10 p
- prezinta fragmentare accentuata cu mari depresiuni (Maramuresului, Domelor) si
culoare de vai;
(cate 1 punct pentru oricare 3 caracteristici); - 3 puncte
b) climat montan; influente scandinavo-baltice si oceanice; - 2 puncte
c) minereuri neferoase, ape minerale, roci de constructie; - 2 puncte
d) avalanse, prabusiri, alunecari de teren; precipitatii bogate, pante accentuate; pagube
materiale; - 3 puncte
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. - Orientarea lantului carpatic, cu rol de bariera in circulatia maselor de aer influenteaza
separarea influentelor oceanice de cele continentale, determinand precipitatii mai bogate
in vestul si centrul tarii si mai scazute in exteriorul Carpatilor. Precipitatiile sunt influentate
de altitudinea reliefului, astfel in zonele de campie se inregistreaza sub 600 mm/an, in
zonele colinare intre 600-800 mm/an, iar in zonele montane peste 800, atingand chiar si
1400 mm/an in muntii inalti de peste 2000 m. - 4 puncte
b. - Prin cantitatea si calitatile lor apele subterane pot fi utilizate in alimentarea cu apa
a localitatilor, cele cu caracteristici chimice si fizice deosebite (apele minerale si termale),
se utilizeaza in scop terapeutic in multe statiuni balneare si la incalzirea serelor si chiar a
locuintelor acolo unde exista. - 4 puncte
c. -Varietatea etajelor climatice determinate de altitudinea reliefului a impus si o etajare
a vegetatiei, astfel in zonele cu climat de campie, vegetatia specifica este cea de stepa si
silvostepa, in zonele cu climat de deal si podis cea a padurilor de foioase (stejar si fag), iar
in zonele cu climat montan etajul padurilor de conifere si al vegetatiei alpine. - 4 puncte
d. - Prin rangul si statutul de oras capitala, prin marimea demografica si importanta
economica, orasul Bucuresti este cel mai important nod de comunicatii din Romania.
Bucurestiul reprezinta punctul de convergenta a celui mai mare numar de cai ferate
magistrale si sosele importante din tara, prin care se conecteaza la circulatia internationala.
La Bucuresti se afla cel mai mare aeroport international al tarii - 4 puncte
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 58 mm; noiembrie; - 2 puncte
b. 144 mm; iunie; - 2 puncte
c. vara; altitudine ridicata; - 2 puncte
VARIANTA
l Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. c; 2. a; 3. b; 4. c; 5. d; 6. b; 7. a; 8. c; 9. b; 10. c.
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru flecare element solicitat), astfel:
1. Pitesti; 2. Resita; 3. Vrancea; 4. Somesul Mic; 5. Alexandria;
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu I (Campia Banatului) si
clima unitatii marcate cu J (Campia Moldovei), cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect, dintre urmatoarele: influente climatice: in unitatea I intalnim influente submediateraneene
iar in unitaea J influente de ariditate (continentale); precipitatii medii anuale:
sunt mai bogate in I cu o valoare de peste 600 mm/an si mai scazute in J de 500 mm/an.
b. 2 p pentru o deosebire intre vegetatia unitatii marcate cu E (Grupa Nordica a Carpatilor
Orientali) si relieful unitatii marcate cu H (Podisul Getic) cate 2 p pentru o deosebire enuntata
corect, oricare dintre urmatoarele: in unitatea E intalnim vegetatia padurilor de foioase si
conifere iar in unitatea H padurea de foioase/ stejar;
c. 2 p pentru o asemanare intre solurile unitatii marcate cu A (Subcarpatii Moldovei) si
solurile unitatii marcate cu D (Subcarpatii Getici): in ambele zone solurile specifice fac
parte din clasa argiluvisoluri (in zone mai joase) si cambisoluri (in zone mai inalte).
d. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu C (Podisul Dobrogei de
Sud) si clima unitatii marcate cu F (Muntii Poiana Rusca): etaj climatic - in unitatea F
caracteristic este climatul de munte iar in unitatea C cel de podis; temperatura medie
anuala - este mai ridicata in unitatea C si mai scazuta in F; precipitatiile sunt mai scazute
in unitatea C fata de unitatea F; influentele climatice: influente de ariditate in C si oceanice
inF.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu H (Podisul Getic)
a) Piemontul/ podisulGetic; -1 punct
b) altitudinea reliefului; etaj climatic de dealuri, influenta submediteraneeana; - 3 puncte
c) Jiul, Oltul, Argesul; - 2 puncte
d) petrol, gaze naturale, lignit; - 3 puncte
e) argiluvisoluri; - 1 punct
t Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu E
(Grupa Nordica a Carpatilor Orientali):
a) - s-au format prin incretire si vulcanism;
- se prezinta sub forma de siruri paralele orientate NV-SE;
- sunt alcatuiti din roci variate: vulcanice in vest, cristaline in centru si sedimentare in est;
- prezinta relief glaciar, relief vulcanic;
- fragmentare accentuata a reliefului cu multe depresiuni si vai ale apeior;
(cate un punct pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte
b) Muntii Rodnei, Maramuresului si depresiunile: Maramuresului. Domelor; - 2 puncte
c) Somesul Mare, Bistrita; - 2 puncte
d) influente scandinavo-baltice; - 1 punct
e) minereuri neferoase, roci de constructii; - 2 puncte
Total 10 puncift
VARIANTA 51
I. Se acorda 20 puncte (cate 2p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.a; 2. d; 3. c; 4. b; 5. c; 6. d; 7. a; 8. b; 9. a; 10. b.
Total 20p
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. sare, lignit; 2. Sibiu, Piatra Neamt, Deva, Targoviste; 3. Tarnava Mare, Arges, Siret; 4 pontice
Total 10 P
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri dintre clima unitatii marcate cu C (Campia Transilvaniei) si clima
unitatii marcate cu F (Carpatii Maramuresului si Bucovinei) cate 2 puncte pentru fiecare deosebire
enuntata corect, dintre urmatoarele: etaj climatic, in unitatea C, de dealuri
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a) Densitatea medie a populatiei Romaniei este de 91 loc/km2. Fata de aceasta pe
teritoriul tarii exista diferentieri sensibile (peste 100 loc/km2 sau sub 25 loc/km2) fie datorita
reliefului inalt, fie intinderilor mari de apa (Delta Dunarii), fie prezentei unor resurse de
subsol (Subcarpatii-petrol, gaze naturale) sau in perimetrul administrativ al unor orase
mari; - 4 puncte
b) Pe teritoriul Romaniei cele 3400 de lacuri se diferentiaza din punct de vedere ge¬netic in
naturale si antropice. Cele naturale sunt si rezultatul actiunii asupra scoartei atat a fortelor din
interiorul scoartei cat si a celor din exterior. Au aparut astfel lacuri glaciare, vulcanice, carstice,
lagune, limane. Omul a realizat acumulari cu diferite destinatii: lacuri hidroenergetice, iazuri,
agrement. - 4 puncte
c) vegetatia (totalitatea plantelor) reprezinta suma contributiei componentelor naturale si
antropice; se diferentiaza pe altitudine si etaje sau tipuri de clima. Densitatea formatiunilor vegetale
sunt o rezultanta a pozitiei geografice a Romaniei cu influente din: Europa Centrala si de est (60%),
boreale si alpine (10%), mediteraneene 16% si doar 4% sunt endemice. Mai trebuie amintita si
vegetatia sagetala si ruderala rezultata prin interventia antropica asupra spatiilor din apropierea
oraselor si satelor.
d) Casimcea si Jijia, desi apartin de bazine hidrografice diferite, prezinta unele
asemanari care justifica lipsa amenajarilor hidroenergetice. Sunt rauri scazute cu debite
medii, panta redusa, viteza de scurgere mica. 4 puncte
Total 16 p
VI. a) 10000 m3/ s - mai; - 2 puncte
b) 3300-3400 m3/ s - octombrie; - 2 puncte
c) 6700-6600 m3/ s; - 1 punct
d) ascendent - precipitatiile determinate de circulatia verstica; topirea zapezilor; 4
puncte
e) toamna; 1 punct
f) ianuarie, februarie; - 2 puncte Total 12 p
Total test: 90puncte + 10 puncte oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. b; 2. a; 3. a; 4. b; 5. a; 6. c; 7. d; 8. c; 9, a; 10. c.
Total 20 p
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Zalau, Tulcea, Tg. Mures; 2. Somesul Mare.Tamava Mare, Cerna; 3. Solul, petrol;
4. Podisul Mehedinti s-a format prin cutare, asemanator Carpatilor Meridionali.
Relieful este alcatuit din platouri si culmi, separate de vai adanci create prin eroziunea
diferentiala. Are altitudini intre 500-600 m.
Total 10 p
III. Se acord 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri dintre clima unitatii de relief marcate cu B (Campia Baraganului) si
clima unitatii de relief marcate cu H (Campia Transilvaniei), cate 2 puncte pentru fiecare deosebire
enumerata corect, dintre urmatoarele: etajul climatic din unitatea B, de campie accentuat in unitatea
H de dealuri, temperatura medie anuala de 10°C -11°C
in B si 8°C -9°C in H; precipitatii - media anuala de 600-800 mm/ an in H si 400-500 mm/ an in B,
vanturile de vest in H si crivatul in B, influente de ariditate in B si oceanice in H.
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu C (Subcarpatii Curburii) si
relieful unitatii marcate cu J (Grupa Parang); cate 2 puncte pentru fiecare deosebire
enumerata corect, oricare dintre urmatoarele: relieful unitatii C s-a format prin tectonizarea
sedimentelor din avanfosa carpatica si sistem sinclinal si anticlinal in timp ce relieful
unitatii J s-a format prin cutarea sedimentelor din geosinclinalul carpatic, in orogeneza
alpina din cretacic pana la inceputul cuaternarului; unitatea C are o structura geologica
variata: argile, marne, pietrisuri, gresii, calcare sarmatice, in timp ce unitatea J este alcatuita
predominant din sisturi cristaline si doar pe margini din calcare; altitudinea maxima din C
este de 911 m (Magura Odobestilor), iar in J 2519 m (Parangul Mare).
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu F (Dealurile Lipovei) si
clima unitatii marcate cu G (Podisul Dobrogei de Sud); cate 2 puncte pentru fiecare deosebire
enuntata corect dintre urmatoarele: etaj climatic in unitatea F, de dealuri joase in unitatea
G de campie accentuat; temperatura medie anuala de 8°C -10°C in F si de 10°C -11 °C
in G, precipitatii - media anuala de 600-700 mm/ an in F si 400-450 mm/ an in G; influenta
climatica oceanica in F si pontica in G.
Total 12 p
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu
A (Carpatii Moldo-Transilvani).
a) - au o alcatuire geologica relativ complicata evidentiata printr-o tripla zonalitate
longitudinala: in vest formatiuni vulcanice, in centru sisturi cristaline, iar in est flis cretacic
si paleogen;
- au altitudini mai mari in N si mai reduse in S (Calimani 2100 m).
- fragmentare accentuata, evidentiata de un numar mare de depresiuni si trecatori;
- modelarea subaeriana exprimata prin prezenta platformelor de eroziune mai bine
reprezentate in unitatile cristalino-mezozoice si flis cretacic;
- prezenta discontinuitatilor longitudinale: cea din Depresiunile Giurgeu, Ciuc si unele
sectoare ale vailor.
(cate 1 punct pentru oricare 3 caracteristici)
b) Giurgeu, Ciuc; 2 puncte
c) De baraj natural, Lacu Rosu sau Lacul Sf. Ana de crater vulcanic. 2 puncte
d) Padurea, apele minerale, sulful. 3 puncte b. Campia de Vest la N de Valea Muresului.
a) - s-a format prin acumulare de sedimente marine, prin umplerea Lacului Panonic,
care s-a retras treptat spre vest.
- este constituita din nisipuri, pietrisuri, argile, peste care s-a depus o cuvertura de loess.
- altitudinile sunt cuprinse intre 80-90 m in campiile joase si 100-174 m in campiile inalte.
- prezenta dunelor de nisip (C. Carei)
- este plana, neteda, joasa;
b) Oceanica;
c) Molisoluri;
d) Satu Mare, Arad;
e) Apele termale, solurile, petrolul.
Total 10 p
V. a) - Relieful Carpatilor este rezultatul etapelor orogenezei alpine.
- inaltarea si cutarea Carpatilor au intensificat modelarea subaeriana, conducand la formarea
platformelor de eroziune (Borascu, Rau-Ses-Predeal);
- Diversitatea petrografica a impus tipuri de relief, de la cel dezvoltat pe sisturi cristaline,
la cel carstic sau vulcanic.
- Vaile au fragmentat muntii, formand chei, defilee.
- structura cutata a impus un relief dezvoltat pe sinclinale anticlinale.
- inaltarile de la inceputul cuaternarului au dus la accentuarea rupturilor marginale, cu formarea
foliilor, care au separat compartimente colorate (galbene - Lacul Timis) sau inaltate
(horsturi-Poiana Rusca).
b) - este situat in Campia Siretului Inferior (C. Galatiului), la confluenta Siretului cu
Dunarea;
- aceasta a determinat dezvoltarea transportului fluvial - Galati devenind cel mai im¬portant port
fluvial;
- industria siderurgica a fost favorizata de prezenta Dunarii, care a facilitat importul de
materii prime (cocs, minereuri de fier);
- constructiile navale au fost facilitate de Dunare;
- agricultura preoraseneasca (cultura legumelor), s-a dezvoltat in stransa legatura cu populatia
Galatiului intr-o regiune de campie drenata de doua artere hidrografice importante;
4 puncte
c) - relieful de dealuri a impus cultura vitei-de-vie;
- petrolul exploatat de peste 100 de ani a dus la dezvoltarea industriei chimice;
- carbunii au impulsionat industria extractiva; 4 puncte
d) Procesul formarii solurilor este complex si de durata, fiind influentat de clima, roca,
vegetatie, relief.
- diversitatea reliefului si vegetatia determina o mare varietate a tipurilor de sol.
- conditiile locale determinate de prezenta in apropierea scoartei a apelor subterane pot duce la
formarea solurilor hidromorfe, in timp ce raurile pot genera, prin revarsari
succesive, soluri aluvionare. 4 puncte
TOTAL 16 puncte
VI. a. 225-230 m3/ s - aprilie. 1 punct
b. 47-49 m3/ s - septembrie. 1 punct
c. August, septembrie, octombrie - 3 puncte
d. Primavara - 1 punct
e. Precipitatiile -1 punct
f. 180-181 m3/s-1 punct
g. Decembrie -100 m3/ s; mai - 200 m3/ s. 4 puncte
Total 12 puncte
Total test: 90 puncte + 10 puncte oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. b; 2. d; 3.c ; 4. a; 5. a; 6. a; 7. d; 8. c; 9. a; 10. b.
Total 20P
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Cluj-Napoca.Timisoara, Alexandria;
2. Mures, Trotus, Dambovita.
Total 10p
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru 2 deosebiri dintre clima unitatii marcate cu C etaj climatic montan, iar in
D climat de campie, temperatura medie anuala in C este de 0°C - 6°C, iar in D de 10°C -
11°C; precipitatii medii anuale: in unitatea C,1000-1200 si peste, iar in D 400-500 mm/an;
influenta climatica in C scandinavo-baltica, iar in D de ariditate.
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcata cu F (Muntii Apuseni), iar in
H Grupa Muntilor Parang.
Relieful unitatii H s-a dezvoltat pe o structura geologica complexa in timp ce relieful unitatii H s-a
format pe roci predominant cristaline si doar pe margini roci sedimentare (calcar);
Relieful unitatii H se caracterizeaza prin discontinuitate si lipsa de masivitate in timp ce unitatea F
are o masivitate remarcabila;
Relieful glaciar din unitatea H este bine reprezentat (circuri, vai glaciare, morene) in timp ce in F se
remarca multitudinea tipurilor reliefului carstic) atat de suprafata cat si din interiorul scoartei),
pesteri, doline, polii etc.
Altitudinile sunt mici in unitatea F (1849 m), in timp ce in H depasesc 2500 m (Vf. Parangu Mare
2519 m).
c. 4 p pentru 2 deosebiri intre clima unitatii marcata cu E - temperaturile medii anuale
au valori de 10°C -11 °C in timp ce in unitatea J 8°C - 10°C; precipitatiile medii anuale au
valori de 600-800 mm/ an in E, iar in unitatea J 500-600 mm/ an; in unitatea E sufla
austrul, iar in J crivatul, influente de ariditate in J, iar in E submediteraneene;
Total 12 p
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu B (Carpatii Curburii);
a) cuprinde domenii montane cu vai si culmi orientate NE-SV, dar muntii realizeaza o
mare curbura in care este inclusa Depresiunea Brasovului; alcatuiti in totalitate din flis
polcagen altitudinile maxime ating 1700-1900 m (Vf. Ciucas - 1954 m); varietatea rocilor
sedimentare a impus un relief petrografic cu formele specifice acestora:
- relief ruiniform pe conglomerate (Ciucas);
- relief dezvoltat pe gresii (Muntii Buzaului);
- relief dezvoltat pe calcare (Muntii Barsei);
- relief dezvoltat pe dune de nisip (Reci-D. Brasov);
b) Prahova, Teleajen, Buzau;
c) Sf. Gheorghe;
d) padurea de conifere;
e) Brasovului;
f)spodosoluri.
Total 12 p
b. Unitatea I - Campia de Vest - la N de Mures; a) - este neteda, joasa, plana;
- vaile au albii abia schitate cu lunci largi;
- prezenta dunelor de nisip in Campia Carei;
- altitudinile maxime de peste 100 m inaltime, campiile inalte - C. Vingai 174 m; o) Somes, Mures,
Barcau;
c) molisoluri;
d) Oradea, Satu Mare;
e) petrol, ape termale.
Total 10p
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. Padurea pe teritoriul tarii noastre incepe din campie - 200 m (C. Teleormanului, Vlasiei) si se
termina la altitudinea de 1800 m (Carpatii Meridionali) si 1600 m Carpatii Orientali. intre aceste
limite se diferentiaza mai multe etaje (foioase, stejar, fag, conifere), ca urmare a cresterii altitudinii
reliefului si modificarii caracteristicilor climatice (scade temperatura si creste cantitatea de
precipitatii); in anumite conditii climatice se produc inversiuni de vegetatie, iar in lungul raurilor se
dezvolta specii forestiere iubitoare de umezeala (salcie, plop, arin).
b). Circulatia generala a maselor de aer dinspre vest spre est determina scaderea cantitatii de
precipitatii dinspre V spre E (640 cm2/mm/an la 350 mm/an).
Radiatia solara are valori de 125 kcal/cm2/min in sudul tarii, 115 kcal/cm2/ min in N, iar 110
kcal/cm2, ceea ce determina temperaturi medii anuale de 10 grade C-11 grade C in sudul tarii, 8-9
grade C in nordul tarii si de 0 grade C la peste 2000 m altitudine.
Relieful prin altitudine, expozitia versantilor, prezenta depresiunilor intra si submontane Ex.
producerea fenomenului de inversiune termica, determina temperaturi mult mai scazute fata de
zonele mai inalte din jurul depresiunilor.
c). - suprafetele de nivelare (peneplene) din Carpati rezultate in urma modelarii
subaeriene;
- relieful glaciar ca urmare a glaciatiunii cuatemare cand muntii inalti au fost acoperiti
de ghetari (riss);
- relieful petrografic impus de structura geologica variata a Carpatilor (carstic, pe
conglomerate, sisturi cristaline); d) - altitudini de 500-600 m;
- aspectul de ses cu terenuri agricole fertile;
- situarea la intersectia unor importante drumuri si cai ferate transcarpatice.
Total 16 p
VI. a. 350 m3/ s: aprilie, mai; 4 puncte
b. 60-65 m3/ s ianuarie; 3 puncte
c. 285 m3/ s; 1 punct
d. aprilie, mai; 2 puncte
e. primavara; 1 punct
f. temperaturile scazute; 2 puncte
Total 12 p
Total test: 90 puncte +10 puncte oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. d; 2. a; 3. d; 4. a; 5. a; 6. c; 7. b; 8. a; 9. c; 10. b.
Total 20 puncte
II. 1. Ploiesti, Cluj-Napoca, Slatina;
2. Crisul Alb, Barlad, Arges;
3. Petrol, gaze asociate (de sonda);
4. - este constituita din pietrisuri, nisipuri si argile peste care s-a depus o cuvertura de loess
groasa de 40 m;
- prezinta sectoare cu formatiuni de dune de nisip (in lungul lalomitei, Calmatuiului);
- frecventa depresiunilor de tasare in loess (crovuri)
Total 10 puncte
III. a. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri dintre clima unitatii marcate cu B si clima unitatii marcate
cu G (Podisul Tarnavelor) cate 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect, dintre
urmatoarele: etaj climatic B, de campie, iar G (Pod. Tarnavelor), de dealuri si podisuri;
temperatura medie anuala in B de 10-11 grade C, iar in G de 8-9 grade C, precipitatii medii
anuale 400-500 mm/ an in B, iar in G 500-700mm/ an; influente climatice oceanice in G,
si de ariditate in B.
b. relieful unitatii C (Pod. Dobrogei de S) s-a format prin depunerea de sedimente, intr-o
mare pe un fundament cutat si foliat anteriors, rezultand o structura tabulara, cu usoare
boltiri; in timp ce relieful unitatii F (Dealurile Lipovei) constituie o unitate de relief de tip
piemontan, format in urma unui proces de sedimentare peste un fundament foliat si cazut
in trepte spre V.
Altitudinea maxima in C este de 204 m (in Pod. Olteniei), in timp ce in C este de 311 m.
Caracteristica este prezenta in F a rocilor vulcanice (bazalte, lucaret), in timp ce i n C loessul
cuaternar imbraca formatiunile de gresie si calcare.
c. I - Campia de Vest la S de Mures se inscrie etajului climatic de campie moderat
in timp ce in J (Campia Moldovei) climatului de campie accentuat - temperatura medie
anuala in I de 10-11 grade C, iar in J este de 8-10 grade C, precipitatii medii anuale de 640
mm/an in J si sub 500 mm/an; influente submediteraneene in I si de umiditate in J.
Total 12 p
IV. a. Carpatii Maramuresului si Bucovinei.
S-au format pe parcusul multor etape ale orogenezei alpine.
Din punct de vedere petrografic, sunt formati din 3 fasii paralele, care impun lanturi longitudinale
de munti:
1. fasia centrala-cristalina-mezozoica
2. fasia vestica-muntii vulcanici;
3. fasia estica-muntii Flisului cretacic si paleogen.
- prezinta cea mai mare largime, dintre grupele Carpatilor Orientali (130-140 km de-a lungul
frontierei de N);
- are cele mai mari altitudini - Rodnei 2303 m, din Carpatii Orientali. - 3 puncte
b. etajul climatului montan, scandinavo-baltice. 2 puncte
c. glaciar. - 2 puncte
d. Viseu, Iza. - 2 puncte
e. Minereu auro-argintifier, mangan. - 1 punct
Total 10 p b. a. H - Piemontul Getic
- S-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrisuri, nisipuri, argile cu intercalatii
de carbuni), peste un fundament cristalin.
- Este o unitate tipic piemontana, cu interfluiri a caror latime creste de la N la S.
- Altitudini cuprinse intre 600-700 m in N si 300 m in S, limita cu Campia Romana.
- Relief afectat de procese de eroziune si predispus la alunecari de teren si fenomene torentiale.
b. lignit, petrol, gaze de sonda.
c. de dealuri si podis, submediteraneene.
d. Motru, Jiu.
Total 10p
V. a. Zona alpina - supranumita si stepa rece, se caracterizeaza prin prezenta pajistilor
alpine, lipsa vegetatiei forestiere, datorita altitudinilor mari (peste 1800 m) si vanturilor
puternice.
b. Pe fondul climatului temperat al tarii noastre, ca urmare a influentelor exterioare,
barate de catre Carpati, se resimt influente oceanice in partea vestica si centrala a tarii;
submediteraneana in SV tarii; de tranzitie in sectorul dintre Arges si Olt, de ariditate in S
si E tarii scandinavo-baltice in N si pontice pe litoralul Marii Negre. Acestea se datoreaza
circulatiei generale a maselor de aer la nivelul continentului european, dar si pozitiei
geografice a Romaniei in cadrul Europei. 4 puncte
c. Transportul de apa este mai ieftin si se preteaza pentru produse cu volum mare.
intre porturile dunarene si cele maritime se traficheaza atat materii prime (petrol, carbuni,
minereuri de fier, bauxita), dar si produse finite, industriale si agroindustriale. 4 puncte
d. Fondul funciar agricol reprezinta 62% din totalitatea fondului funciar. Din cuprinsul
fondului funciar agricol aprox. 63% reprezinta terenul agricol, urmat de pasuni, fanete vii si
livezi. Fiecare componenta impune un anume mod de utilizare al terenurilor - de la cultura
plantelor temporare (cereale, plante tehnice) si zonele cu terenuri arabile, la cele permanente
din dealuri si podisuri. 4 puncte
Total 6 p
VI. a. 350 m3/s- aprilie-mai. - 3 puncte
b. 70 m3/s - septembrie. - 2 puncte
c. cantitate redusa de precipitatii. - 1 punct
' d. media mediilor lunare impartita la 12 (media aritmetica). - 2 puncte
e. 280 m3/s. - 1 punct
f. precipitatiile de la inceputul primaverii, combinate cu topirea zapezii din zona inalta.
- 3 puncte
Total 12 p
Total test: 90 puncte + 10 puncte oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. d; 2. b; 3. ac; 4. a; 5. b; 6. b; 7. b; 8. d; 9. d; 10. c.
Total 20p
II. 1. Giurgiu, Deva.Targoviste, Sf. Gheorghe.
2. Ialomita, Bega, Siret.
3. Delta Dunarii reprezinta o campie terminala in formare, desfasurata intre Patlageanca si
Marea Neagra.
- Are o inclinare mica, de la Vest (0,006%) si o altitudine deasupra nivelului marii de numai +
0,52 m.
- Adancurile cele mai mari se intalnesc pe bratele Dunarii (-39 m pe bratul Chilia, -34 m pe
bratul Tulcea, -36 m pe bratul Sf. Gheorghe).
- Relieful este supus permanent procesului de modelare (eroziunea malurilor, aluvionara
ostroavelor, formarea deltei secundare la gura bratului Chilia).
4. Minereuri de Fe, Cu, Mn, huila.
Total 10 p
III. a. Unitatea marcata cu B (Delta Dunarii) are un climat de campie, in timp ce unitatea
marcata cu C, un etaj climatic de dealuri; temperatura medie anuala in B este de 10°C
-11 °C, iar in C este de 8°C - 9°C; precipitatiile medii anuale au valoarea de 300-350
mm/an in B, iar in C de 500-700 mm/an; influentele climatice in B sunt cele pontice si
de sriditate, iar in C cele oceanice.
b. Relieful unitatii marcate cu E (Subcarpatii Getici) sunt formati din roci sedimentare
recente - gresii, conglomerate, argile, cutate in ultima faza a orogenezei alpine (miocen),
in timp ce relieful unitatii marcate cu D (Muntii Fagaras), este alcatuit din roci dure, vechi
(sisturi cristaline) puse in loc in prima parte a orogenezei alpine. in structura reliefului
unitatii marcate cu E, se disting 2 siruri de depresiuni separate de doua aliniamentre
deluroase, in timp ce unitatea marcata cu D are o structura masiva, cuprinzand o culme
inalta si crenelata, abrupt aspre nord si cu pante mai domoale in sud. in unitatea marcata
cu D altitudinile depasesc 2500 m (2544 m in Moldoveanu), iar in unitatea marcata cu E
abia 1200 m in Dealu Chicera.
c. Etajul climatic din A (Carpatii Maramuresului si Bucovinei) este cel montan, iar in J,
cel de campie moderat; tempertura medie anuala este in A de 0°C - 6°C, iar in J de 10°C
-11 °C, precipitatiile medii anuale de 1000-1200 si peste in A, iar in J de 500-600 mm/an,
influente submediteraniene in J si scandinavo-baltice in A.
Total 12 p
IV. a) Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu A (Muntii Apuseni)
a. s-a format in timpul orogenezei alpine;
- este sectorul cel mai inalt si diversificat al Carpatiilor Occidentali;
- reprezinta un "mozaic petrografic' o sinteza geologica a intregului lant carpatic;
- scad in altitudine de la E-V;
- sunt puternic fregmentati;
- prezenta depresiunilor golf;
- altitudinea maxima 1849 m;
- relieful carstic foarte bine dezvoltat (pesteri chei, izbucuri);
- modelarea ciclica cu prezenta suprafetelor de nivelare;
(cate 1 punct pentru flecare trei caracteristici) - 3 puncte
b. oceanica; - 2 puncte
c. auro-argintifere; 2 puncte
d. risipite (cranguri); 2 puncte
e. Crisul Alb, Somesul Mic; 1 punct
b)a. Podisul Barladului
- s-a format prin depunerea de roci sedimentare peste un fundament cristalin (Platf. esteuropeana,
rigid si cazut in trepte spre sud).
- Din punct de vedere petrografic este alcatuit din argile, mame, nisipuri, gresii, pietrisuri, dar
si calcare, dispuse orizontal sau monoclinal, fapt ce explica gama larga de procese (alunecari de
teren, eroziunea torentiala), care provoaca degradari intense.
- Are altitudini de la 400 m in N la 10 m in Lunca Prutului si 200 m in contactul cu Campia
Romana.
- Are un relief tipic structurat cu platouri netede, creste-forme simetrice de relief
b. de ariditate;
c. argiluviale;
d. Vaslui, Barlad;
e. solul, gazele naturale; ,
f. alunecari de teren.
Total 10p
V. a) Hazardele se clasifica dupa cauzele care le determina, in hazarde naturale si
antropice. Din categoria celor naturale, in M-tii Carpati, frecvente sunt: hazardele
geomorfologice (alunecari, prabusiri avalanse de pietre); hazarde climatice (viscol,
inghet, vanturi puternice); hazarde hidrologice (inundatii), hazarde antropice (focul).
b) Scaderea cantitatii de radiatie solara de la sud catre nordul tarii 1115 Kcal/ cm2/
min. latitudine face ca temperatura aerului sa aiba valori mai scazute cu 20 in N decat in
sudul tarii (8°C - 9°C la 10°C -11°C). Precipitatiile scad de la sud catre nord, ca urmare a
modificarii treptelor de relief, de la cel de campie, cu cantitati medii de precipitatii de 400-
600 mm/an la cel de munte 1000-1200 mm/an, sau podis cu 600-800 mm/an.
Influentele exterioare - submediteraneene si de ariditate SV si S si cele ocenice si scandinavobaltice
explica scaderea temperaturii dar si pe a precipitatiilor de la N la S.
c) Stepa din C. Baraganului. Stepa reprezinta astazi o zona de vegetatie reconstituita dupa
peticile care au mai fost pastrate, in unele zone mai greu accesibile. in ultima suta de ani, aceasta a
fost inlocuita prin culturi, in special graminee, datorita solurilor fertile si extinderii asezarilor.
d) Marea Neagra este pentru Romania fereastra catre Oceanul Planetar, din care decurge
avantajul dezvoltarii transportului maritim. De asemenea, ofera posibilitatea comunicarii cu tarile
riverane marii, posibilitatea dezvoltarii turismului balnear.
Total 16 p
VI. a.- 2°C -februarie; - 2 puncte
b. 19°C-iunie;-2 puncte
c. 17°C; - 2 puncte
d. 4°C; - 2 puncte
e. radiatia solara si relieful; - 4 puncte
Total 12 p
Total test: 90 puncte + 10 puncte oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. c; 2. b; 3. b; 4. d; 5. d; 6. b; 7. d; 8. c; 9. c; 10. d.
Total 20 p
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Crisul Repede; 2. Focsani, Resita, Zalau; 3.Somesul Mic, Suceava 4. Cibin, Crisul
Alb, Barlad;
Total 10 p
III. Se acorda12 puncte din care:
a. E (Podisul Getic) H- (Carpatii Mojdo-Transilvani)
E- se inscrie climatului de dealuri si podis, iar H- climatului montan;
Temperatura medie anuala, 8°C - 10°C in E, iar in H, 8°C - 9°C precipitatiile medii multe anuale
500-700 mm/an in E si 1000-1200 si peste in H.
b. A- Subcarpatii Moldovei si D-Subcarpatii Curburii.
Unitatea de relief A constituie cel mai simplu areal de top subcarpatic, formata din 3 mari
depresiuni inchise spre exterior de dealuri cu structuta cutata, iar unitatea D are o structura
complexa, cuprinzand un rand de depresiuni la contactul cu muntele - puse in evidenta prin procese
erozionale - inchise spre exterior de un aliniament de dealuri cu structura cutata. inspre exteriorul
acestora se afla un al doilea sir de depresiuni "intracolinare', inchise de dealuri cu structura cutata;
altitudinea maxima in A este de 911 m - culmea Plesu, iar in D 1236 m in Dealu Chicera.
c. G - Podisul Tarnavelor; J-Campia Moldovei; G - Etaj climatic de deal si podis, iar
in J de campie;
Temperaturi medii anuale 8°C - 9°C in G, iar in J , ,9°C - 10°C precipitatiile medii multe anuale
500-700 mm/an in G si sub 500 mm/an in J; influente climatice oceanice in G si de ariditate in J.
Total 12 p IV. a. Podisul Dobrogei
a) - cel mai tipic si complex podis din Romania.
- partea centrala a podisului s-a format in onogeneza baikalian-coledoniana cand se cuteaza
sisturile verzi din Podisul Casimcei, in onogeneza hercinica se pun in evidenta cutele orientate in
NV-SE din Muntii Macinului, iar manifestarile vulcanice din zona Tulcei intregesc Dobrogea de
Nord; partea sudica a podisului suporta in neozioc ample procese de sedimentare prin depunerea
straturilor de calcar si gresie, peste un fundament cutat si foliat anterior. Este imbracat cu un strat de
loess (30 m grosime), strapuns de frecvente roci calcaroase.
- Are in structura o mare varietate de roci;
- Relieful prezinta aspecte montane inm -tii Macinului, munti cu aspect rezidual, neuniform
(piramide, stalpi, pietre rotunjite), dezvoltat pe roci dure (granite hercinice).
- Relieful colinar si de podis in Dl. Tulcei, Niculitel
- Relieful carstic (doline, poli, pesteri).
- Altitudinea medie 125 m-maxima 467 m M-tii Macin.
b) soluri balane;
c) pontice;
d) stepa;
e) limane fluviatile, lagune maritime;
f) Constanta, Tulcea.
Total 10 p B a. H- Carpatii Maramuresului si Bucovinei
- tripla zonalitate petrografica (vulcanic-sisturi cristaline-flis crotacic paleogen)
- varietatea tipurilor de relief - glaciar (vai), vulcanic (conuri, cratere, neck), petrografic, pe
gresii, conglomerate.
- altitudini mari: 2303 m Rodnei;
- cea mai mare latime: 130-140 km pe granita de N.
b. spodosoluri;
c. scandinavo-baltice;
d. lacuri formate in masive de sare, glaciare, de baraj antropic;
e. padurea, apele, minereuri neferoase.
Total 10 p
VI. a) 11 grade C - februarie; - 2 puncte
b) 6 grade - august; - 3 puncte
c) media aritmetica a temperaturilor medii zilnice; - 3 puncte
d) munte; - 2 punct
e) martie, octombrie. - 2 puncte Total 12 p
Total test: 90 puncte + 10 puncte oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.c; 2. d; 3. a; 4. a; 5. a; 6. b; 7. c; 8. d; 9. d; 10. d.
Total 20 p
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Timis, Buzau; 2. Ciuc, Giurgeu; 3. Somes; 4. Ramnicu Valcea, Giurgiu; 5. Minereu de fier,
cupru, plumb;
Total 10 p
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri dintre clima unitatii marcate cu B (Dealurile Silvaniei) si E
(Campia Baraganului) etajul climatic in B de dealuri in E de campie; temperatura medie
anuala 8°C - 9°C, iar in E 10°C - 11 °C, precipitatiile medii anuale 700-800 mm/an, iar in E
400-500 mm/an; influenta oceanica in B si de ariditate in E;
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu J (Grupa Parang si H
(Podisul Someselor). Relieful unitatii I se caracterizeaza prin masivitate datorita structurii
geologice-sisturi cristaline, in timp ce relieful unitatii H este format din interfluvii netede
dezvoltate pe un substrat sedimentar usor inclinat spre S -E; altitudinea in J depaseste
2500 m (2519 in Parangu Mare) in timp ce unitatea H are altitudini de 500-600 m.
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu F (Carpatii Maramuresului
si Bucovinei) si I (Piemontul Getic); in F se inscrie climatul montan in timp ce in I de deal
si de podis; temperatura medie anuala in F este 0°C - 6 °C, iar in I 8°C - 10°C; precipitatiile
medii anuale in unitatea notata cu F sunt de 1000-1200 mm/an, iar in unitatea notata cu I
500-700 mm/an; influenta climatica in F scandinavo-baltice, iar in I submediteraneene;
Total 12 p
IV. a) Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu C Masivul Dobrogiei de N:
a. S-a format in etape orogenetice succesive (baikalian-caledonica-hercinica-alpina);
Are o structura geologica variata de sisturi verzi-granite paleozoice - calcare triasice
si formatiuni sedimentare recente;
Cuprinde cea mai veche peneplena (Podisul Casimciei); Are o inclinare generala de la Dunare spre
mare.
b. Muntii Macinului, Dl. Tulcei, Podisul Babadag, Podisul Casimcei;
c. de dealuri joase, de ariditate;
d. silvostepa;
e. cutremur de pamant.
Total 10 p
b) a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la
unitatea notata cu D (Subcarpatii Moldovei): 3 puncte
b. Bistrita.Trotusi; 2 puncte
c. alunecari de teren; 2 puncte
d. Piatra Neamt; 2 puncte
e. sare, petrol. 1 punct
Total 10 p
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a) altitudiniile mai mari in N tarii, influentele climatice oceanice si scandinavo-baltice
fac ca precipitatiile sa fie mai mari decat in S tarii, temperaturile medii anuale mai coborate
cu ~2°C se explica prin diferenta de 5°C latitudine inte N si S tarii ceea ce determina
scaderea radiatiei solare de la 125 kcal/cm/mm in S la 115 kcal/cm/min.
, b) patrunderea in interiorul Subcarpatilor Curburii, a unor pinteni montani din flis paleo-gen.
Altitudinile mari 996 m Magura Odobestilor; Structura intortocheata a depresiunilor; Numarul mare
al teraselor (10);
c) Densitatile mari de populatie se explica prin:
- Favorabilitatea mediului in anumite trepte de relief (Subcarpatii Curburii, Cui. Siretului);
- Existenta unor regiuni cu potential demografic ridicat (Moldova);
- Prezenta unor resurse ale solului si subsolului (Podisul Transilvaniei-Cul. Muresului);
- Prezenta unor orase cu numar mare de locuitori;
d) in treapta campiilor si dealurilor joase predomina: terenurile arabile, in timp ce pe
dealuri si podisuri: viile si livezile, iar in zona montana: pasunile si fanetele.
Total 16 p
VI. a) - 2 °C - ianuarie; 3 puncte
b) 23°C - iunie; 3 puncte
c) 25°C; - 1 punct
d) relieful, distributia radiatiei solare pe parcursul unui an; - 4 puncte
e)4°C.-1 punct'
Total 12 p
Total test: 90 puncte + 10 puncte oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. d; 2. c; 3. c; 4. c; 5. c; 6. b; 7. b; 8. b; 9. a; 10. d.
Total 20 p
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Barlad, Somes, Prahova; 2. Targoviste, Craiova, Focsani, Piatra Neamt; 3. Mures;
4. Timisoara;
Total 10 p
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri dintre clima unitatii marcate cu A (Delta Dunarii) si J (Muntii Fagaras)
cate 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele:
- etajul climatic de campie in A si montan in J; temperatura medie anuala in unitatea marcata cu A
10°C -11°C si in unitatea marcata cu J 0°C - 6°C; precipitatii medii anuale 300-350 mm/an in A si
in J 1000-1200 mm/an si peste, influente pontice in A si oceanice
in J;
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu D (Subcarpatii Curburii) si
F (Campia Moldovei); cate 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect, oricare
dintre urmatoarele: relieful unitatii D s-a format prin tectonizarea sedimentelor din avanfosa
carpatica in orogeneza alpina in timp ce in F s-a format prin depunerea de sedimente
(nisip, argile, marne) peste un fundament cristalin (Platforma est-europeana). Altitudinile
din D se apropie de 1000 m in timp ce in E se mentin in jur de 200 m; unitatea marcata cu
D prezinta o structura intortocheata de dealuri si depresiuni in timp ce in F are un relief
usor ondulat cu interfluvii plate si vai paralele cu frecvente alunecari de teren si torenti;
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu B (Podisul Mehedinti) si
clima unitatii marcate cu E (Campia Moldovei; cate doua puncte pentru fiecare deosebire
enuntata corect, dintre urmatoarele: etajul climatic in unitatea B dealuri joase si inalte si
montan in E; temperaturile medii anuale 7°C - 10°C in B si 0°C - 6°C in E;
- precipitatiile medii anuale 600-800 mm/an in B si 1000-1200 mm/an in E.
Total12p
IV. a) Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu C (Podisul Tarnavelor);
- Cea mai intinsa subunitate a Podisului Transilvaniei;
- S-a format prin umplerea cu sedimente (pietrisuri, argile, gresii, conglomerate, calcare) a
unei vechi zone de scufundare lenta, aparuta la inceputul orogenezei alpine;
- Are un relief inalt, peste 600 m ce coboara in trepte de la E-V;
- Prezenta domurilor si cuestelor;
- Asimetria vaii;
- Intensitatea alunecarii de teren; - 2 puncte
b) climat de deal si de podis, oceanica; - 2 puncte
c) Tarnava Mare.Tamava Mica; 2 puncte
d) iazurile; in spatele unor valuri de alunecare; - 2 puncte
e) cambisoluri; - 1 punct
f) Targu Mures; - 1 punct
b) Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu G
(sectorul Campiei Romaniei intre Olt si Arges).
a) s-a format pe o succesiune de acumulari sedimentare masive in lacul ce acoperea
teritoriul actual al/Campiei Romane.
- Este constituita din pietris (nisip, argila si loess);
- inclinata de la N-S dar si de la V-E(Oltul si Argesul spre SE);
- Are altitudini de 300 m in Campia Pitestilor;
- Prezinta un relief de trasare sub forma de gavane si padive;
- Este format din mai multe tipuri de campii (piemontane, tabulare, de subsidenta);
b) de campie moderat, de tranzitie;
c) silvostepa;
d) molisoluri;
e) Alexandria;
Total 10 p
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a) structura geologica-sisturi cristaline in Carpatii Meridionali si mozaicata in Carpatii Occidentali;
- Altitudinile de peste 2500 m in Carpatii Meridionali si doar 1848 m in Carpatii Occidentali;
- Numarul mic de vai transversale in Carpatii Meridionali (Valea Oltului) si numarul mare in
Carpatii Occidentali;
- Depresiuni si trecatori putine in Carpatii Meridionali si multe si diferite ca geneza in
Carpatii Occidentali (depresiunile golf); - 4 puncte
b) influenta Marii Negre se reduce la o falie ingusta in zona laterala -30-35 km de la tarm spre
interior si consta in veri lipsite de canicula, ierni blande (+1°C in ianuarie la Mangalia) si
producerea brizelor (diurne si nocturne); - 4 puncte
c) Dupa marime satele din zona de munte sunt din categoria celor mjci-pana la 100 locuitoricatune
si cranguri mici pana la 500 locuitori. Din punct de vedere econonic sunt sate - 4 puncte
zootehnice (bovine, ovine), forestiere (cherestea), miniere (Cu, Fe, carbune), turistice (zona Bran,
Moldova);
d) Delta Dunarii si Carpatii Meridionali. in prima unitate datorita suprafetelor intinse de apa,
iar in a doua unitate: altitudinea, masivitatea, fragmentarea redusa. - 4 puncte
Total 16 p VI. a)145m3/s-lunie;- 2 puncte
b) 55 m3/s-octombrie; - 2 puncte
c) 90 m3/s; - 2 puncte
d) ascendent-precipitatiile determinate de circulatia verticala; - 3 puncte
e) 65 m3/s, 130 m3/s, 80 m3/s. - 3 puncte Total 12 p
Total test: 90 puncte + 10 puncte oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. b; 2. b; 3. a; 4. b; 5. b; 6. b; 7. b; 8. b; 9. d; 10. b.
Total 20 p
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Somes, Satu Mare; 2. Targoviste, Galati, Piatra Neamt, Bucuresti; 3. autica, auticlitate; 4. Crisul
Repede, Bega, Prahova;
Total 10 p
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri dintre clima unitatii marcate cu F (Muntii Poiana Rusca) si
clima unitatii marcate cu D (Podisul Tarnavelor) cate 2 puncte pentru fiecare deosebire
enuntata corect, dintre urmatoarele: etaj climatic, in unitatea F este de munte, iar in
unitatea marcata cu D de dealuri si podisuri; temperatura medie anuala 700-1200 mm/an
in F si 500-700 mm/an in D.
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu A (Carpatii Maramuresului
si Bucovinei) si F (Poiana Ruscai); cate 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect,
oricare dintre urmatoarele: in A altitudinile maxime sunt de 2303 m (muntii Rodnei) iar in F
1374 in Pades, structura geologica dispusa, sub forma a trei fasii paralele in A (vulcaniicristaline-
sedimentar) si masiva sisturi- cristaline in F; F reprezinta un horst Tipic, iar in A
caracteristic este relieful petrografic (de la cel vulcanic la cel pe gresie si calcar);
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu G (Delta Dunarii) si clima unitatii
marcate cu I; cate doua puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: etajul
climatic in G - de campie, iar in J de campie si dealuri joase; temperatura medie anuala 10°C - 11
°C in G si 8°C - 10 °C in J; precipitatii 300-350 mm/an in G si 400-500 mm/an in J. in unitatea
marcata cu J apar influente de ariditate, iar in G pontice.
Total 12 p
IV. a) Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu H (Dealurile Silvaniei) - 2 puncte
b. de dealuri joase si inalte, oceanice; - 2 puncte
c) cambisoluri; - 2 puncte
d) padurea de stejar si fag; - 2 puncte
e) inundatii (hazard hidrologic) precipitatii bogate intr-un interval de timp scurt; -1 puncte
f) Zalau. - 1 punct
Total 10 p b) Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu J (Muntii Fagaras).
a) sunt cei mai inalti dintre toti muntii nostri (2544 m);
sunt formati dintr-o culme nordica masiva, inalta si cu frecvente muscaturi ale ghetarilor cuaternari;
- sunt mai josi in S si mai fragmentati de catre afluentii Oltului, Argesului;
b) montani;
c) glaciare, de baraj antropic; d)Arges,Topolog;
e) padurea de conifere si etajul subalpin;
Total 10 p
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a) despicaturile, alunecarile de teren, eroziunea torentiala;
b) partea centrala a Podisului Dobrogei s-a format in timpul orogenezei baikalian-caledoniana,
cand se cuteaza sisturile verzi din Podisul Casimcei-cele mai vechi roci din tara care apar la
suprafata; mai tarziu, orogeneza hercinica pune in evidenta granitele din Muntii Macinului, iar
orogeneza alpina calcarele, gresiile, conglomeratele si loessul cuaternar din partea nordica a
acestuia.
c) dupa marime, satele din zona campiei se inscriu in categoria celor mari (1500-400) si foarte
mari peste 4000 iar forma vetrei este data de (modul de dispunere a gospodariilor in teritoriu), si de
textura (reteaua stradala); se deosebesc asfel: sate adunate cu o forma geometrica regulata:
rectangulara, adunate, compacta;
d) variatia densitatii este determinata de:
- factorii fizico-geografici (relief, clima, vegetatie, resurse);
- factorii demografici (diferenta de spor natural intre estul si vestul tari);
- factorii economici;
- factorii istorici;
Total 16 p
Vl.a)23°C;iulie;-2 puncte b) - 2°C; ianuarie; - 2 puncte c)21°C;-1 punct d)16°C,5°C; 2 puncte
e) variatia radiatiei solare de la un anotimp la altui (urmare a miscarii de revolutie); - 3 puncte
f) media aritmetica a temperaturilor, medii lunare; - 2puncte Total 12 p
Total test: 90 puncte +10 puncte oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. a; 2. c; 3. a; 4. b; 5. c; 6. b; 7. c; 8. b; 9. c; 10. d.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. orasele: Calarasi, Braila, Galati si Brasov - 4 p
2. raurile: Buzau, Prahova - 2 p
3. antichitate (Constanta), daco-romana (Cluj-Napoca) - 2 p
4. orasele: Pitesti, Satu Mare - 2 p
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima Podisului Barladului si clima Grupelor Parang
si Retezat-Godeanu:
- temperatura medie anuala este diferita -in Podisul Barladului 8-10° C si in Grupele Parang si
Retezat-Godeanu 0-6° C;
- cantitatea de precipitatii medii anuale difera - in Podisul Barladului 600-800 mm/an si in
Grupele Retezat-Godeanu 1000-1400 mm/an;
- vanturile sunt diferite in cele doua unitati - crivatul in Podisul Barladului si austrul in
Grupele Parang si Retezat-Godeanu;
- influentele climatice sunt diferite - influente est-continentale in Podisul Barladului si
submediteraneenein Grupa Retezat-Godeanu;
- etajul climatic este diferit - de dealuri joase in Podisul Barladului si montan, alpin in Grupa
Parang si Retezat-Godeanu.
b. 4 p pentru doua deosebiri intre clima Deltei Dunarii si clima Muntilor Apuseni:
- temperatura medie anuala este diferita - in Delta Dunarii 11-11,5° C si in Muntii Apuseni 0-
6° C;
- cantitatea de precipitatii medii anuale difera - in Delta Dunarii 300-400 mm/an si in Muntii
Apuseni 1000-1400 mm/an;
- influentele climatice sunt diferite - influente pontice in Delta Dunarii si influente oceanice in
Muntii Apuseni;
- etajul climatic este diferit - de campie joasa in Delta Dunarii si montan in Muntii Apuseni.
c. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful Subcarpatilor Moldovei si relieful Campiei
Olteniei:
- altitudinea reliefului in Subcarpatii Moldovei depaseste 700 m si este mai mare decat
altitudinea reliefului Campiei Olteniei (150-200 m);
- modul de formare a Subcarpatilor Moldovei este prin cutarea straturilor in ultimele faze ale
orogenezei alpine, diferit de cel al Campiei Olteniei care s-a format in urma depunerii sedimentelor
(nisipuri, pietrisuri), pe locul unui fost lac (Lacul Getic);
- in alcatuirea geologica a Subcarpatilor Moldovei predomina rocile sedimentare (gresii,
conglomerate), roci care nu se gasesc in Campia Olteniei;
- in relieful Subcarpatilor Moldovei apar aliniamente de depresiuni submontane si aliniamente
de dealuri, iar in Campia Olteniei relieful este dispus tabular (orizontal), cu zone unde se intalnesc
acumulari de nisip;
- desfasurarea Subcarpatilor Moldovei este N-S, iar a Campiei Olteniei V-E.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente:
a) doua aspecte specifice ale reliefului - 2 p (cate 1 p pentru fiecare aspect specific al
reliefului, oricare dintre urmatoarele):
- Subcarpatii Getici reprezinta o unitate de orogen, formata in timpul orogenezei al¬pine prin
incretirea scoartei in ultimele faze de cutare;
- sunt alcatuiti din roci sedimentare (gresii, conglomerate, mame, argile, nisipuri, pietrisuri,
sare, carbuni);
- cuprinde un aliniament de depresiuni submontane inchise de dealuri interne, urmate de un
aliniament de depresiuni intracolinare inchise de dealuri externe;
- altitudinea maxima este intalnita in Dealul Chiciora - 1218 m sau in Magura Matau -1018m;
- orientarea culmilor este E-V, paralel cu muntii;
- la est de Valea Oltului sunt depresiuni mici separate de dealuri numite muscele -Muscelele
Argesului;
- la vest de Valea Oltului depresiunile de sub munte sunt mai mari si comunica intre ele
alcatuind Depresiunea Subcarpatica Nord-Olteana;
- samburii de sare deranjeaza depozitele situate deasupra formand cute diapire;
- sunt intalnite frecvent procese de versant - alunecari de teren, siroiri care degradeaza
terenurile;
- trecerea la Podisul Getic se realizeaza prin cueste - relief asimetric;
- vaile sunt largi in depresiuni, cu lunci extinse si 3-5 terase;
b) doua resurse de subsol - 2 p: oricare doua resurse de subsol dintre urmatoarele -petrol, gaze
de sonda, carbuni (lignit), sare;
c) un etaj climatic si o influenta climatica - 2 p: etajul climatic de dealuri inalte si influente de
tranzitie sau submediteraneene;
d) un etaj de vegetatie - 1 p: oricare etaj de vegetatie dintre urmatoarele - etajul padurilor de
amestec al fagului cu stejarul, etajul fagului/ etajul foioaselor;
e) un tip sau o clasa de sol - 1 p: oricare tip sau clasa de sol dintre urmatoarele -clasa
argiluvisoluri (soluri cenusii si brun roscate de padure) sau clasa cambisoluri (soluri brune, brunacide);
f) doua orase cu peste 50000 de locuitori - 2 p: Ramnicu Valcea si Targu Jiu.
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente: a) trei aspecte
specifice ale refiefului - 3 p (cate 1 p pentru fiecare aspect specific al reliefului, oricare dintre
urmatoarele).
- este o unitate de orogen, avand un fundament carpatic scufundat (Marea Panonica), acoperit
cu depozite sedimentare;
- alcatuita din roci moi (nisipuri, .pietrisuri, argile, marne), peste care s-a depus un strat de
loess;
- altitudinea maxima este intalnita in Campia Vingai - 146 m;
- relieful este jos cu o inclinare foarte slaba, din care cauza apele raurilor au cursuri
sovaielnice, cu albiile abia schitate putand iesi din matca, fapt pentru care au fostindiguite pe unele
portiuni;
- inclinarea usoara de la E spre V este evidentiata de directia de curgere a raurilor;
- in campiile inalte, pe loess, apar crovuri;
- vaile sunt largi, cu lunci extinse si terase;
- sunt intalnite doua trepte de relief: campii inalte (peste 100 m), ferite de inundatii si campii
joase (sub 100 m) cu miscari lente de subsidenta (terenuri mlastinoase, rauri divagante cu frecvente
revarsari);
b) doua resurse de subsol - 2 p: oricare doua resurse dintre urmatoarele - petrol, gaze asociate,
ape geotermale, roci pentru constructii (nisip);
c) o zona de vegetatie - 1 p: oricare zona de vegetatie dintre urmatoarele - zona stepei cu etajul
silvostepei sau zona de padure cu etajul stejarului;
d) o influenta climatica - 1 p: influente oceanice;
e) un rau dintre cele marcate pe harta -1 p: oricare din cele doua: Timis, Bega;
f) un oras cu peste 100000 locuitori - 1 p: oricare dintre Timisoara, Arad;
g) un tip sau o clasa de sol - 1 p: clasa molisoluri (cernoziomuri, cernoziomuri levigate).
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. Se acorda 4 p pentru urmatoarea explicatie:
in Carpati relieful prin altitudine si prezenta terenurilor accidentate, activitatile umane /
predominante sunt cele legate de zootehnie, exploatarea fondului forestier, iar in Campia Romana
lipsa pantelor si fertilitatea mare a solurilor au determinat dezvoltarea activitatilor p!e tip agricol, in
principal, cultura cerealelor, dar si exploatarea resurselor energetice (petrol
si gaze asociate).
b. Se acorda 4 p pentru urmatoarea explicatie.
Vanturile de vest care actioneaza asupra vestului tarii precum si in Depresiunea Colinara a
Transilvaniei genereaza precipitatii bogate. Crivatul care isi face simtita prezenta in estul tarii
(Campia Moldovei, Podisul Barladului), in sud-est (Podisul Dobrogei si Campia Romana sectorul
estic) genereaza viscole si temperaturi ale aerului foarte scazute pe
perioada iernii.
c. Se acorda 4 p pentru urmatoarea explicatie.
Doua posibilitati de crestere a populatiei in Romania sunt: - reducerea migratiilor; cresterea
natalitatii.
d. Se acorda 4 p pentru urmatoarea explicatie
in privinta marimii demografice putem amintim depopuiarea satelor izolate, aflate departe de cai
importante de comunicatie sau de alte centre urbane. Sub aspectul functiilor economice se constata
o crestere a ponderii asezarilor cu functii mixte, care i-au adaugat functiei traditionale (agricultura)
fie industria prelucratoare, fie activitatea comerciala si
turistica.
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. intervalul de crestere numerica a populatiei este intre anii 1930-1992; - 2 p
b. intervalul de descrestere a numarului de locuitori este intre anii 1992-2002; - 2 p
c. un factor care a contribuit la cresterea numerica a populatiei este reprezentat de sporul
natural ce a inregistrat valori mari datorita politicii antinataliste si interzicerii avorturilor. - 2 p
d. diferenta intre numarul de locuitori in 1948 si numarul de locuitori in 1977 este
aproximativ de cinci milioane locuitori; - 2 p
e. doua cauze ale scaderii numarului populatiei Romaniei dupa anul 1992: situatia economica
incerta care a determinat migratii, dar si scaderea natalitatii. - 4 p Total 12 puncte Total test: 90 de
puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. c; 2. b; 3. d; 4. b; 5. a; 6. b; 7. a; 8. d; 9. d; 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. orasele: Calarasi, Tulcea, Slobozia si Braila; - 4p
2. orasele: Targu Mures si Alba lulia; - 2p
3. industria siderurgica; - 1p
4. raurile: Prahova, Vedea si Moldova. - 3p
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4p pentru doua deosebiri intre clima Subcarpatilor Moldovei si clima Campiei de
Vest la sud de Valea Muresului:
- temperatura medie anuala este diferita - in Subcarpatii Moldovei 8-10° C si in Campia de
Vest la sud de Valea Muresului 10-11° C;
- cantitatea de precipitatii medii anuale difera - in Subcarpatii Moldovei 800-1000 mm/an si in
Campia de Vest la sud de Valea Muresului 500-700 mm/an;
- vanturile sunt diferite in cele doua unitati - crivatul in Subcarpatii Moldovei si vanturile de
vest in Campia de Vest la sud de Valea Muresului;
- influentele climatice sunt diferite - influente est-continentalein Subcarpatii Moldovei si
oceanice in Campia de Vest la sud de Valea Muresului;
- etajul climatic este diferit - de dealuri inalte in Subcarpatii Moldovei si climat de campii
joase in Campia de Vest la sud de Valea Muresului.
b. 4 p pentru doua deosebiri intre clima Deltei Dunarii si clima Grupei Centrale a
Carpatilor Orientali:
- temperatura medie anuala este diferita - in Delta Dunarii 11-11,5° C si in Grupa Centrala a
Carpatilor Orientali 0-6° C si sub 0°C, in Muntii Calimani datorita altitudinilor de peste 2000 m;
- cantitatea de precipitatii medii anuale difera - in Delta Dunarii 300-400 mm/an si in Grupa
Centrala a Carpatilor Orientali 1000-1200 mm/an;
- influentele climatice sunt diferite - influente pontice in Delta Dunarii si est-continentale in
Grupa Centrala a Carpatilor Orientali;
- etajul climatic este diferit - de campie joasa in Delta Dunarii si montan in Grupa Centrala a
Carpatilor Orientali.
c. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful Podisului Barladului si relieful Muntilor Apuseni:
- altitudinea Muntilor Apuseni (1849 m in Varful Curcubata Mare din Muntii Bihor) este mai
mare decat altitudinea Podisului Barladului (400-500 m);
- in alcatuirea geologica a Muntilor Apuseni apar toate tipurile de roci (sedimentare,
metamorfice, magmatice), insa in Podisul Barladului sunt prezente doar rocile sedimentare;
- pe calcarele din Muntii Apuseni s-a dezvoltat un relief carstic cu pesteri si chei
(pestera Ursilor, Pestera Scarisoara, Pestera Meziad, Cheile Bulzului, Cheile Somesului
Cald) spre deosebire de Podisul Barladului al carui relief este alcatuit din: platouri netede
si cueste.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente: a) trei aspecte specifice ale
reliefului - 3 p
- este o unitate de orogen, formata in timpul orogenezei alpine prin incretirea scoartei;
- la inceputul cuaternarului a suferit o inaltare in bloc cu aproximativ 1000 m, capatand
caracter alpin, fiind numiti "Alpii Transilvaniei';
- sunt alcatuiti petrografic din sisturi cristaline cu intruziuni granitice si calcare;
- altitudinea maxima este intalnita in Muntii Parang - 2519 m, varful Parangul Mare, in
Muntii Retezat - 2509 m in varful Peleaga;
- sunt prezente trei platforme de eroziune (suprafete de nivelare) - Borascu (2000-2200 m),
Rau-Ses (1200-1600 m) si Gornovita sau a Predealului (1000 m);
- prezinta urme ale modelarii glaciare - circuri are adapostesc lacuri (Lacul Galcescu - Muntii
Parang, Lacul Bucura si Zanoaga - Muntii Retezat), vai glaciare;
- pe depozitele calcaroase se intalnesc forme carstice - chei (Cheile Oltetului, Galbenei),
pesteri (Pestera Polovragi, Muierii, Cioclovina)
- masivitate accentuata ca urmare a alcatuirii petrografice din roci dure;
- gradul de fragmentare este scazut - putine depresiuni intramontane, culoare de
vale;
- vaile sunt largi in depresiuni, cu sectoare inguste de lunci in culoare si defilee, cu
peste 6 terase;
b) un etaj climatic si o influenta climatica - 2 p: oricare dintre climatul montan si alpin, oricare
influenta climatica dintre urmatoarele - influente oceanice sau submediteraneene;
c) doua tipuri genetice de lacuri - 2 p: lacuri glaciare (Lacul Galcescu, Bucura, Zanoaga), lacuri
hidroenergetice (Lacul Vidra);
d) un tip sau o clasa de sol - 1 p: oricare tip sau clasa de sol dintre urmatoarele -clasa
cambisoluri (soluri brune, brun-acide) sau clasa spodosoluri (podzoluri, alpine brune
acide)
e) o resursa de subsol - 1 p: carbuni (huila) si numele diviziunii intramontane in care
se exploateaza - 1 p: Depresiunea Petrosani;
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente:
a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p
- Podisul Tarnavelor s-a format prin sedimentarea placii Transilvane scufundate cu
4000-5000m;
- Podisul Tarnavelor are altitudini cuprinse intre 400-600 m, mai mari pe latura estica
la contactul cu Subcarpatii Interni ai Transilvaniei;
- in Podisul Tarnavelor sunt intalnite structuri boltite, numite domuri gazeifere;
- este alcatuit din roci sedimentare, avand o fragmentare mare datorita afluentilor
Muresului;
b) doua rauri care traverseaza unitatea: Tarnava Mare si Tarnava Mica; - 2 p
c) numele unui oras cu peste 50000 locuitori: Sibiu; - 1 p
d) o influenta climatica: influente oceanice; - 1 p
e) un etaj de vegetatie: etajul stejarului; - 1 p
f) doua resurse de subsol: gaz metan, sare. - 2 p
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. Se acorda 4 p pentru explicatia solicitata:
Raurile din Podisul Dobrogei, datorita climatului excesiv continental (cu precipitatii putine) au
debite reduse; vara unele dintre ele seaca.
b. Se acorda 4 p pentru explicatia solicitata:
Cei doi factori care determina distributia inegala a padurilor pe teritoriul tarii noastre sunt:
- varietatea reliefului;
- etajarea elementelor climatice:
c. Se acorda 4 p pentru urmatoarea explicatie:
- orasul Baia Mare, cu industrie metalurgica, dezvoltata pe baza resurselor de minereuri
neferoase din muntii Grupei Nordice a Carpatilor Orientali;
- orasul Oradea, cu industria aluminei, dezvoltata pe baza resurselor de bauxita din Muntii
Padurea Craiului (Apuseni);
d. Se acorda 4 p pentru explicatia solicitata:
Populatia urbana are o pondere ridicata in Depresiunea Petrosani datorita resurselor
bogate de carbuni.
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. anul cu cel mai mare spor natural este 1967; - 2 p
b. anul cu cel mai mic spor natural este 1998; - 2 p
c. doi factori care au contribuit la scaderea sporului natural dupa 1993 sunt: scaderea
natalitatii si migratiile; - 2 p
d. o consecinta a sporului natural negativ al populatiei este scaderea numarului de
locuitori; - 2 p
e. sporul natural al populatiei se calculeaza prin diferenta dintre natalitate si mortalitate - 2 p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1. d; 2. b; 3. a; 4. c; 5. b; 6.
b; 7. d; 8. b; 9. b; 10. c.
Total 20 puncte
ii. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. orasele: Barlad, Suceava, Prahova; - 3 p
2. orasele: Galati, Bistrita; - 2 p
3. orasele Satu Mare si Timisoara; - 2 p
4. industria siderurgica; - 1 p
5. depresiunile: Ciuc si Brasov; - 2 p
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima Deltei Dunarii si clima Podisului Tarnavelor:
- cantitatea medie de precipitatii difera - in Podisul Tarnavelor este de 500-700 mm/an si in
Delta Dunarii 350-400 mm/ an;
- vanturile sunt diferite in cele doua unitati - brize marine si crivatul (iarna) in Delta Dunarii si
vanturile de vest in Podisul Tarnavelor;
- influentele climatice sunt diferite - influente pontice in Delta Dunarii si oceanice in Podisul
Tarnavelor;
- etajul climatic difera: - etaj climatic de campie joasa in Delta Dunarii si etaj climatic de
dealuri in Podisul Tarnavelor.
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful Muntilor Poiana Rusca si relieful Dealurilor de
Vest:
- in alcatuirea petrografica a Muntilor Poiana Rusca se gasesc roci metamorfice (sisturi
cristaline) spre deosebire de Dealurile de Vest (Jugul Intracarpatic) care cuprinde roci sedimentare;
- Muntii Poiana Rusca s-au format prin incretirea scoartei terestre, iar Dealurile de Vest
(Jugul Intracarpatic) prin depuneri de sedimente;
- Altitudinile sunt mai mari in Muntii Poiana Rusca de 1374 m (Vf. Pades), fata de altitudinile
din Dealurile de Vest (Jugul Intracarpatic) de 300-400 m.
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima Campiei Moldovei (Campia Jijiei) si clima
Grupei Fagaras:
- cantitatea medie de precipitatii este diferita - in Grupa Fagaras 1000-1400 mm/ an si in
Campia Moldovei (Campia Jijiei) 400-600 mm/ an;
- vanturile sunt diferite in cele doua unitati - crivatul bate iarna in Campia Moldovei (Campia
Jijiei) si vanturile de Vest in Grupa Fagaras;
- influentele climatice sunt diferite - influente est-continentale (de ariditate) in Campia
Moldovei (Campia Jijiei) si oceanice in Grupa Fagaras;
- etajul climatic difera - etaj climatic de campie joasa in Campia Moldovei (Campia Jijiei) si
climat montan si alpin in Grupa Fagaras.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente:
a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p (cate 1 p pentru flecare aspect specific al reliefului,
oricare dintre urmatoarele). Exemplu de raspuns:
- este o unitate de orogen, formata in timpul orogenezei alpine prin incretirea scoartei in
ultimele faze de cutare;
- sunt alcatuiti din roci sedimentare (gresii, conglomerate, marne, argile, nisipuri, pietrisuri,
sare, carbuni);
- altitudinea maxima este intalnita in Pintenul Ivanetu -1021 m sau in Magura Odobesti - 996
m;
- este cel mai complex sector subcarpatic - la poalele muntilor se desfasoara un aliniament de
depresiuni submontane inchise de dealuri interne, urmate de un aliniament de depresiuni
intracolinare inchise de dealuri externe;
- complexitatea sectorului este marita de prezenta pintenilor montani - Pintenul Ivanetu,
Pintenul Homoraciu;
- la vest de valea Buzaului prezinta un singur sir de depresiuni mari - Valenii de Munte pe
raul Teleajen, Campina pe Prahova si Pucioasa pe Ialomita;
- orientarea culmilor este arcuita de la N-S si NNE-SSV la V-E;
- samburii de sare formeaza cute diapire - Slanic Prahova;
- apar forme pseudocarstice in sare - Platoul Meledic;
- sunt intalnite frecvent procese de versant - alunecari de teren, siroiri care degradeaza
terenurile;
- sunt prezente fenomene geologice - "Vulcanii noroiosi' de la Berca-Arbanasi si "Focul
Viu'delaAndreiasu;
- vaile sunt largi in depresiuni, cu lunci extinse si 3-5 terase.
b) un etaj climatic - 1 p: etajul climatic de dealuri inalte; o influenta climatica - 1 p influente
est-continentale;
c) un etaj de vegetatie - 1 p: oricare etaj de vegetatie dintre urmatoarele - etajul stejarului si
etajul fagului (zona de padure);
d) doua resurse de subsol - 2 p: oricare resursa dintre urmatoarele: carbuni (lignit), sare, petrol
(hidrocarburi lichide), gaze de sonda (hidrocarburi gazoase), roci pentru constructie (nisip, pietris);
e) un hazard natural cu posibilitate de producere si o cauza a acestuia - 2 p: hazardul natural -
alunecarile de teren; cauza - defrisarile.
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente:
a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p (cate 1 p pentru fiecare aspect specific al
reliefului, oricare dintre urmatoarele). Exemplu de raspuns:
- este o unitate de orogen, formata in timpul orogenezei alpine prin incretirea scoartei si prin
eruptii vulcanice (Neogen);
- dupa tipurile de roci si repartitia lor in teritoriu se individualizeaza trei siruri de roci
-vulcanice (andezit, bazalt) in V, cristaline (sisturi cristaline) in C si sedimentare (calcare, gresii,
conglomerate) in E;
- altitudinea maxima este intalnita in Muntii Rodnei - 2303 m, varful Pietrosul Rodnei;
- orientarea culmilor este NV-SE, prezentand pe aceasta directie un paralelism culme-vale;
- prezinta urme ale modelarii glaciare - circuri care adapostesc lacuri (Lacul Lala si
Buhaescu), vai glaciare;
- relieful vulcanic este prezent prin conuri si cratere modelate de agentii externi in Muntii
Oas, Gutai, Tibles;
- grad de fragmentare ridicat - depresiuni intramontane, culoare de vale;
- vaile sunt largi in depresiuni, cu sectoare inguste de lunci in culoare si defileuri, cu peste 6
terase.
b) o influenta climatica - 1 p: oricare influenta climatica dintre urmatoarele - influente
climatice oceanice sau scandinavo-baltice;
c) un tip genetic de lac - 1 p: oricare tip genetic de lac dintre urmatoarele - lacuri glaciare
(Lacul Lala, Buhaescu), lacuri in masive de sare (Lacul Costiui, Ocna Sugatag);
d) o zona de vegetatie - 1 p: oricare zona de vegetatie dintre urmatoarele - zona de padure, zona
alpina;
e) un tip sau o clasa de sol - 1 p: oricare din tipurile - podzoluri, alpine brune acide/ clasa -
spodosoluri;
f) doua resurse de subsol - 2 p: oricare resursa naturala dintre urmatoarele - minereuri
complexe (sulfuri complexe), sare, mangan, roci pentru constructie;
e) numele unei depresiuni - 1 p: oricare dintre depresiunile: Maramuresului, Domelor, Oasului.
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. Se acorda 4 p pentru explicatia solicitata: temperaturile medii anuale scad odata cu
cresterea altitudinii astfel: in zona de campie temperatura medie anuala este de 10-11° C,
in zona de deal si podis 6-10° C, iar in zona montana de 6-0° C (sub 0°C in zona alpina);
b. Se acorda 4 p pentru explicatia solicitata: datorita asezarii geografice a celor doua
orase:
- Constanta (oras port la Marea Neagra) si Tulcea (oras situat pe Dunare).
- activitati de transporturi maritime, rutiere, feroviare, aeriene pentru Constanta si de
transporturi fluvio-maritime, feroviare, rutiere, aeriene pentru Tulcea.
c. Se acorda 4 p pentru explicatia solicitata:
Dupa forma satele in zona de munte sunt risipite, iar dupa functie deosebim: functie
zootehnica, functie forestiera, functie turistica.
d. Se acorda 4 p pentru explicatie.
Datorita altitudinilor mai mari din Subcarpati (circa 1000 m) cantitatea de precipitatii este mai mare
decat in Muntii Macin (altitudinea maxima de 467 m); in Muntii Macin sunt predominante
influentele est-continentale care corelate cu altitudinile conduc la precipitatii foarte reduse.
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. valoarea maxima a debitului mediu lunar este aproximativ 90 m3/s - 1 p; luna in
care se inregistreaza este martie - 1 p; «
b. valoarea minima a debitului mediu lunar este aproximativ 10 m3/s - 1 p; luna in care
se inregistreaza este august - 1 p;
c. doua cauze care contribuie la inregistratrea valorilor reduse ale debitului sunt: secetele
din timpul verii si perioada de inghet din timpul iernii - 2 p;
d. diferenta dintre valoarea cea mai mare si valoarea cea mai mica a debitului mediu
lunar este de 80 m3/s - 2 p;
e. o cauza care determina producerea debitului maxim o reprezinta precipitatiile
abundente corelate cu topirea zapezilor, ghetii la inceputul primaverii - 2 p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. b; 2. b; 3. d; 4. c; 5. b; 6. a; 7. a; 8. d; 9. b; 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 p pentru flecare element solicitat), astfel:
1. hazarduri industriale (accidente nucleare) sau accidente navale, feroviare (1 p);
2. Timisoara (1 p);
3. trei aspecte specifice ale reliefului Deltei Dunarii (cate 1 p pentru flecare aspect specific al
reliefului, oricare dintre urmatoarele):
- este o campie in formare, prin aluvionarea unui fost golf al Marii Negre in ultimii 10000 de
ani;
- altitudinea maxima este de 12,4 m in Grindul Letea;
- in alcatuirea depozitelor deltaice intra nisipuri, pietrisuri in alternanta cu material organic,
lentile de turba, aluviuni recente si nisipuri marine;
- uscatul este reprezentat de grinduri: fluviale (fasii de nisip situate de-a lungul bratelor
principale si orientate V-E), fluvio-maritime (perpendiculare pe directia bratelor Dunarii si formate
prin actiunea comuna a Dunarii si a Marii Negre) si continentale (vechi portiuni de uscat predeltaic
acoperite de nisip);
- portiunile joase sunt acoperite de ape (brate, lacuri, balti, garle, canale, mlastini);
- la gura de varsare a bratului Sulina s-a format o bara de aluviuni ce a impus construirea unui
dig in mare de peste 10 km lungime;
- la varsarea bratului Sfantu Gheorghe s-au format prin acumulare de nisip insulele Sacalinul
Mare si Mic.
4. orase - Cluj Napoca, Vaslui si Suceava (3 p);
5. rauri - Trotus si Buzau (2 p).
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima Campiei de Vest (la sud de raul Mures) si
clima Campiei Baraganului:
- cantitatea medie de precipitatii este mai mare in Campia de Vest (la sud de raul Mures) 500-
600 mm/ an, decat in Campia Baraganului 400-500 mm/ an;
- vanturile sunt diferite in cele doua unitati - crivatul bate iarna in Campia Baraganului si
austrul in sudul Campiei de Vest (la sud de raul Mures);
- influentele climatice sunt diferite - influente est-continentale (de ariditate) in Campia
Baraganului si submediteraneenein sudul Campiei de Vest (la sud de raul Mures).
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful Grupei Nordice a Carpatilor Orientali si relieful
Carpatilor Meridionali la Vest de valea Oltului:
- modul de formare al Grupei Nordice a Carpatilor Orientali este diferit de al Carpatilor
Meridionali la Vest de valea Oltului, deoarece au avut loc eruptii vulcanice in Neogen;
- alcatuirea petrografica a celor doua unitati este diferita - Carpatii Meridionali la Vest de
valea Oltului sunt alcatuiti din sisturi cristaline cu intruziuni granitice, ia care se adauga calcare si
conglomerate, iar Grupa Nordica a Carpatilor Orientali este alcatuita din roci vulcanice (in V),
cristaline (in C) si sedimentare (in E);
- altitudinea maxima este mai ridicata in Carpatii Meridionali la Vest de valea Oltului
- Muntii Parang 2519 m, varful Parangul Mare, fata de Grupa Nordica a Carpatilor Orientali
- Muntii Rodnei 2303 m, varful Pietrosul Rodnei;
- in Grupa Nordica a Carpatilor Orientali sunt forme de relief vulcanic modelate de actiunea
agentilor externi - conuri, ziduri, maguri, iar in Carpatii Meridionali la Vest de valea Oltului relieful
vulcanic lipseste;
- in Carpatii Meridionali la Vest de valea Oltului apar forme ale reliefului carstic -pesteri
(Pestera Muierii, Polovragi, Cioclovina), chei (Cheile Oltetului, Galbenei), iar in Grupa Nordica a
Carpatilor Orientali lipsesc aceste forme.
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima Campiei Jijiei si clima Campiei Transilvaniei:
- cantitatea medie de precipitatii este diferita - in Campia Transilvaniei 600-700 mm/ an si in
Campia Jijiei 400-600 mm/an;
- vanturile sunt diferite in cele doua unitati - crivatul bate iarna in Campia Jijiei si vanturile de
Vest in Campia Transilvaniei;
- influentele climatice sunt diferite - influente continentale (de ariditate) in Campia Jijiei si
oceanice in Campia Transilvaniei.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente:
a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3p (cate 1p pentru fiecare aspect specific al reliefului, oricare
dintre urmatoarele):
- este o unitate de platforma, avand un fundament al platformei Moesice (coborat
catre Carpatii Meridionali) acoperit cu depozite sedimentare;
- alcatuit din roci moi (nisipuri, pietrisuri, marne, argile cu intercalatii de carbuni);
-altitudinea maxima este intalnita pe rama nordica - peste 600 m, iar la contactul cu
Campia Romana are altitudini de 250-300 m;
- prezinta o inclinare pe directia N-S, punandu-sein evidenta caracterul piemontan al unitatii;
- este alungit pe directia V-E;
- structura monoclinala a favorizat aparitia reliefului asimetric de tip cuesta la contactul cu
Subcarpatii Getici;
- sunt intalnite, mai ales in jumatatea nordica, frecvent procese de versant - alunecari de teren,
siroiri, care degradeaza terenurile;
- vaile cu 3-5 terase bine dezvoltate si interfluviile cu spinari netede se inclina usor si se
largesc spre sud (divergent) sau converg in zone de adunare a apelor (Pitesti pe Arges si Filiasi pe
Jiu);
b) o influenta climatica - 1 p: influente de tranzitie sau submediteraneene;
c) doua orase - 2 p: Craiova, Pitesti;
d) un tip sau o clasa de sol - 1 p: oricare dintre urmatoarele - clasa argiluvisoluri (soluri cenusii
si brun roscate de padure) sau clasa cambisoluri (soluri brune si brune acide);
e) trei resurse de subsol - 3 p: petrol, gaze de sonda, carbuni (lignit), roci pentru constructie
(nisip, pietris).
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente:
a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p (cate 1 p pentru fiecare aspect specific al
reliefului, oricare dintre urmatoarele). Exemplu de raspuns:
- este o unitate de platforma ce evolueaza in legatura cu teritoriile deluroase
xtracarpatice si este sedimentat prin repetate transgresiuni si regresiuni marine;
- fundamentul este alcatuit din gresii si calcare iar cuvertura sedimentara formata din
.ess, nisipuri, pietrisuri;
- cea mai veche unitate de relief a tarii (Podisul Casimcei) modelata subaerian din omentul
formarii;
- altitudinea maxima este de 204 m in Podisul Oltinei;
- inclinarea este pe directia E-V, dar si spre centru (catre valea raului Carasu, de-a ngul careia
a fost construit Canalul Dunare-Marea Neagra);
- relieful are aspect neted sau usor ondulat;
- relieful litoral este reprezentat de faleze si plaje in jumatatea sudica.
b) un etaj sau tip climatic - 1p: etajul climatic de dealuri joase sau etaj climatic de
mpie si influente est-continentale (de ariditate) sau influente pontice;
c) doua tipuri genetice de lacuri si cate un exemplu de lac pentru fiecare tip; - 4 p oricare doua
tipuri si doua exemple dintre urmatoarele: Hmanuri maritime - Lacul Techirghiol, Mangalia; laguna
maritima - Lacul Siutghiol; limanuri fluviale - Lacul Oltina, Bugeac, [Dunareni, Marleanu,
Vederoasa;
d) un tip sau o clasa de sol - 1 p: oricare dintre urmatoarele - clasa molisoluri (cernoziom, sol
balan dobrogean); clasa argiluvisoluri (soluri cenusii si brun-roscate de padure);
e) un oras cu peste 300000 de locuitori - 1 p: Constanta.
Total 10 puncte N. Se acorda 16 puncte astfel:
a. Se acorda 4 p pentru explicatia solicitata:
Ca urmare a conditiilor de relief si pedoclimatice tara noastra are un fond funciar variat (terenuri
agricole - 62%, paduri, ape si balti, alte suprafete) cu o proportie ridicata a terenurilor arabile - 9,4
mii. ha in cadrul terenurilor agricole - 14,8 mii. ha.
Terenurile arabile au extensiunea cea mai mare in zonele joase de campie si dealuri putin inalte,
unde se intalnesc conditii naturale prielnice culturii plantelor - suprafata reliefului este neteda sau
putin inclinata, temperaturi medii anuale favorizeaza ajungerea la maturitate k culturilor,
precipitatiile naturale sunt suficiente desfasurarii proceselor fiziologice ale
plantelor, solurile au o fertilitate ridicata, arterele hidrografice pot asigura apa sistemelor de irigatie,
lucrarile de imbunatatiri funciare (fixarea nisipurilor, desecarea si eliminarea excesului de
umiditate, reducerea eroziunii terenurilor etc.) extind suprafata terenurilor
arabile.
Varietatea de culturi agricole care se pot practica in tara noastra asigura componentele esentiale ale
alimentatiei umane (cultura cerealelor), materii prime pentru industrie (plante tehnice), baza
furajera pentru cresterea animalelor (plante furajere).
b. Se acorda 4 p pentru explicatia solicitata:
Raurile din Podisul Dobrogei au urmatoarele caracteristici:
- fac parte din Grupa raurilor dobrogene;
- sunt rauri scurte si putine datorita configuratiei reliefului;
- au debite scazute ca urmare a influentelor climatice est-continentale (de ariditate);
- directia de curgere este NV-SE pentru raurile din jumatatea nordica si EV pentru cele din
jumatatea sudica;
- se varsa in Marea Neagra prin limanuri si lagune maritime in jumatatea nordica si in Dunare
prin limanuri fluviale in jumatatea sudica.
c. Se acorda 4 p pentru explicatia solicitata:
Lacurile din Depresiunea colinara a Transilvaniei sunt legate de substratul acestei unitati de relief,
deoarece in regiunile in care sarea se afla la suprafata sau la mica adancime, prin tasarea si
prabusirea peretilor unor vechi galerii de exploatare a sarii, au rezultat lacuri sarate - Lacul Ursu,
Ocna Sibiului, Ocna Mures, Ocna Dej.
Frecventele alunecari de teren formeaza, intre valurile corpului, alunecari, lacuri cu
suprafete variabile.
Multe lacuri in Campia Transilvaniei sunt amenajate de om, pentru piscicultura si irigatii (iazuri si
elestee), pe raurile care secau vara, iar la ploi bogate provocau inundatii.
d. Se acorda 4 p pentru explicatie: alunecarile de teren au o frecventa mai ridicata in
Subcarpati fata de Campia Romana din urmatoarele cauze:
- cantitatea de precipitatii este mai mare in Subcarpati (700-900 mm/an) fata de Campia
Romana (400>600 mm/ an);
- in Subcarpati versantii detin o pondere mare (peste 80%) si panta reliefului este accentuata
(10-30°) in comparatie cu Campia Romana unde predomina relieful orizontal cu o pondere redusa a
versantilor (sub 10%) si pante mici (sub 5°);
- in aceste conditii depozitele situate deasupra stratului de argila se deplaseaza gravitational
catre baza versantului, declansand alunecari de teren cu o frecventa mai mare in Subcarpati;
- in Subcarpati au avut loc despaduriri masive ce au favorizat deplasarile pe versant.
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. valoarea maxima aproximativa a temperaturii medii lunare este de 22,5° C, inregistrata
in luna iunie - 2 p;
b. valoarea minima aproximativa a temperaturii medii lunare este de - 2° C, inregistrata
in luna ianuarie - 2 p;
c. amplitudinea medie anuala se calculeaza facand diferenta dintre temperaturile me¬
dii lunare ale lunilor ianuarie si iulie - 2 p;
d. temperatura medie a lunii noiembrie este de aproximativ 7,5° C, temperatura medie
a lunii decembrie este de aproximativ 2,5° C si diferenta de aproximativ 5° C - 2 p;
e. amplitudinea termica anuala este de aproximativ 24,5° C - 2 p;
f. temperatura medie anuaJa se calculeaza prin insumarea temperaturilor medii lunare ;i impartirea
sumei la 12 (numarul de luni ale anului) - 2 p. Total 12 puncte Total test: 90 de puncte + 10 puncte
din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfei:
1. c; 2. d; 3. d; 4. d; 5. b; 6. c; 7. c; 8. a; 9. c; 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 p pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. orase - 3 p: Piatra-Neamt, Targu-Jiu, Suceava;
2. doua tipuri genetice de lacuri din Grupa de Nord a Carpatilor Orientali - 2 p: lacuri, limanuri
maritime, lagune;
3. rauri - 3 p: Trotus, Jiu si Buzau;
4. doua resurse de subsol din Grupa Nordica a Carpatilor Orientali - 2 p: oricare doua dintre
urmatoarele resurse - minereuri complexe (sulfuri de cupru, plumb, zinc in amestec cu aur si argint),
sare, mangan, roci pentru constructii;
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima Podisului Dobrogei de Sud si clima Dealurilor
Silvaniei (Silvano-Somesene):
- cantitatea medie de precipitatii este diferita - in Podisul Dobrogei de Sud 350-500 mm/ an si
in Dealurile Silvaniei 600-800 mm/ an;
- vanturile sunt diferite in cele doua unitati - crivatul si brize marine in Podisul Dobrogei de
Sud si vanturile de Vest in Dealurile Silvaniei;
- influentele climatice sunt diferite - influente est-continentale (de ariditate) si pontice in
Podisul Dobrogei de Sud si oceanice in Dealurile Silvaniei.
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful Podisului Getic si relieful Campiei Jijiei:
- altitudinea maxima in Podisul Getic de peste 600 m in Platforma Argesului este mai mare
decat altitudinea Campiei Jijiei 200-300 m;
- in alcatuirea geologica a Podisului Getic apar si orizonturi de carbuni (lignit), petrol si gaze
asociate, roci care nu se gasesc in Campia Jijiei;
- inclinarea stratelorin Podisul Getic este N-S, iar in Campia Jijiei NV-SE; / - desfasurarea
Podisului Getic este V-E, iar a Campiei Jijiei NS.
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima Campiei de Vest (la sud de raul Mures) si
clima Deltei Dunarii:
- cantitatea medie de precipitatii difera - in Campia de Vest (la sud de raul Mures) 500-600
mm/ an si in Delta Dunarii 350-400 mm/ an;
- vanturile sunt diferite in cele doua unitati - brize marine si crivatu! (iarna) in Delta Dunarii
si austrul in sudul Campiei de Vest (la sud de raul Mures);
- influentele climatice sunt diferite - influente pontice in Delta Dunarii si submedite-.'aneene
in sudul Campiei de Vest (la sud de raul Mures).
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente:
a) patru aspecte specifice ale reliefului - 4 p (cate 1 p pentru fiecare aspect specific al reliefului,
oricare dintre urmatoarele):
- este o unitate de orogen, formata in timpul orogenezei alpine prinincretirea scoartei;
- la inceputul cuaternarului a suferit o inaltare in bloc cu aproximativ 1000 m, capatand
caracter alpin, fiind numiti "Alpii Transilvaniei';
- sunt alcatuiti petrografic din sisturi cristaline cu intruziuni granitice si calcare;
- altitudinea maxima este intalnita in Muntii Parang - 2519 m, varful Parangul Mare, in
Muntii Retezat - 2509 m in varful Peleaga;
- sunt prezente trei platforme de eroziune (suprafete de nivelare) - Borascu (2000-2200 m),
Rau-Ses (1200-1600 m) si Gornovita sau a Predealului (1000 m);
- prezinta urme ale modelarii glaciare - circuri care adapostesc lacuri (Lacul Galcescu -
Muntii Parang, Lacul Bucura si Zanoaga - Muntii Retezat), vai glaciare;
- pe depozitele calcaroase se intalnesc forme carstice - chei (Cheile Oltetului, Galbenei),
pesteri (Pestera Polovragi, Muierii, Cioclovina)
- masivitate accentuata ca urmare a alcatuirii petrografice din roci dure;
- gradul de fragmentare este scazut - putine depresiuni intramontane, culoare de vale;
- vaile sunt largi in depresiuni, cu sectoare inguste de lunci in culoare si defilee, cu
peste 6 terase;
b) o influenta climatica - 1 p: oricare influenta climatica dintre urmatoarele - influente
oceanice sau submediteraneene;
c) doua tipuri genetice de lacuri - 2 p: lacuri glaciare (Lacul Galcescu, Bucura, Zanoaga),
lacuri hidroenergetice (Lacul Vidra);
d) o resursa de subsol - 1 p: carbuni (huila) si numele diviziunii intramontane in care
se exploateaza - 1 p: Depresiunea Petrosani;
e) un tip sau o clasa de sol - 1 p: oricare tip sau clasa de sol dintre urmatoarele -
clasa cambisoluri (soluri brune, brun-acide) sau clasa spodosoluri (podzoluri, alpine brune
acide).
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente:
a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p (cate 1 p pentru fiecare aspect specific al
reliefului, oricare dintre urmatoarele):
- este o unitate de platforma, avand un fundament al platformei Moesice acoperit cu
depozite sedimentare;
- alcatuita din roci moi (nisipuri, pietrisuri, argile, marne);
- este acoperita cu un strat de loess, care depaseste in grosime 40 m;
- prezinta o inclinare de la vest spre est, nord-est, asa cum s-a umplut Lacul Pontic
cu materiale aduse de rauri;
- pe loess se formeaza, prin tasare, crovuri (mici adancituri), uneori umplute cu apa,
formand lacuri sarate;
- pe partea dreapta a raurilor din Baragan se gasesc dune de nisip;
- vaile sunt largi, cu lunci extinse si 1-3 terase;
- sunt intalnite campii tabulare cu un relief neted, cu interfluvii ca niste platouri;
b) o influenta climatica - 1 p: influente est-continentale (de ariditate);
c) un rau - 1 p: oricare rau dintre urmatoarele - Ialomita, Calmatui;
d) un tip sau o clasa de sol - 1 p: oricare tip sau clasa de sol dintre urmatoarele -clasa molisoluri
(cernoziom, cernoziom cambie);
e) zona de vegetatie - 1 p; zona stepei cu etajul stepei;
f) doua orase cu peste 50000 loc. - 2 p: oricare oras dintre urmatoarele - Braila, Slobozia,
Calarasi;
g) o resursa energetica - 1 p: oricare resursa dintre urmatoarele - hidrocarburi lichide (petrol) si
hidrocarburi gazoase (gaze asociate).
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. 4 p pentru explicatia solicitata:
Fondul funciar in tara noastra se modifica in raport cu altitudinea ca urmare a reliefului variat -
munti, dealuri si podisuri, campii, in proportii aproximativ egale. Relieful aduce modificari evidente
in agricultura autohtona etajand elementele climatice si solul, rezultand o diversitate agricola
dispusa concentric, pe trepte de relief.
Treapta campiilor si dealurilor joase constituie principala regiune agricola a tarii detinand 80% din
terenurile arabile, netede sau putin inclinate, motiv pentru care se poate practica o agricultura
mecanizata, complexa.
Dealurile inalte (300-700 m) prezinta, in genere, un relief mai accidentat, cu frecvente procese de
versant, insa, terasate si cu o expozitie favorabila (sud, vest, est) pot fi valorificate agricol: vita de
vie si livezi cu pomi fructiferi.
Muntii au teren accidentat, soluri sarace, spalate de precipitatii (percolate), insa cu intinse suprafete
forestiere, de fanete si pasuni, favorizand cresterea animalelor. in depresiuni si pe versantii insoriti
se extind culturile agricole.
b. 4 p pentru explicatia solicitata:
Centrele metalurgiei neferoase sunt amplasate in apropierea zonelor de extractie a materiilor prime
deoarece se reduc astfel cheltuielile de transport al materiei prime, obtinan-du-se un cost al
produsului finit mai mic.
Zacamintele de minereuri neferoase nu au rezerve prea mari si concentratia metalului in zacamant
este scazuta. Minereurile extrase au, in general, valoare mica si greutate/ volum mare, impunand
prelucrarea lor in vecinatatea centrelor de extractie.
Exemple: centrul metalurgic Baia Mare prelucreaza minereurile extrase din Muntii Gutai, centrul
metalurgic Zlatna prelucreaza minereurile extrase din Muntii Metaliferi, centrul metalurgic Oradea
prelucreaza minereurile extrase din Muntii Padurea Craiului. I c. 4 p pentru explicatia solicitata:
Se observa (analizand Harta principalelor cai ferate) ca principalele axe de transport sunt dispuse
de-a lungul marilor rauri (magistrale feroviare dublate de cai rutiere). Rolul transporturilor este
acela de a facilita legatura intre sectoarele economiei si, totodata, asigura deplasarea locuitorilor.
Reteaua hidrografica influenteaza transporturile feroviare si rutiere, indeosebi in zonele montane
dar si in cele colinare si de podis, concentrand asezarile si activitatile umane, precum si principalele
axe de transport in lungul lor. Astfel, vaile raurilor, culoarele de vale, depresiunile,
pasurile/trecatorile sunt valorificate pentru construirea de cai rutiere si feroviare, impunand o
anumita configuratie acestora.
in zonele de campie reteaua hidrografica nu mai conditioneaza configuratia retelei rutiere si
feroviare. Doar zonele acvatice sau cu exces de umiditate sunt evitate, in gene¬ral, de caile de
transport rutier si feroviar.
d. 4 p pentru explicatia solicitata:
Relieful si clima reprezinta factorii principali in repartitia zonal-altitudinala a vegetatiei. De fapt,
relieful impune etajarea elementelor climatice si implicit etajarea elementelor biopedogeografice.
Muntii Carpati, prezenti sub forma unui arc central, determina repartitia concentrica a vegetatiei,
atat spre zonele extracarpatice, cat si spre Depresiunea colinara a Transilvaniei, in centru. Astfel,
altitudinal se dispun: zona stepei cu etajul stepei si silvostepei sub 300 m altitudine, zona padurii cu
etajul stejarului, fagului si coniferelor intre 300-1800 m altitudine si zona alpina cu etajul subalpin
si alpin la peste 1800 m altitudine.
Expozitia versantilor aduce o variatie de inaltime a etajelor, care pe versantii sudici
"urca' 200 m in raport cu cei nordici. Fragmentarea reliefului aduce inversiuni de vegetatie:
pe vatra depresiunii, mai rece, specifice sunt molidisurile, in timp ce fagetele urca pe
culmile insorite.
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. valoarea maxima aproximativa a debitului mediu lunar este de 320 m3/ s si se
inregistreaza in lunile aprilie si mai - 2 p;
b. valoarea minima aproximativa a debitului mediu lunar este de 90 m3/ s si se
inregistreaza in luna septembrie - 2 p;
c. cele mai ridicate valori ale debitului sunt inregistrate primavara, in lunile martie,
aprilie si mai - 2 p;
d. cele mai reduse valori ale debitului sunt inregistrate toamna (lunile septembrie,
octombrie si noiembrie) ca urmare a precipitatiilor scazute din anotimpul de vara, prelungite
si la inceputul toamnei, dar si epuizarii resurselor de apa subterana (au alimentat raul in
perioada lipsita de precipitatii) - 2 p;
e. diferenta intre debitul lunilor cu valori extreme este de 230 m3/ s - 2 p;
f. valori ale debitului mediu lunar cuprinse intre 150-200 m3/ s se inregistreaza in lunile
februarie si iulie - 2 p.
Total 12 puncte s
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. a; 2. c; 3. b; 4. c; 5. d; 6. b; 7. a; 8. a; 9. b; 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 p pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. orasul Bucuresti - 1 p;
2. raurile: Jijia, Olt, Barlad - 3 p;
3. Sfantul Gheorghe - 1 p;
4. orasul marcat pe harta cu numarul 14 (Galati) - 1 p;
5. orasele: Ploiesti, Slobozia, Drobeta Turnu Severin, Bistrita - 4 p.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima Masivului Dobrogei de Nord si clima Podisului Somesan:
- cantitatea medie de precipitatii este diferita - in Masivul Dobrogei de Nord 350-600 mm/ an
si in Podisului Somesan 600-800 mm/ an;
- vanturile sunt diferite in cele doua unitati - crivatul si brize marine in Masivul Dobrogei de
Nord si vanturile de vest in Podisului Somesan;
- influentele climatice sunt diferite - influente est-continentale (de ariditate) si pontice
in Masivul Dobrogei de Nord si oceanice in Podisului Somesan.
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful Grupei Fagaras si relieful Muntilor Banatului:
- alcatuirea geologica a Grupei Fagaras este reprezentata de sisturi cristaline cu intruziuni
granitice pe cand Muntii Banatului sunt alcatuiti din sisturi cristaline si calcare;
- altitudinea maxima a Grupei Fagaras (2544 m, varful Moldoveanu) este mult mai mare decat
cea a Muntilor Banatului (1446 m, Varful Semenic);
- relieful glaciar este bine reprezentat in Grupa Fagaras prin circuri (Lacul Balea, Capra,
Podragu), vai glaciare si lipseste din Muntii Banatului;
- relieful carstic are numeroase forme in Muntii Banatului - chei (Cheile Minisului, Carasului,
Nerei), pesteri (Comarnic) si lipseste in Grupa Fagaras;
- Grupa Fagaras este putin fragmentata pe cand Muntii Banatului sunt puternic fragmentati
(Depresiunea Caras-Ezeris, Almajului, vaile Nerei, Carasului, Barzavei).
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima Dealurilor Upovei si clima Podisului Sucevei:
- temperatura medie anuala este diferita - in Podisul Sucevei 6-8° C si in Dealurile
' Lipovei9-10°C;
- vanturile sunt diferite in cele doua unitati - crivatul in Podisul Sucevei si vanturile de
vest in Dealurile Lipovei;
- influentele climatice sunt diferite - influente scandinavo-baltice in Podisul Sucevei I si
oceanice in Dealurile Lipovei;
- etajul climatic este diferit - de dealuri inalte in Podisul Sucevei si de dealuri joase in -
Dealurile Lipovei.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente:
a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p (cate 1 p pentru fiecare aspect specific al
reliefului, oricare dintre urmatoarele):
- este o unitate de orogen, formata in timpul orogenezei alpine prin incretirea scoartei
si prin eruptii vulcanice (Neogen);
- dupa tipurile de roci si repartitia lor in teritoriu se individualizeaza trei siruri de roci -
■ vulcanice (andezit, bazalt) in V, cristaline (sisturi cristaline care dispar la S de valea raului
i Trotus) in C si sedimentare cutate - flis (calcare, gresii, conglomerate) in E; fasia estica
; se extinde treptat spre S;
I
- altitudinea maxima este intalnita in Muntii Calimani - 2100 m, varful Pietrosul Calimanilor; -
orientarea culmilor este NV-SE, prezentand pe aceasta directie un paralelism culme-vale; - relieful
vulcanic este prezent prin conuri, cratere si platouri vulcanice, modelate de agentii externi in Muntii
Calimani-Gurghiu-Harghita; - relief pe conglomerate cu forme curioase apare in Muntii Ceahlau -
Caciula Dorobantului, Panaghia; - - relieful carstic este intalnit in Muntii Hasmasu Mare si in
Muntii Rarau;
- grad de fragmentare ridicat - depresiuni intramontane (Giurgeu, Ciuc, Borsec, r Comanesti),
culoare de vale longitudinale si transversale (Olt, Mures, Trotus, Bistrita);
- vaile sunt largi in depresiuni, cu sectoare inguste de lunci in culoare si defileuri, cu I peste 6
terase.
b) doua rauri care izvorasc din unitate - 2 p: oricare rau dintre urmatoarele - Olt,
f Mures, Tarnava Mare, Tarnava Mica, Trotus, Bicaz;
c) trei tipuri genetice de lacuri - 3 p: lac de baraj natural (Lacul Rosu), lac vulcanic (Lacul
Sfanta Ana), lacuri hidroenergetice (Lacul Izvorul Muntelui);
d) un tip sau o clasa de sol - 1 p: oricare tip sau clasa de sol dintre urmatoarele -clasa
cambisoluri (soluri brune, brun-acide) sau clasa spodosoluri (podzoluri).
e) un etaj de vegetatie - 1 p: oricare etaj de vegetatie dintre urmatoarele - etajul fagului, etajul
padurii de amestec fag si rasinoase, etajul rasinoaselor, etajul subalpin si etajul alpin.
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente:
a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p (cate 1 p pentru fiecare aspect specific al
reliefului, oricare dintre urmatoarele):
- este o unitate de orogen, avand un fundament carpatic scufundat (Marea Panonica), acoperit
cu depozite sedimentare;
- alcatuita din roci moi (nisipuri, pietrisuri, argile, marne), peste care s-a depus un strat de
loess;
- altitudinea maxima este intalnita in Campia Carei - 143 m;
- orientarea generala este NE-SV;
- prezinta o inclinare usoara de la E spre V, fapt evidentiat de directia de curgere a raurilor;
- campia se extinde spre est, patrunzand in lungul raurilor carpatice ca niste golfuri de campie
(depresiuni golf);
- in Campia Carei se gasesc dune de nisip;
- in campiile inalte, pe loess, apar crovuri;
- Campia Aradului vine in contact direct cu regiunea montana (Muntii Zarand);
- vaile sunt largi, cu lunci extinse si terase;
- sunt intalnite doua trepte de relief: campii inalte (peste 100 m), ferite de inundatii si campii
joase (sub 100 m) cu miscari lente de subsidenta (terenuri mlastinoase, rauri divagante cu frecvente
revarsari).
b) o influenta climatica - 1 p: influente oceanice;
c) o zona de vegetatie - 1 p: oricare zona de vegetatie dintre urmatoarele - zona stepei cu etajul
silvostepei sau zona de padure cu etajul stejarului;
d) doua resurse de subsol - 2 p: oricare doua resurse dintre urmatoarele - petrol, gaze associate,
ape geotermale, roci pentru constructii (nisip);
e) doua orase cu peste 100000 de locuitori - 2 p: oricare doua orase dintre urmatoarele - Arad,
Oradea, Satu Mare;
f) un tip sau o clasa de sol - 1 p: clasa molisoluri (cerniziomuri, cernoziomuri levi-gate).
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. 4 p pentru explicatia solicitata:
Pozitia Romaniei pe continent stabileste o particularitate importanta a climatului -climat temperatcontinental
de tranzitie intre cel temperat oceanic in centrul si vestul Europei si cel continental in
partea estica. Teritoriul Romaniei se desfasoara VE pe 9° longitudine, iar diminuarea cantitatii de
precipitatii se produce pe masurarea cresterii distantei fata de Oceanul Atlantic, de la vest spre est
(peste 600 mm/ an in Campia de Vest, 500-600 mm/ an in Campia Romana partea central vestica,
400-500 mm/ an in Baragan si Dobrogea, 350-400 mm/ an pe litoral si in Delta Dunarii). Cantitatea
de precipitatii scade astfel V-E, ca urmare a interferentelor climatice: influente climatice oceanice in
vestul si
centrul tarii, inclusiv in Campia de Vest - cu precipitatii abundente si uniforme in cursul anului,
aduse de vanturile de vest, spre deosebire de estul tarii, inclusiv Campia Baraganului, cu influente
climatice de ariditate - cu precipitatii scazute.
Muntii Carpati, prin pozitia, altitudinea si desfasurarea lor, au un rol important in bararea maselor
de aer care circula deasupra tarii noastre (indeosebi cele oceanice si continentale) si in distributia
teritoriala a cantitatii de precipitatii. Odata cu cresterea altitudinii creste si cantitatea de precipitatii
cazuta, de la 400-500 mm/ an in campii, la 500-700 mm/ an in dealurile joase, 700-1000 mm/ an in
dealurile inalte, la peste 1000 mm/an in muntii (si chiar peste 1200 mm/ an la peste 2000 m
altitudine);
b. 4 p pentru explicatia solicitata:
Fondul forestier al Romaniei este variat ca o consecinta a particularitatilor reliefului si a conditiilor
climatice.
Relieful prin dispunerea concentrica a unitatilor de relief si prin cresterea altitudinii aduce
modificari ale elementelor climatice (temperatura, precipitatii si vanturi), care contribuie la
diversificarea fondului forestier.
Astfel, in functie de necesarul de caldura si umiditate, zona de padure are succesiv urmatoarele etaje
de vegetatie: etajul stejarului (cer, garnita, stejar pufos, stejar pedunculat, gorun) intre 250-600 m;
etajul fagului intre 600-1200 m; etajul padurilor de amestec (fag si conifere) intre 1200-1400 m;
etajul padurilor de conifere (brad, molid, pin, in unele locuri zada) intre 1400-1800 m;
c. 4 p pentru explicatia solicitata:
Activitatile economice ale orasului Constanta sunt influentate de pozitia acestuia pe litoralul
romanesc. Aparitia orasului este legata de activitatile comerciale desfasurate de greci pe tarmul
Marii Negre. Si astazi, prin portul Constanta, se deruleaza aproximativ 60% din comertul exterior al
tarii noastre, fiind cel mai important port in bazinul Marii Negre.
Existenta conditiilor naturale de amenajare a portului Constanta (incinta portuara, lungimea
digurilor, adancimea apei) au favorizat dezvoltarea santierului naval (construirea navelor maritime
de mare tonaj>.
Activitatile turistice desfasurate in statiunea Mamaia valorifica potentialul turistic (heliomarin) al
Marii Negre.
d. 4 p pentru explicatia solicitata:
Bazinul hidrografic al Jiului este dezvoltat pe Grupele Parang si Retezat-Godeanu, Podisul
Mehedinti, Subcarpatii Getici, Podisul Getic si Campia Olteniei. in alcatuirea geologica a
Depresiunii Petrosani si a Podisului Getic apar si intercalatii de carbune supe¬rior (huila) in Bazinul
Petrosani si carbune inferior (lignit) in Bazinul Motru-Rovinari. Cele doua bazine concentreaza cele
mai mari zacaminte de carbune ale Romaniei si sunt traversate de raul Jiu si afluentii sai.
Total 16 puncte VI. Se aco 222c24c rda 12 puncte astfel:
a. lunile aprilie si mai cu un debit de 350 m3/ s - 2 p;
b. ianuarie cu un debit mediu de 75 m3/ s - 2 p;
c. o cauza a producerii debitului maxim lunar este cresterea valorilor de temperatura
ce provoaca topirii zapezii, ghetii acumulate in timpul iernii, dar si precipitatiilor ridicate din
anotimpul de primavara - 2 p;
d. diferenta intre debitul lunar cu valori extreme este de 275 m3/ s - 2 p;
e. o cauza a debitului scazut este legata de precipitatiile predominant solide (tempe¬
raturile sunt scazute) si acumularea sub forma de gheata sau strat de zapada, perioada in
care raurile sunt alimentate aproape exclusiv din surse subterane - 2 p;
f. valoarea aproximativa a debitului in luna septembrie este de 125 m3/ s - 2 p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. d; 2. a; 3. c; 4. b; 5. b; 6. a; 7. c; 8. d; 9. b; 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 p pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. doua resurse - 2 p: oricare doua resurse dintre urmatoarele - hidrocarburi lichide (petrol),
hidrocarburi gazoase (gaze asociate), ape geotermale, solul;
2. doua tipuri genetice de lacuri - 2 p: oricare doua tipuri genetice de lacuri dintre urmatoarele -
lac de baraj natural (Lacul Rosu), lac vulcanic (Lacul Sfanta Ana), lacuri hidroenergetice (Lacul
Izvorul Muntelui);
3. Jijia, Timis, Barlad - 3 p;
4. Bacau, Timisoara, Bistrita - 3 p;
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima Campiei de Vest (la Nord de raul Mures) si
clima Podisului Sucevei:
- temperatura medie anuala este diferita - in Podisul Sucevei 6-8° C si in Campia de
Vest (la Nord de raul Mures) 9-10° C;
- vanturile sunt diferite in cele doua unitati - crivatul in Podisul Sucevei si vanturile de Vest in
Campia de Vest (la Nord de raul Mures);
- influentele climatice sunt diferite - influente baltice in Podisul Sucevei si oceanice in
Campia de Vest (la Nord de raul Mures);
- etajul climatic este diferit - de dealuri inalte in Podisul Sucevei si moderat de campie in
Campia de Vest (la Nord de raul Mures).
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful Grupei Centrale a Carpatilor Orientali si
relieful Grupei Fagaras:
- modul de formare al Grupei Centrale a Carpatilor Orientali este diferit de al Grupei
Fagaras, deoarece au avut loc eruptii vulcanice in Neogen;
- alcatuirea geologica a Grupei Fagaras este reprezentata de sisturi cristaline cu intruziuni
granitice pe cand Grupa Centrala a Carpatilor Orientali este alcatuita din roci vulcanice (in V),
cristaline (in centru) si sedimentare (in E);
- altitudinea maxima a Grupei Fagaras - 2544 m, varful Moldoveanu este mult mai mare decat
cea a Muntilor Rodnei - 2303 m, varful Pietrosul Rodnei din Grupa Centrala a Carpatilor Orientali;
- in Grupa Centrala a Carpatilor Orientali sunt forme de relief vulcanic modelate de actiunea
agentilor externi - conuri, ziduri, maguri, iar in Grupa Fagaras relieful vulcanic lipseste;
- Grupa Fagaras este putin fragmentata pe cand Grupa Centrala a Carpatilor Orientali
este puternic fragmentata (Depresiunea Giurgeu, Ciuc, Comanesti, culoare de vale
longitudinale si transversale - Bistrita, Trotus).
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima Masivului Dobrogei de Nord si clima Dealurilor Lipovei:
- cantitatea de precipitatii medii anuale este diferita - in Masivul Dobrogei de Nord 350-600
mm/ an si in Dealurile Lipovei 600-800 mm/ an;
- vanturile sunt diferite in cele doua unitati - crivatul si brizele marine in Masivul Dobrogei de
Nord si vanturile de vest in Dealurile Lipovei;
- influentele climatice sunt diferite - influente est-continentale (de ariditate) in masivul
Dobrogei de Nord si oceanice in Dealurile Lipovei.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente:
a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p:
- este o unitate de orogen, formata in timpul orogenezei alpine prin incretirea scoartei in
ultimele faze de cutare;
- sunt alcatuiti din roci sedimentare (gresii, conglomerate, marne, argile, nisipuri, pietrisuri,
sare, carbuni);
- altitudinea maxima este intalnita in Pintenul Ivanetu - 1021 m sau in Magura Odobesti - 996
m;
- este cel mai complex sector subcarpatic - la poalele muntilor se desfasoara un aliniament de
depresiuni submontane inchise de dealuri interne, urmate de un aliniament de depresiuni
intracolinare inchise de dealuri externe;
- complexitatea sectorului este marita de prezenta pintenilor montani - Pintenul Ivanetu,
Pintenul Homoraciu;
- la vest de valea Buzaului prezinta un singur sir de depresiuni mari - Valenii de Munte pe
raul Teleajen, Campina pe Prahova si Pucioasa pe Ialomita;
- orientarea culmilor este arcuita de la N-S si NNE-SSV la V-E;
- samburii de sare formeaza cute diapire - Slanic Prahova;
- apar forme pseudocarstice in sare - Platoul Meledic;
- sunt intalnite frecvent procese de versant - alunecari de teren, siroiri care degradeaza
terenurile;
- sunt prezente fenomene geologice - "Vulcanii noroiosi' de la Berca-Arbanasi si "Focul Viu'
de la Andreiasu;
- vaile sunt largi in depresiuni, cu lunci extinse si 3-5 terase;
b) un etaj climatic - 1 p: etajul climatic de dealuri inalte;
c) un tip sau o clasa de sol - 1 p: oricare tip sau clasa de sol dintre urmatoarele -clasa
argiluvisoluri (soluri cenusii si brun roscate de padure) sau clasa cambisoluri (soluri brune, brunacide);
d) un etaj de vegetatie - 1 p: oricare etaj de vegetatie dintre urmatoarele - etajul stejarului si
etajul fagului (zona de padure);
e) trei resurse de subsol - 3 p: oricare resursa dintre urmatoarele: carbuni (lignit), sare, petrol
(hidrocarburi lichide), gaze de sonda (hidrocarburi gazoase), roci pentru constructie (nisip, pietris).
f) o activitate agricola cu suprafete insemnate - 1 p: viticultura.
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente:
a) trei aspecte specifice reliefului - 3 p:
- este o unitate de orogen, formata in timpul orogenezei alpine prin incretirea scoartei
terestre:
- sunt alcatuiti din roci cristaline (sisturi cristaline) si sedimentare (indeosebi calcare);
- altitudinea maxima este intalnita in Muntii Semenic - 1446 m, varful Semenic;
- relieful prezinta doua trepte - treapta estica mai inalta (Muntii Semenic si Almajului) si
treapta vestica mai joasa (Muntii Aninei, Locvei si Dognecei);
- prezinta relief carstic foarte bine dezvoltat - chei (Cheile Carasului, Minisului, Nerei),
pesteri (Comarnic), izbucuri (Bigar);
- fragmentarea este ridicata - depresiuni intramontane, culoare de vale, chei, Defileul Dunarii;
- vaile sunt largi in depresiuni, cu peste 6 terase;
b) o influenta climatica - 1 p: influente submediteraneene;
c) un rau - 1 p: oricare rau dintre urmatoarele - Timis, Barzava, Caras, Nera, Minis,
Cerna;
d) etaj de vegetatie - 1 p: oricare etaj de vegetatie dintre urmatoarele - etajul fagului, etajul
coniferelor (zona de padure);
e) un tip sau o clasa de sol - 1 p: oricare tip sau clasa de sol dintre urmatoarele -clasa
cambisoluri (soluri brune, brun-acide) sau clasa spodosoluri (podzoluri);
f) doua resurse de subsol - 2 p: oricare resursa dintre urmatoarele: carbuni (huila), minereuri de
fier, minereuri neferoase, roci pentru constructie;
g) un oras cu o populatie cuprinsa intre 50000-100000 locuitori - 1 p: Resita.
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. 4 p pentru explicatia solicitata:
Solurile sunt influentate, in principal, de relief si clima, precum si de vegetatie, activitati umane etc.
Fata de unitatile de campie, uniforme din punct de vedere al reliefului si cli¬matic, unitatile de deal
si podis introduc o diversificare a caracteristicilor reliefului si a conditiilor climatice, si implicit a
conditiilor pedologice. Astfel, in unitatile de deal si podis, se succed in altitudine mai multe clase si
tipuri de soluri: clasa molisoluri (cernoziom levigat) la trecerea de la etajul de campie la etajul
dealurilor joase, clasa argiluvisoluri (soluri cenusii, soluri brun-roscate de padure) in etajul
dealurilor joase, clasa cambisoluri (soluri brune) in etajul dealurilor inalte.
Pe portiuni restranse se intalnesc soluri azonale: lacovisti (soluri cu exces de umiditate), soluri
aluvionare de lunca (soluri tinere, in formare), saraturi (soluri cu acumulari de saruri).
b. 4 p pentru explicatia solicitata:
Reteaua feroviara a Romaniei este influentata de pozitia arcului carpatic si a orasului capitala.
Inelul carpatic prin desfasurare si declivitate constituie un obstacol in repartitia cailor ferate, acestea
urmarind culoarele de vale, depresiunile, pasurile/ trecatoriie pentru a traversa spatiul montan. in
zonele montane sunt necesare lucrari suplimentare pentru pregatirea si asigurarea stabilitatii
terasamentului caii ferate, pentru depasirea declivitatii accentuate prin construirea de poduri,
viaducte si tuneluri.
Cel mai important nod feroviar al Romaniei este orasul Bucuresti, de unde se desprind divergent
cele opt magistrale feroviare care se indreapta spre extremitatile tarii.
Configuratia reliefului impune retelei feroviare o textura radiar concentrica, cu doua inele,
intracarpatic si extracarpatic, unite prin linii transcarpatice care converg spre orasul capitala.
c Se acorda 4 p pentru explicatia solicitata:
Structura socio-economica a populatiei a suferit modificari importante dupa 1990, ca urmare a
transformarilor economice si politice intervenite in tara noastra.
Ponderea sectorul primar cunoaste o crestere, ca urmare a aplicarii Legii fondului funciar si
retrocedarii terenurilor. Ponderea sectorului secundar resimte o scadere, ca urmare a restructurarii
activitatilor industriale considerate energofage si energointensive. Restructurarea economiei a
determinat disponibilizarea unui numar mare de muncitori, care fie sunt in cautarea unui nou loc de
munca, fie s-au reintors in mediul rural. Ponderea sectorului tertiar a crescut usor prin dezvoltarea
serviciilor prestate catre populatie.
d. 4 p pentru explicatia solicitata:
Pe glob, Romania este situata in emisfera nordica la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul
Nord, fiind traversata de paralela de 45° latitudine nordica. Consecinta fizico-geografica principala
a pozitiei matematice a Romaniei pe Glob o reprezinta situarea in plina zona de clima temperata, cu
o serie de trasaturi caracteristice: durata si intensitate inegala a luminarii si incalzirii (cu un maxim
la solstitiul de vara si un minim la solstitiul de iarna), durata inegala a zilelor si a noptilor intr-un an,
modificarea elementelor biopedogeo-grafice si a culturilor agricole.
Pe continent, Romania este traversata de meridianul de 25° longitudine estica, care imparte Europa
in doua jumatati aproximativ egale, iar pe Glob fiind situata in emisfera estica. Romania se afla la
distante aproximativ egale fata de extremitatea vestica, nordica si estica a Europei (2700 km fata de
Peninsula Iberica - Capul Roca, 2800 km fata de Oceanul Arctic - Capul Nord si 2600 km fata de
Muntii Ural) si mai aproape de extremitatea sudica (1000 km fata de sudul Greciei - Capul
Matapan). Principala consecinta fizico-geografica este situarea Romaniei la contactul a trei sectoare
climatice europene: estic (continental excesiv), sudic (mediteranean) si vestic (oceanic),
determinand un climat temperat moderat sau de interferenta, cu temperaturi moderate si precipitatii
suficiente, materializate intr-o vegetatie naturala diversificata si culturi agricole variate.
Total 16 puncte VI. Se aco 222c24c rda 12 puncte astfel:
a. debitul lunar maxim are valoarea aproximativa de 225 m3/ s si se inregistreaza in
luna aprilie - 2 p;
b. valori ale debitului mediu lunar mai mari de 150 m3/s se inregistreaza in patru luni,
respectiv februarie, martie, aprilie si mai - 2 p;
c. debitului lunar minim are valoarea aproximativa de 50 m3/ s si se inregistreaza in
luna septembrie - 2 p;
d. diferenta intre debitul maxim si minim lunar este de 175 m3/ s - 2 p;
e. cele mai reduse valori ale debitului, inregistrate in lunile august-octombrie, sunt o
consecinta a precipitatiilor scazute, din anotimpul de vara si la inceputul toamnei, dar si
epuizarii resurselor de apa subterana (care au alimentat raul in perioada de vara cu deficit
de precipitatii) - 2 p;
f. anotimpul cu cele mai crescute debite este primavara (lunile martie, aprilie si mai),
ca urmare a cresterii valorilor de temperatura si topirii zapezii, ghetii acumulate in timpul
iernii, dar si precipitatiilor ridicate din anotimpul de primavara - 2 p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.c; 2. d; 3. a; 4. b; 5. d; 6. d; 7. b; 8. b; 9. c; 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 p pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. orase: Botosani, Vaslui, lasi - 3 p;
2. rauri: Ialomita, Bega - 2 p;
3. Lacul Vidraru - 1 p;
4. orase: Slobozia, Braila - 2 p;
5. doua caracteristici ale reliefului, oricare dintre urmatoarele: unitate de orogen formata prin
incretirea scoartei terestre in ultimele faze de cutare a orogenezei alpine; alcatuita geologic din
sisturi cristaline acoperite de calcare si gresii; altitudinile de 500-600 m o plaseaza in categoria
unitatilor de podis; relieful carstic este bine dezvoltat - pesteri (Pestera Topolnita, Ponoare), chei,
sohodoluri, podul natural de la Ponoare, lacuri carstice (Lacul Zaton) - 2 p.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima Podisului Sucevei si clima Campiei Olteniei:
- temperatura medie anuala este diferita - in Podisul Sucevei 6-8° C si in Campia Olteniei 10-
11,5° C;
- cantitatea de precipitatii medii anuale difera - in Podisul Sucevei 600-800 mm/ an si in
Campia Olteniei 500-600 mm/ an;
- vanturile sunt diferite in cele doua unitati - crivatul in Podisul Sucevei si austrul in Campia
Olteniei;
- influentele climatice sunt diferite - influente scandinavo-baltice, in Podisul Sucevei si
submediteraneenein Campia Olteniei;
- etajul climatic este diferit - de dealuri inalte in Podisul Sucevei si moderat de campie in
Campia Olteniei.
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful Subcarpatilor Getici si relieful Podisului
Tarnavelor:
- modul de formare a Subcarpatilor Getici este prin cutarea straturilor in ultimele faze ale
orogenezei alpine, pe cand Podisul Tarnavelor s-a format prin sedimentarea placii Transilvane
scufundate cu 4000-5000 m;
- altitudinea maxima difera - Subcarpatii Getici 1218 m in Dealul Chiciora sau 1018 m in
Magura Matau si Podisul Tarnavelor 600-700 m pe latura estica la contactul cu Subcarpatii Interni
ai Transilvaniei;
- in Podisul Tarnavelor sunt intalnite structuri boltite, numite domuri gazeifere, structuri care
lipsesc in Subcarpatii Getici;
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima Podisului Mehedinti si clima Campiei de Vest
(la Nord de raul Mures):
- vanturile sunt diferite in cele doua unitati - austrul in Podisul Mehedinti si vanturile de vest
in Campia de Vest (la Nord de raul Mures);
- influentele climatice sunt diferite - influente submediteraneenein Podisul Mehedinti si
oceanice in Campia de Vest (la Nord de raul Mures);
- etajul climatic este diferit - de dealuri joase in Podisul Mehedinti si moderat de
campie in Campia de Vest (la Nord de raul Mures).
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente:
a) patru aspecte specifice ale reliefului - 4 p
- este o unitate de orogen, formata in timpul orogenezei alpine prin incretirea scoartei si prin
eruptii vulcanice (Neogen);
- dupa tipurile de roci si repartitia lor in teritoriu prezinta un "mozaic petrografic' - roci
cristaline (sisturi cristaline), roci sedimentare (calcare, gresii, conglomerate) si roci vulcanice
(bazalt);
- altitudinea maxima este intalnita in Muntii Bihor - 1849 m, varful Bihor (Curcubata Mare);
- prezinta relief carstic foarte bine dezvoltat - pesteri (Scarisoara, Focul Viu, Ursilor,
Vantului), chei (Cheile Turzii, Rameti), doline, lapiezuri etc;
- relieful vulcanic este prezent in Muntii Metaliferi;
- fragmentarea este ridicata - depresiuni intramontane (Brad, Zlatna, Huedin), culoare de vale;
- prezinta depresiuni "golf, sub forma unor patrunderi ale campiei si dealurilor in zona de
munte;
- vaile sunt largi in depresiuni, cu sectoare inguste de lunci in culoare si chei, cu peste 6
terase;
- zona centrala, cu altitudini de peste 1800 m, ca si o coloana vertebrala este orientata N-S
(Muntii Bihor si Vladeasa), din care se desprind celelalte masive orientate V-E;
b) doua rauri - 2 p: oricare doua rauri dintre urmatoarele - Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul
Alb, Somesul Mic, Aries, Ampoi, Mures;
c) un tip genetic de lac - 1 p: oricare tip genetic de lac dintre urmatoarele - lacuri naturale:
lacuri in roci calcaroase (Lacul Varasoaia, Ighiu); lacuri antropice: lacuri hidro¬energetice (Lacul
Valiug pe raul Barzava, Fantanele si Tarnita pe Somesul Cald, Gilau pe Somesul Mic);
d) trei resurse naturale - 3 p: oricare trei resurse naturale dintre urmatoarele - minereuri
complexe (sulfuri polimetalice), carbuni (carbune brun), bauxita, roci pentru constructii, ape,
paduri, pasuni si fanete naturale.
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente: a) trei aspecte
specifice ale reliefului - 3 p:
- este o unitate de platforma cu o complexa evolutie geologica - in orogeneza baikaliana
incepe formarea Podisului Casimcei si se definitiveaza in orogeneza caledonica; in orogeneza
hercinica se formeaza Muntii Macin;
- alcatuit din roci variate - sisturi verzi si calcare (Podisul Casimcei), granit, bazalt (Muntii
Macin), calcare, nisipuri, pietrisuri (Podisul Babadag);
- cea mai veche unitate de relief a tarii (Podisul Casimcei) modelata subaerian din momentul
formarii;
- altitudinea maxima - in Masivul Dobrogei de Nord este intalnita in varful Greci (Tutuiatu)
Muntii Macin - 467 m;
- Masivul Dobrogei de Nord prezinta o inclinare usoara pe directia NNV-SSE, indicata de
directia de curgere a raurilor;
- pe depozitele calcaroase apar forme carstice in Podisul Casimcei (Pestera La Adam, Lilieci);
- Masivul Dobrogei de Nord evolueaza catre stadiul de peneplena prin epuizarea energiei de
orogen si modelarea subaeriana indelungata;
- relieful litoral este jos, reprezentat de limanuri si lagune;
b) o influenta climatica - 1 p: influente est-continentale (de ariditate) sau influente pontice;
c) doua tipuri genetice de lacuri - 2 p: oricare doua tipuri genetice de lacuri dintre urmatoarele -
lagune maritime (Lacul Razim, Sinoe, Zmeica, Golovita), limanuri maritime (Lacul Tasaul),
limanuri fluviale (Lacul Cerna, Pecineaga);
d) un etaj de vegetatie -1 p: oricare etaj de vegetatie dintre urmatoarele - etajul stepei sau etajul
silvostepei (zona stepei) sau etajul stejarului (zona de padure);
e) o clasa sau un tip de sol - 1 p: oricare clasa sau tip de sol dintre urmatoarele -clasa molisoluri
(cernoziom, sol balan dobrogean); clasa argiluvisoluri (soluri cenusii si brun-roscate de padure).
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. 4 p pentru explicatia solicitata:
Habitatul colinar si de podis se remarca prin diversitate de forme ca urmare a conditiilor naturale
(relief, clima, vegetatie, soluri), dar si prin rolul favorabil al zonelor de contact (deal/ podis - munte,
deal/ podis - campie), sau prin complementaritatea resurselor si a axelor de comunicatie. in dealuri
si podisuri cele mai favorabile conditii pentru asezari sunt pe culoarele largi ale raurilor.
Din punct de vedere al formei, in dealuri si podisuri, majoritatea satele sunt rasfirate (satul de
padure, cu gospodarii insirate de-a lungul vailor sau al drumurilor, avand o tendinta de grupare intrun
nucleu; vatra are un contur precis, cuprinzand in interiorul sau o parte din terenurile cultivate,
indeosebi plantatii de pomiviticole). Ca urmare a conditiilor morfologice satul prezinta o varianta
speciala, aceea a satului drum (liniar), iar ca urmare a influentei populatiei sasesti apare satul
compact, intalnit in sudul si centrul Transilvaniei;
b. 4 p pentru explicatia solicitata:
Romania este o tara pontica deoarece are iesire la Marea Neagra pe o lungime de aproximativ 240
km. Aceasta deschidere pontica a tarii noastre ii confera multiple avantaje:
- Marea Neagra comunica cu Oceanul Planetar facilitand relatiile comerciale ale tarii noastre
cu majoritatea tarilor lumii prin porturile maritime Constanta si Mangalia;
- plasarea Romaniei pe "axa marilor' (Mediterana-Neagra-Caspica) cu consecinte economice
benefice;
- in apele teritoriale exista platforme de foraj marin care extrag petrol din platforma
continentala;
- potentialul heliomarin este valorificat in turism, mai ales in jumatatea sudica a litoralului
romanesc;
- un important domeniu de pescuit marin il constituie litoralul si platforma continentala.
c. 4 p pentru explicatia solicitata:
Diversitatea lacurilor din zona montana este determinata de geneza cuvetei in care este acumulata
apa, care poate fi de origine naturala sau antropica.
Lacurile naturale au dimensiuni mici si sunt create de actiunea agentilor externi -lacuri glaciare
(Lacul Lala, Balea, Galcescu, Bucura, Zanoaga), lacuri de baraj natural (Lacul Rosu), lacuri formate
in roci calcaroase (Lacul Varasoaia), lacuri formate in ocne de sare (Costiui si Ocna Sugatag). in
categoria lacurilor create de agentii interni includem lacul vulcanic Sf. Ana din craterul masivului
Ciomatu (Muntii Harghita).
Lacurile antropice au aparut in aproape toate masivele montane ca urmare a resurselor
mari de apa si a multiplelor utilizari (potentialului hidroenergetic ridicat, alimentare cu apa a
localitatilor, regularizarea debitului etc). Cele mai mari amenajari antropice sunt lacurile Izvorul
Muntelui pe Bistrita, Vidraru pe Arges, Vidra pe Lotru etc.
d. 4 p pentru explicatia solicitata:
Fondul funciar al dealurilor si podisurilor din tara noastra se caracterizeaza printr-o mare diversitate
ca urmare a particularitatilor reliefului (altitudine, fragmentare, expozitie, alcatuire geologica,
procese geomorfologice etc.) si conditiilor pedoclimatice. Structura terenurilor agricole este foarte
variata, intalnindu-se terenuri arabile, plantatii pomi-viticole, pasuni, fanete si suprafete forestiere.
Dealurile joase au un relief cu pante domoale pe care eroziunea nu s-a dezvoltat, valori de
temperatura (8-10° C) si precipitatii (500-700 mm/an) favorabile dezvoltarii plantelor, soluri bogate
in humus. Sunt cultivate in cea mai mare parte cu cereale, plante tehnice si legume.
Dealurile inalte au relieful mai accidentat, cu pante mai abrupte, impunand lucrari agrotehnice
pentru mentinerea stabilitatii versantilor si reducerea eroziunii terenurilor. Clima prezinta
temperaturi mai scazute (7-10° C) si precipitatii mai bogate (600-800 mm/ an), favorabile pentru
culturi variate. Solurile (argiluvisoluri) sunt cultivate agricol avand o fertilitate medie. Vegetatia
naturala de padure a fost inlocuita pe mari suprafete de culturi agricole.
Cultura plantelor este foarte diversificata, ca o consecinta a cadrului natural variat. Se intalnesc
terenuri arabile ocupate de porumb, grau, sfecla de zahar, cartof, plantatii viticole extinse -
Subcarpatii de Curbura, plantatii pomicole. Cresterea animalelor este practicata in toate unitatile pe
baza pasunilor naturale, plantelor pentru nutret sau cerealelor. Se cresc: bovine si ovine (pe baza
pasunilor), porcine (pe baza culturilor de porumb si cartof), pasari.
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. valoarea maxima aproximativa a cantitatii medii lunare de precipitatii este de 83 mm si
se inregistreaza in luna iunie - 2 p;
b. valoarea minima aproximativa a cantitatii medii lunare de precipitatii este de 40 mm
si se inregistreaza in luna februarie - 2p;
c. anotimpul cu cea mai mare cantitate anuala de precipitatii este cel de vara si cauza
este cantitatea mare a precipitatiilor din acest sezon datorita influentelor climatice oceanice
(vanturilor de vest) - 2 p;
d. diferenta intre valoarea maxima si minima a cantitatii medii lunare de precipitatii
este de 43 mm - 2 p;
e. diferenta dintre cantitatea medie de precipitatii din luna mai (69 mm) si din luna
octombrie (50 mm) este de aproximativ 19 mm - 2 p;
f. valoarea aproximativa a cantitatii de medii de precipitatii din luna iulie este de 62
mm - 2 p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1.b; 2. d; 3. c; 4. b; 5.
c; 6. c; 7. a; 8. d; 9. a; 10. a.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 p pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. rauri: Buzau, Cerna, Arges, Somesul Mare - 4p;
2. un hazard natural cu posibilitate de producere in Podisul Tamavelor: alunecari de teren - 1 p;
3. zona de vegetatie din Campia de Vest (la Nord de Mures): zona stepei (etajul silvostepei)
sau zona padurii (etajul stejarului) - 1 p;
4. orase: Slobozia, Ploiesti, Braila, Alexandria - 4 p.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima Podisului Sucevei si clima Podisului Mehedinti:
- temperatura medie anuala este diferita - in Podisul Sucevei 6-8°C si in Podisul Mehedinti 8-
10° C;
- vanturile sunt diferite in cele doua unitati - crivatul in Podisul Sucevei si austrul in Podisul
Mehedinti;
- influentele climatice sunt diferite - influente baltice in Podisul Sucevei si submeditera-neene
in Podisul Mehedinti;
- etajul climatic este diferit - de dealuri inalte in Podisul Sucevei si dealuri joase in Podisul
Mehedinti.
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful Muntilor Apuseni si relieful Masivului Dobrogei
de Nord:
- Muntii Apuseni sunt o unitate de orogen, formata in timpul orogenezei alpine prin incretirea
scoartei si prin eruptii vulcanice (Neogen), iar Masivul Dobrogei de Nord este o unitate de
platforma cu o complexa evolutie geologica - in orogeneza baikaliana incepe formarea Podisului
Casimcei si se definitiveaza in orogeneza caledonica, iar in orogeneza hercinica se formeaza Muntii
Macin;
- Muntii Apuseni, dupa tipurile de roci si repartitia lor in teritoriu, prezinta un "mozaic
petrografic' - roci cristaline (sisturi cristaline), roci sedimentare (calcare, gresii, conglo¬merate) si
roci vulcanice (bazalt), iar Masivul Dobrogei de Nord este alcatuit din sisturi verzi si calcare
(Podisul Casimcei), granit, bazalt (Muntii Macin), calcare acoperite cu nisipuri, pietrisuri (Podisul
Babadagului);
- altitudinea maxima in Muntii Bihor este de 1849 m, varful Bihor (Curcubata Mare) mult mai
mare decat altitudinea maxima in Masivul Dobrogei de Nord de 467 m, varful Greci (Tutuiatu),
Muntii Macin;
- fragmentarea Muntilor Apuseni este ridicata - depresiuni ihtramontane (Brad, Zlatna,
Huedin), culoare de vale, depresiuni "golf (patrunderi ale campiei si dealurilor in zona de munte);
- cea mai veche unitate de relief a tarii se afla in Masivul Dobrogei de Nord (Podisul
Casimcei) unitate care evolueaza catre stadiul de peneplena prin epuizarea energiei de orogen si
modelarea subaeriana indelungata.
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima Podisului Tamavelor si clima Campiei Olteniei:
- temperatura medie anuala este diferita - in Podisul Tamavelor 8-10° C si in Campia
Olteniei10-11,5°C;
- cantitatea de precipitatii medii anuale difera - in Podisul Tamavelor 600-800 mm/ an si in
Campia Olteniei 500-600 mm/an;
- vanturile sunt diferite in cele doua unitati - vanturile de vest in Podisul Tamavelor si austrul
in Campia Olteniei;
- influentele climatice sunt diferite - influente oceanice in Podisul Tamavelor si
submediteraneenein Campia Olteniei;
- etajul climatic este diferit - de dealuri joase in Podisul Tamavelor si moderat de
campie in Campia Olteniei.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente:
a) trei aspecte specifice ale reliefului; - 3 p
- este o unitate de orogen, formata in timpul orogenezei alpine prin incretirea scoartei in
ultimele faze de cutare;
- sunt alcatuiti din roci sedimentare (gresii, conglomerate, marne, argile, nisipuri, pietrisuri,
sare, carbuni);
- cuprinde un aliniament de depresiuni submontane inchise de dealuri interne, urmate de un
aliniament de depresiuni intracolinare inchise de dealuri externe;
-altitudinea maxima este intalnita in Dealul Chiciora - 1218 m si in Magura Matau -1018m;
- orientarea culmilor este E-V, paralel cu muntii;
- la E de valea Oltului sunt depresiuni mici separate de dealuri numite muscele -Muscelele
Argesului;
- la vest de valea Oltului depresiunile de sub munte sunt mai mari si comunica intre ele
alcatuind Depresiunea Subcarpatica Nord-Olteana;
- samburii de sare deranjeaza depozitele situate deasupra formand cute diapire;
- sunt intalnite frecvent procese de versant - alunecari de teren, siroiri care degradeaza
terenurile;
- trecerea la Podisul Getic se realizeaza prin cueste - relief asimetric;
- vaile sunt largi in depresiuni, cu lunci extinse si 3-5 terase;
b) un etaj climatic si o influenta climatica - 2 p: etajul climatic de dealuri inalte si influente de
tranzitie sau submediteraneene;
c) un tip sau o clasa de sol - 1p: oricare tip sau clasa de sol dintre urmatoarele - clasa
argiluvisoluri (soluri cenusii si brun roscate de padure) sau clasa cambisoluri (soluri brune, brunacide);
d) doua resurse de subsol - 2 p: oricare doua resurse de subsol dintre urmatoarele -petrol, gaze
de sonda, carbuni (lignit), sare;
e) doua orase cu peste 50000 de locuitori - 2 p: Ramnicu Valcea si Targu Jiu.
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente:
a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p:
- este o unitate de orogen, formata in timpul orogenezei alpine prin incretirea scoartei;
- dupa tipurile de roci si repartitia lor in teritoriu sunt formati din roci sedimentare cutate sau
flis (calcare, gresii, conglomerate);
- altitudinea maxima este intalnita in Muntii Ciucas - 1954 m, varful Ciucas;
- orientarea culmilor prezinta o arcuire de la N-S la NE-SV si V-E;
- prezinta relief dezvoltat pe conglomerate cu forme spectaculoase - Sfinxul Bratocei, Tigaile
in Muntii Ciucas;
- grad de fragmentare ridicat - depresiuni intramontane (cea mai intinsa depresiune
intramontana - Depresiunea Brasov), culoare de vale;
-vaile sunt largi in depresiuni, cu sectoare inguste de lunci in culoare si defileuri, cu peste 6 terase;
b) numele celei mai mari depresiuni intramontane - 1 p: Depresiunea Brasovului;
c) doua rauri - 2 p: oricare doua rauri dintre urmatoarele - Oituz, Putna, Slanic, Buzau,
Teleajen, Prahova, Raul Negru, Olt;
d) un etaj de vegetatie - 1 p: oricare etaj de vegetatie dintre urmatoarele - etajul
fagului, etajul padurii de amestec fag si rasinoase, etajul rasinoaselor (zona de padure), etajul
subalpin (zona alpina);
e) un tip sau o clasa de sol - 1 p: oricare tip sau clasa de sol dintre urmatoarele -
clasa cambisoluri (soluri brune, brun-acide) sau clasa spodosoluri (podzoluri, soluri alpine
brune acide);
f) doua orase cu peste 50000 de locuitori - 2 p: Brasov si Sfantul Gheorghe.
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. 4 p pentru explicatia solicitata:
Activitatile economice ale orasului Drobeta Turnu Severin sunt influentate de pozitia acestuia pe
cursul fluviului Dunarea, in aval de Defileul Dunarii.
Existenta conditiilor naturale de amenajare a portului au favorizat dezvoltarea santierului naval
pentru construirea de nave fluviale.
Potentialul hidroenergetic al Dunarii este ridicat in sectorul defileului si valorificat eco¬nomic prin
barajul Portile de Fier I.
Este un oras antic, aparut datorita posibilitatilor de traversare a Dunarii in zona orasului. Vestigiile
orasului antic Drobeta si piciorul podului construit de Apolodor din Damasc constituie o atractie
turistica.
b. 4 p pentru explicatia solicitata:
Raurile din Romania sunt valorificate economic si ca argumente in acest sens mentionam:
- posibilitati de navigatie, pe Dunare si pe Bega, in curs de amenajare pe Olt (pana la Slatina)
si in anumite perioade ale anului pe cursul inferior al Siretului si al Prutului;
- potential hidroenergetic valorificat prin barajele si lacurile de acumulare Portile de Fier I si
II, Izvorul Muntelui, Vidraru, Vidra etc;
- alimentarea cu apa a localitatilor situate de-a lungul cursului sau in apropiere (aductiuni de
apa) si a activitatilor industriale;
- amenajarea sistemelor de irigatii in partea estica a Campiei Romane (Baragan), sudul
Campiei Olteniei, in Dobrogea etc;
-. desfasurarea de activitati turistice de-a lungul cursului (pescuit sportiv, sporturi acvatice,
agrement), mai ales in apropierea marilor orase;
- spatiu favorabil amplasarii asezarilor umane si cailor de comunicatie pe terasele raurilor, iar
lunca prin lucrari de desecare si indiguire este cultivata agricol;
- poseda bogate resurse vegetale (paduri de lunca, pajisti) si faunistice (numeroase specii de
pesti, intre care cei mai valorosi sunt sturionii - prezenti pe cursul Dunarii).
c. 4 p pentru explicatia solicitata:
in Carpatii Orientali exista o varietate de tipuri genetice de relief datorita modului variat de formare:
- partea centrala a geosinclinalului carpatic, alcatuita din sisturi cristaline incep sa se formeze
din orogeneza hercinica si sunt reluate in orogeneza alpina;
- partea estica, alcatuita din roci sedimentare cutate "flis' s-a format pe toata durata
orogenezei alpine;
- partea vestica, alcatuita din roci vulcanice s-a format prin eruptii vulcanice in Neogen.
Tipurile genetice de relief prezente in Carpatii Orientali sunt:
- relieful de eroziune ciclica (suprafete de nivelare sau platforme de eroziune) - mai putin
reprezentat datorita inaltarilor recente, fiind prezente doar ultimile doua platforme de nivelare,
purtand denumiri locale (mai inalte decat in Carpatii Meridionali);
- relieful pe sisturi cristaline: Muntii Rodnei, Maramuresului, Suhard, Giurgeu, Bistritei;
- relieful dezvoltat pe flis (roci sedimentare consolidate) - gresii in culmile - Obcina
Mare, Feredeu, Muntii Stanisoarei, Gosmanu, Berzunti si Nemira;
- relieful carstic - dezvoltat pe calcar unde apar chei (Cheile Bicazului), pesteri, avenuri;
- relieful vulcanic - cu conuri, cratere, erodat puternic, apare in Muntii Oas, Tibles, Gutai,
Calimani, Gurghiu, Harghita.
- relieful glaciar - este putin reprezentat, in Muntii Rodnei - in circuri glaciare (lacurile Lala si
Buhaescu), vai glaciare, prezente datorita altitudinilor ce depasesc 2000 m si rocilor dure (sisturi
cristaline);
- relieful fluvial - in care alterneaza sectoare de vale mai largi, unde apar terasele, cu sectoare
de vale inguste la strapungerea transversala a culmilor (Bistrita, Moldova).
- relieful pe conglomerate (eroziune diferentiata) apare in Muntii Ceahlau (Caciula
Dorobantului, Toaca si Panaghia) sau in Muntii Ciucas.
d. 4 p pentru explicatia solicitata:
Densitatea populatiei este diferita intre cele doua unitati de relief, fiind mai mare in Podisul
Dobrogei fata de Delta Dunarii.
Podisul Dobrogei, intre unitatile de reliefale tarii, este o subunitate slab populata, ca urmare si a
influentei factorului istoric - dominatia straina indelungata. in cadrul ei se delimiteaza arii cu
densitate ridicata in zona litorala, de-a lungul canalului Dunare-Marea Neagra si in zona
predunareana - populatia fiind atrasa de concentrarile industrial-urbane, spatiile periurbane cu
agricultura de piata si oferirea de forta de munca si de axele de transport. Densitatile mici din
interiorul Podisului Dobrogei sunt datorate frecventei mari a terenurilor cu potential natural de
locuit scazut si a relativei izolari (departare fata de centre urbane, axe de transport).
Delta Dunarii detine cele mai mici valori ale densitatii, explicate prin dominarea suprafetelor
acvatice, suprafetele locuibile restranse la grinduri, putine activitati economice si migrarea
populatiei, indeosebi a tinerilor catre centrele urbane limitrofe (Tulcea).
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. valoarea aproximativa a temperaturii medii in luna februarie este de 0,6°C si in luna
decembrie este de 0,3°C - 2 p;
b. cea mai mica valoarea aproximativa a temperaturii medii lunare se inregistreaza in
luna ianuarie si este de - 1°C - 2 p;
c. cea mai mare valoarea aproximativa a temperaturii medii lunare se inregistreaza in
luna iulie si este de 24°C - 2 p;
d. amplitudinea termica medie anuala este cu aproximatie de 25°C - 2 p;
e. temperaturile ridicate din timpul verii sunt datorate circulatiei maselor de aer sudice,
originare din Peninsula Araba sau Africa de Nord, mase de aer cu temperaturi ridicate si
precipitatii reduse si radiatiei solare mai puternice in sezon de vara - 2 p;
f. temperatura medie anuala se calculeaza prin insumarea temperaturilor medii lunare
si impartirea sumei la 12 (numarul de luni ale anului) - 2 p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1. a; 2. a; 3. d; 4. c; 5.
d; 6. c; 7. b; 8. c; 9. c; 10. a.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 p pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. orase: Sibiu, Suceava, Oradea si Calarasi - 4 p;
2. Bucuresti - 1 p;
3. rauri: Tarnava Mica, Ialomita, Trotus, Somes - 4 p; 7. Bratul Sulina - 1 p.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima Campiei de Vest (la sud de raul Mures) si
clima Delta Dunarii:
- cantitatea medie de precipitatii difera - in Campia de Vest (la sud de raul Mures) 500-600
mm/ an si in Delta Dunarii 350-400 mm/ an;
- vanturile sunt diferite in cele doua unitati - brize marine si crivatul (iarna) in Delta Dunarii si
austrul in sudul Campiei de Vest (la sud de raul Mures);
- influentele climatice sunt diferite - influente pontice in Delta Dunarii si submeditera-neene
in sudul Campiei de Vest (la sud de raul Mures);
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful Grupei Fagaras si relieful Muntilor Poiana
Rusca:
- alcatuirea geologica a Grupei Fagaras este reprezentata de sisturi cristaline cu intruziuni
granitice pe cand Muntii Poiana Rusca sunt alcatuiti din sisturi cristaline si calcare metamorfozate;
- altitudinea maxima a Grupei Fagaras - 2544 m, varful Moldoveanu este mult mai mare decat
cea a Muntilor Poiana Rusca - 1374 m, varful Padesu;
- in Grupa Fagaras se intalnesc frecvente urme ale modelarii glaciare - circuri (lacuri glaciare:
Lacul Balea, Capra, Podragu), vai glaciare si lipsesc din Muntii Poiana Rusca;
- Grupa Fagaras spre deosebire de Muntii Poiana Rusca, la inceputul cuaternarului,
a suferit o inaltare in bloc cu aproximativ 1000 m, capatand caracter alpin.
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima Podisului Barladului si clima Campiei Olteniei:
- temperatura medie anuala este diferita - in Podisul Barladului 8-10°C si in Campia Olteniei
10-11,5°C;
- vanturile sunt diferite in cele doua unitati - crivatul in Podisul Barladului si austrul in
Campia Olteniei;
- influentele climatice sunt diferite - influente est-continentale (de ariditate) in Podisul
Barladului si submediteraneene in Campia Olteniei;
- etajul climatic este diferit - de dealuri joase in Podisul Barladului si moderat de
campie in Campia Olteniei.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente:
a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p
- este o unitate de orogen, formata in timpul orogenezei alpine prin incretirea scoartei in
ultimele faze de cutare;
- sunt alcatuiti din roci sedimentare (gresii, conglomerate, marne, argile, nisipuri, pietrisuri,
sare, carbuni);
- cuprinde un aliniament de depresiuni submontane inchise de dealuri interne, urmate de un
aliniament de depresiuni intracolinare inchise de dealuri externe;
-altitudinea maxima este intalnita in Dealul Chiciora - 1218 m si in Magura Matau -1018 m;
- desfasurarea lor este E-V, paralel cu muntii;
- la E de valea Oltului sunt depresiuni mici separate de dealuri numite muscele -Muscelele
Argesului;
- la vest de valea Oltului depresiunile de sub munte sunt mai mari si comunica intre ele
alcatuind Depresiunea Subcarpatica Nord-Olteana;
- samburii de sare deranjeaza depozitele situate deasupra formand cute diapire;
- sunt intalnite frecvent procese de versant - alunecari de teren, siroiri care degradeaza
terenurile;
- trecerea la Podisul Getic se realizeaza prin cueste - relief asimetric;
- vaile sunt largi in depresiuni, cu lunci extinse si 3-5 terase;
b) doua rauri cu amenajari hidroenergetice - 2 p: Arges, Olt;
c) un tip sau o clasa de sol - 1 p: oricare tip sau clasa de sol dintre urmatoarele -lasa
argiluvisoluri (soluri cenusii si brun-roscate de padure) sau clasa cambisoluri (soluri rune, bnjnacide);
d) doua resurse naturale - 2 p: oricare doua resurse de subsol dintre urmatoarele -etrol, gaze de
sonda, carbuni (lignit), sare, terenuri arabile, pasuni si fanete, paduri;
e) doua orase cu peste 50000 loc. - 2 p: Ramnicu Valcea si Targu Jiu.
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente:
a) trei aspecte specifice ale reliefului; - 3 p
- este o unitate de orogen, formata in timpul orogenezei alpine prin incretirea scoartei i prin
eruptii vulcanice (Neogen);
- dupa tipurile de roci si repartitia lor in teritoriu se individualizeaza trei siruri de rocj
-ulcanice (andezit, bazalt) in V, cristaline (sisturi cristaline) in centru si sedimentare (calcare, resii,
conglomerate) in E;
- altitudinea maxima este intalnita in Muntii Rodnei - 2303 m, varful Pietrosul Rodnei;
- orientarea culmilor este NV-SE, prezentand pe aceasta directie un paralelism culme-ale;
- prezinta urme ale modelarii glaciare - circuri care adapostesc lacuri (Lacul Lala si uhaescu),
vai glaciare;
- relieful vulcanic este prezent prin conuri si cratere modelate de agentii externi in
untii Oas, Gutai, Tibles;
- grad de fragmentare ridicat - depresiuni intramontane, culoare de vale;
- vaile sunt largi in depresiuni, cu sectoare inguste de lunci in culoare si defileuri, cu este 6
terase.
b) numele celei mai mari depresiuni intramontane - 1 p: Depresiunea Maramures;
c)o influenta climatica si doua etaje climatice - 3 p: oricare influenta climatica dintre
rmatoarele - influente climatice oceanice sau scandinavo-baltice si oricare etaj climatic intre
urmatoarele - etaj de depresiune intramontana, etaj montan, etaj alpin;
d) un tip genetic de lac - 1 p: oricare tip genetic de lac dintre urmatoarele - lacuri laciare (Lacul
Lala, Buhaescu), lacuri in masive de sare (Lacul Costiui, Ocna Sugatag);
e) doua resurse de subsol - 2 p: oricare resursa naturala dintre urmatoarele - minereuri omplexe
(sulfuri complexe), sare, mangan, roci pentru constructie.
Total 10 puncte
Se acorda 16 puncte astfel: a. 4 p pentru explicatia solicitata:
Terenuri foarte degradate in Muntii Carpati si in Subcarpati exista, acolo unde conditiile aturale
(roci sedimentare friabile, precipitatii, panta) si utilizarea economica neadecvata a terenurilor
(defrisari, suprapasunat, arat din deal in vale etc.) determina o eroziune
accelerata a terenurilor.
in Subcarpati si in muntii josi relieful este accidentat, predomina suprafetele de versanti, cu pante
mai abrupte, impunand lucrari agrotehnice pentru mentinerea stabilitatii versantilor si reducerea
eroziunii terenurilor. Retrocedarea terenurilor prin aplicarea Legii Fondului Funciar, lipsa
facilitatilor economice, fragmentarea excesiva a proprietatii, aratul din deal in vale, defrisarea rasa
pe suprafete mari a padurii si practicarea monoculturii au determinat o eroziune accelerata a
terenurilor, favorizata si de conditiile naturale (roci sedimentare
friabile, precipitatii, panta).
in muntii inalti relieful este foarte accidentat, dominat de versanti puternic inclinati care nu pot fi
cultivati agricol, si mici suprafete netede care sunt valorificate agricol. Depresiunile intramontane
prezinta suprafete orizontale sau usor inclinate, prielnice culturilor agricole. Se practica o
agricultura intensiva in depresiunile intramontane si extensiva in rest. Pasunile si fanetele montane
ocupa suprafete mari (1800-2200 m), in apropierea satelor extinse prin defrisarea padurilor.
Padurile domina fondul funciar al zonelor montane si prin defrisarea rasa pe suprafete mari a
padurii se declanseaza o eroziune accelerata a
terenurilor.
b. 4 p pentru explicatia solicitata;
Culturile agricole se caracterizeaza printr-o mare diversitate ca urmare a particularitatilor reliefului
(altitudine, fragmentare, expozitie, alcatuire geologica, procese geomorfologice etc), a conditiilor
climatice (scaderea temperaturii odata cu cresterea altitudinii, cresterea cantitatii de precipitatii) si a
caracteristicilor pedologice (scaderea fertilitatii solului odata
cu cresterea altitudinii).
Structura terenurilor agricole este foarte variata, intalnindu-se:
- in campii sunt extinse terenurile arabile pe care se cultiva predominant cereale, plante
tehnice, putine podgorii si culturi legumicole in vecinatatea oraselor;
- in dealuri si podisuri se intalnesc terenuri arabile (care se reduc pe masura ce altitudinea
creste), plantatii pomi-viticole, pasuni, fanete si suprafete forestiere (se extind
pe masura ce altitudinea creste).
-in munti sunt utilizate pentru culturi agricole depresiunile si culoarele intramontane, care sunt
cultivate cu grau, cartof, secara, in pentru fuior, pomi fructiferi.
c. Se acorda 4 p pentru explicatie. Exemplu de raspuns:
Dupa anul 1989 industria, considerata energofaga si energointensiva, intra in declin -tranzitie, pe de
o parte datorita ineficientei productiei in unitatile mari si foarte mari, cauzata de uzura morala a
utilajelor, iar pe de alta parte de lipsa unor programe coerente de lansare economica a industriei sau
de "nestiinta organelor de decizie'.
Astfel, tranzitia economica a insemnat modernizarea, restructurarea sau chiar inchiderea unor
ramuri industriale, avand drept consecinta disponibilizarea partiala sau totala a personalului angajat.
Ponderea populatiei ocupate in sectorul secundar a scazut.
in ultimii ani s-a finalizarea procesul de privatizare a societatilor industriale, au fost restucturate
sectoarele supradimensionate si s-a revigorat potentialul national de cercetare
si dezvoltare.
d. Se acorda 4 p pentru explicatia solicitata:
Pozitia Romaniei pe continent stabileste o particularitate importanta a climatului -climat temperat
continental de tranzitie intre cel temperat oceanic in centrul si vestul Europei si cel continental in
partea estica. Cantitatea medie anuala de precipitatii scade de la vest spre estul tarii si creste odata
cu altitudinea.
Desfasurarea V-E pe 9° latitudine a Romaniei conduce la diminuarea cantitatii de precipitatii pe
masura cresterii distantei fata de Oceanul Atlantic, de la vest spre est (peste 600 mm/ an in Campia
de Vest, 500-600 mm/ an in Campia Romana partea central
vestica, 400-500 mm/ an in Baragan si Dobrogea, 350-400 mm/ an pe litoral si in Delta
Dunarii). Scaderea cantitatii medii anuale de precipitatii este o consecinta a pozitiei, altitudinii
i desfasurarii Muntilor Carpati, care au un rol important in bararea maselor de aer care
ircula deasupra tarii noastre (indeosebi cele oceanice si continentale) si in distributia
eritoriala a cantitatii de precipitatii.
Cantitatea de precipitatii scade V-E ca urmare a interferentelor climatice: influente limatice
oceanice in vestul si centrul tarii, cu precipitatii abundente si uniforme in cursul nului, aduse de
vanturile de vest, spre deosebire de estul tarii unde se resimt influente climatice de ariditate, cu
precipitatii scazute.
Precipitatiile cresc odata cu altitudinea, de la 400-500 mm/an in sudul Campiei Olteniei, la 500-600
mm/ an in nordul Campiei Olteniei, la 500-700 mm/ an in Podisul Getic, la 700-900 mm/ an in
Subcarpatii Getici, la 800-1200 mm/ an in Muntii Carpati si chiar peste 1200 mm/ an pe cele mai
mari altitudini ale Carpatilor.
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. valoarea aproximativa a temperaturii medii in luna ianuarie este de - 7° C si in luna
decembrie este de - 6°C - 2 p;
b. cea mai mica valoare aproximativa a temperaturii medii lunare se inregistreaza in
luna februarie si este de - 7,5° C - 2 p;
c. cea mai mare valoare aproximativa a temperaturii medii lunare se inregistreaza in
luna august si este de 9,5° C - 2 p;
d. temperaturile scazute din intervalul decembrie-aprilie sunt determinate de unghiul
facut de razele solare cu suprafata terestra si de marimea mica a radiatiei globale (situarea
tarii noastre in emisfera nordica, in plina zona de clima temperata, cu un minim al duratei
si intensitatii iluminarii si incalzirii la solstitiul de iarna 22 decembrie), circulatiei maselor
de aer (extinderii maselor de aer generate de anticiclonul Siberian care se manifesta mai
ales iarna) - 2 p;
e. temperatura medie anuala se obtine insumand valorile temperaturilor medii lunare
si impartind suma obtinuta la 12 (numarul de luni) - 2 p;
f. amplitudinea termica medie anuala se calculeaza facand diferenta intre valoarea
medie a lunii celei mai reci (februarie) si a lunii celei mai calde (august) si are valoarea de
l7°C-2p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I- Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. d; 2. b; 3. a; 4. d; 5. a; 6. d; 7. c; 8. b; 9. c; 10. c.
Total 20 puncte
H. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel: 1. sare, petrol, lemn;
2. Mures, Trotus, Motru; 3. Buzau, Resita, Focsani, Sibiu.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcata cu G (Carpatii Curburii) si clima unitatii
marcata cu J (Subcarpatii Moldovei); cate 2p pentru fiecare deosebire enuntata
corect, dintre urmatoarele: temperatura medie anuala: in unitatea G, 2°C-6°C, in unitatea J, 6°C-
8°C, precipitatii medii anuale: in unitatea G, 1000-1200 mm/an, in unitatea J, 700-1000 mm/an;
etajul de clima: in unitatea G, etaj climatic montan, in unitatea J, etaj cli¬matic de dealuri inalte.
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcata cu E (Podisul Barladului) si
relieful unitatii marcata cu C (Sectorul Campiei Romane dintre Olt si Arges); cate 2 p
pentru fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: din punct de vedere petrografic
unitatea E este alcatuita din nisipuri, pietrisuri, argile, marne, in timp ce in unitatea C roca
reprezentativa este loessul; unitatea E prezinta relief structural de tip cueste, in timp ce
relieful unitatii C se remarca prin prezenta crovurilor (microde^resiuni de tasare in loess);
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcata cu D (Campia Transilvaniei) si
clima unitatii marcata cu F (Delta Dunarii); cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect, dintre urmatoarele: temperatura medie anuala: in unitatea D, 8°C-10°C, in unitatea
F, peste 11 °C; precipitatiile medii anuale: in unitatea D, 500-700 mm/an, in unitatea F, sub
400 mm/an; influenta climatica: in unitatea D, oceanica, in unitatea F, pontica.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu
I (Carpatii Meridionali la vest de Olt):
a) - s-au format in timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic pana la inceputul
Cuaternarului, prin cutarea si inaltarea sedimentelor acumulate in geosinclinalul carpatic;
- sunt alcatuiti predominant din roci dure, sisturi cristaline, spre extremitatea vestica fiind
prezente roci sedimentare (calcare);
- tipuri si forme de relief: relieful petrografic (relief pe sisturi cristaline, care confera reliefului
masivitate; relieful carstic cu pesteri si chei); relieful glaciar cu circuri glaciare, vai glaciare si
morene; suprafete de nivelare (Borascu, Rau-Ses, Gornovita)
- altitudinea maxima: 2 519 m - varful Parangu Mare, Muntii Parang;
- numarul mic de depresiuni (depresiunea intramontana Petrosani, strabatuta de raul Jiu si
depresiunea marginala Hateg, drenata de raul Strei) indica fragmentarea redusa;
(cate 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 p
b) Petrosani; - 1 p
c) lacuri glaciare; lacuri de acumulare in scop hidroenergetic; - 2 p
d) etajul fagului/ etajul coniferelor/ etajul subalpin/ etajul alpin (cate un punct pentru oricare
doua raspunsuri corecte); - 2 p
e) tipuri de sol: soluri brune-acide/ podzol/ soluri alpine brune-acide; clase de sol: cambisol/
spodosol (cate un punct pentru oricare doua raspunsuri corecte). - 2 p
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la
unitatea notata cu A (Podisul Dobrogei);
a) - s-a format prin cutare (in timpul orogenezei baikaliene- partea centrala, in timpul
orogenezei hercinice- partea nordica) si prin sedimentare, partea sudica;
- din punct de vedere petrografic este alcatuit dintr-o mare varietate de roci (sisturi verzi,
granite, gresii, calcare, loess);
- altitudinea maxima - 467 m - varful Greci, Muntii Macinului;
- partea nordica prezinta caracter de horst, relieful carstic fiind specific partii sudice a
podisului;
(cate 1 p pentru oricare trei caracteristici); - 3 p
b) limane fluviale, Umane fluvio-maritime, lagune (cate un punct pentru oricare doua
raspunsuri corecte); -2 p
c) sol, calcar (1 p pentru oricare raspuns corect); - 1 p
d) influente climatice continental-excesive, de ariditate; influente pontice (cate un punct pentru
fiecare raspuns corect); - 2 p
e) Tulcea - 1 p; Constanta - 1 p.
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a.- scaderea valorilor natalitatii, urmare a generalizarii comportamentului de planning familial;
- cresterea numarului de emigranti; - 4 p
b. - solurile cu fertilitate ridicata, din clasa molisoluri, favorizeaza activitatile agricole;
- relieful fluviatil prezinta lunci largi, numar de terase redus si interfluvii netede, numite
"campuri'; - 4 p
c. - reteaua feroviara are caracter radiar (de-a lungul vailor carpatice transversale) si
concentric (conform formei treptelor de relief si arcului carpatic), influentat de pozitia
capitalei;
- nodul feroviar principal este orasul Bucuresti, de unde pornesc opt magistrale feroviare
care fac legatura capitalei cu orasele situate in partile extreme ale tarii (Timisoara, Arad,
Oradea, Satu Mare, Suceava, lasi, Galati, Constanta); - 4 p
d. - industria metalurgiei neferoaselor este localizata in proximitatea arealelor de
exploatare a minereurilor neferoase in scopul reducerii costurilor de transport ale materiilor
prime la centrele de prelucrare;
- cuprul, extras din minereurile polimetalice si din piritele cuprifere din Muntii Gutai si
Muntii Metaliferi, este prelucrat la Baia Mare si Zlatna; bauxita se exploateaza din Muntii
Padurea Craiului, la Oradea obtinandu-se alumina. - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. aprox. 9 OOOrrvVs; mai; - 3 p
b. aprox. 4 500 m3/s; octombrie; - 3 p
c. aportul afluentilor - care au debite mari, urmare a cantitatilor mari de precipitatii care
cad la nivelul bazinelor hidrografice si a topirii zapezilor (esalonat, dinspre campie spre
zonele montane) corespunzator anotimpurilor primavara-vara; - 3 p
d. aprox. 4 500 m3/s; - 1 p
e. aprox. 7 000 m3/s; aprox. 5 000 m3/s. - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. d; 2. c; 3. d; 4. d; 5. b; 6. c; 7. b; 8. b; 9. a; 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Suceava. 2. Arad, Craiova, Zalau. 3. huila. 4. Olt, Buzau. 5. climat de dealuri joase. 6. campie in
formare prin aluvionare; suprafetele de uscat, numite grinduri (fluviale, fluvio-maritime,
continentale), reprezinta 13% din suprafata deltei.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcata cu D (Campia Transilvaniei)
si relieful unitatii marcata cu H (Dealurile Crisene); cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect, dintre urmatoarele: din punct de vedere petrografic unitatea D prezinta substrat
argilo-marnos, favorizand declansarea proceselor de versant (alunecari de teren), in timp
ce unitatea H este alcatuita din strate sedimentare recente - acumulari premontane de
nisipuri si pietrisuri; altitudinal, unitatea D nu depaseste 300 m, in timp ce unitatea H
prezinta dealuri in jur de 500 m;
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcata cu A (Podisul Dobrogei) si
relieful unitatii marcata cu C (Sectorul Campiei Romane intre Olt-Arges); cate 2 p pentru
fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: relieful unitatii A s-a format prin
sedimentarea Lacului Getic, in timp ce unitatea C s-a format prin incretirea scoartei terestre
in timpul orogenezei baikaliene (Podisul Casimcei) si a orogenezei hercinice (Muntii Macin),
partea sudica a podisului definitivandu-se prin procesul de sedimentare; din punct de
vedere petrografic unitatea A prezinta roci variate: in Masivul Dobrogei de Nord specifice
sunt sisturile verzi si granitele, iar in Podisul Dobrogei de Sud, peste un fundament alcatuit
din calcare si gresii sarmatice s^a depus un strat de loess, spre deosebire de unitatea C
unde varietatea rocilor este mai redusa: nisipuri, pietrisuri, loess;
c. 4 p pentru doua asemanari intre clima unitatii marcata cu G (Carpatii Curburii) si
clima unitatii marcata cu I (Carpatii Meridionali la vest de Olt); cate 2 p pentru fiecare
asemanare enuntata corect, dintre urmatoarele: ambele unitati de relief se incadreaza in
etajul climatic montan; temperatura medie anuala in ambele unitati de relief este de
2°C-6°C; precipitatiile medii anuale sunt cuprinse intre 1 000-1 200 mm/an, in ambele
unitati de relief.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu E (Podisul Barladului):
a) - s-a format pe o zona de scufundare, prin depunerea sedimentelor intr-o mare
sarmatica, avand structura geologica de platforma monoclinala;
- din punct de vedere petrografic este alcatuit din roci sedimentare (nisipuri, pietrisuri, argila,
marne etc);
- prezinta relief structural (cueste si vai asimetrice);
- are altitudini de 400-600 m;
(cate 1p pentru oricare trei caracteristici) - 3 p;
b) etaj climatic de dealuri joase; influenta climatica continentai-excesiva, de ariditate; - 2 p
c) etajul stejarului/etajul silvQstepei (1 p pentru oricare raspuns corect); - 1 p
d) tipuri de sol: cernoziom levigat/ soluri cenusii/ soluri brun-roscate (cate 1 p pentru oricare
doua raspunsuri corecte); - 2 p
e) Vaslui - 1 p, Barlad. - 1 p
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la
unitatea
notata cu G (Carpatii Curburii):
a) - s-a format in timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic pana la inceputul
Cuaternarului, prin cutarea si inaltarea sedimentelor acumulate in geosinclinalul carpatic;
- structura geologica cutata, de orogen;
- din punct de vedere petrografic, domina flisul (roca sedimentara cutata alcatuita din gresii,
conglomerate, argile, marne);
- altitudinea maxima: 1954 m - varful Ciucas, Muntii Ciucas;
- tipuri si forme de relief: relief pe flis - caracterizat prin fragmentarea accentuata a
reliefului, favorizand dezvoltarea unor areale depresionare intramontane cu suprafata mare
(Depresiunea Brasovului); relieful sculptural, de tip babe si sfincsi, pe conglomerate (Muntii
Ciucas: Sfinxul Bratocei, Tigaile); relieful fluviatil.
(cate 1p pentru oricare trei caracteristici) - 3p;
b) Depresiunea Brasov; -1 p
c) lemn, hidroenergie; - 2 p
d) Olt, Buzau; - 2 p
e) etajul fagului, etajul coniferelor. - 2 p
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. - resursele energetice ale subsolului sunt reprezentate de combustibilii minerali
(carbuni, petrol, gaze naturale) si de resurse geotermale;
- exista o varietate de tipuri de carbuni, cu valoare energetica diferita: huila (depresiunea
Petrosani, bazinul Aninei), lignit (Subcarpatii Getici, Subcarpatii Curburii, Podisul Getic),
carbune brun (depresiunea Comanesti); petrolul, resursa energetica specifica zonelor de
sedimentare din exteriorul arcului carpatic; gaze naturale, care cuprind gazul metan (Podisul
Transilvaniei) si gazul de sonda, care insoteste zacamintele de petrol; ape termale, de-a
lungul unei linii de falii situate intre Campia de Vest si Dealurile de Vest - 4p;
b. - temperatura aerului scade odata cu cresterea altitudinii;
- versantii cu expozitie sudica, mai insoriti, inregistreaza valori de temperatura mai ridicate fata de
versantii cu orientare nordica, umbriti, cu valori termice mai scazute la aceeasi altitudine; - 4 p
c. - orasul Brasov, datorita pozitiei geografice faciliteaza legaturile transcarpatice;
- este un nod rutier (E60, E68, E574), nod feroviar (magistralele feroviare 200, 300,
400,500), fiind in proiect construirea unui aeroport; - 4 p
d. - tipuri genetice de hazarduri: seismice (zona seismica Vrancea), geomorfologice
(alunecari de teren, ravene, ogase, torenti - arealul de dealuri);
- climatice (grindina, ploi cu caracter torential, poleiul); hidrologice (inundatii), biologice
(gripa aviara); - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. aprox. 9 000 m3/s; mai; - 3 p
b. aprox. 4 000 m3/s; octombrie; - 3 p
c. - aportul afluentilor cu debite mari;
- conditiile climatice: cantitati mari de precipitatii si temperaturi ridicate care favorizeaza
topirea zapezii; - 3 p
d. aprox. 4 500 m3/s; - 1 p
e. aprox. 7 000 m3/s; aprox. 5 000 m3/s. - 2 p ,
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1.c; 2. c; 3. b; 4. a; 5. d; 6. d;
7. c; 8. d; 9c; 10. a.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Buzau, Craiova, Bistrita, Bucuresti 2. Jijia, Olt, Buzau, Somes 3. influente climatice
de ariditate 4. petrol. *
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu F (Grupa Parang) si clima
unitatii marcate cu H (Podisul Sucevei); cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect,
dintre urmatoarele: temperatura medie anuala: in unitatea F, sub 2°C, in timp ce in unitatea
H, 6°C-8°C, precipitatii medii anuale: in unitatea F, peste 1200 mm/an, in unitatea H,
500-700 mm/an; etajul de clima: in unitatea F, etaj climatic alpin, in unitatea H, etaj
climatic de dealuri joase.
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu D (Campia de Vest) si
relieful unitatii marcate cu E (Carpatii Moldo-Transilvani); cate 2 p pentru fiecare deosebire
enuntata corect, dintre urmatoarele: relieful unitatii D s-a format prin sedimentarea Marii
Panonice, care s-a retras treptat spre vest, in timp ce relieful unitatii E s-a format in timpul
orogenezei alpine care a durat din Cretacic pana la inceputul Cuaternarului, prin cutarea si
inaltarea sedimentelor acumulate in geosinclinalul carpatic si prin eruptii vulcanice, in a
doua jumatate a perioadei oeogene; din punct de vedere petrografic, unitatea D este alcatuita
din roci sedimentare (nisipuri, pietrisuri, loess)in timp ce, in unitatea E reprezentativ este
paralelismul petrografic: in vest - roci vulcanice, in partea centrala - sisturi cristaline, in
est - flis; altitudinea maxima in unitatea D este de 174 m (Campia Vingai), in timp ce in
unitatea E este de 2100 m (varful Pietrosu, Muntii Calimani).
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcata cu A (Subcarpatii Curburii) si
clima unitatii marcata cu C (Podisul Dobrogei); cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect, dintre urmatoarele: temperatura medie anuala: in unitatea A, 6°C-8°C, in unitatea
C, peste 10°C-11°C si peste 11 °C; precipitatiile medii anuale: in unitatea A, 700-1000 mm/
an, in unitatea C, 400-500 mm/an si sub 400 mm/an; etaj climatic: in unitatea A, de dealuri
inalte, in unitatea C, de campie si de dealuri joase; vanturi specifice: in unitatea A, fdehnul,
in unitatea C, brizele marine si crivatul.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu B (Muntii Apuseni):
a) s-au format in timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic pana la inceputul Cuaternarului,
prin cutarea si inaltarea sedimentelor acumulate in geosinclinalul carpatic si prin eruptii vulcanice,
in a doua jumatate a perioadei neogene;
- sunt alcatuiti dintr-o mare varietate de roci: vulcanice, cristaline, sedimentare, conferind
caracteristica de "mozaic petrografic';
- tipurile de relief reprezentative sunt: relieful petrografic (pe sisturi cristaline, care confera
reliefului masivitate; pe calcare, cu forme endocarstice-pesteVi si exocarstice-lapiezuri, doline,
polii, chei; relieful pe flis, care determina fragmentarea reliefului); relieful
vulcanic; relieful fluviatil;
- in partea vestica sunt prezente "depresiunile de tip golf;
- altitudinea maxima; 1849 m (varful Bihor, Muntii Bihor);
- sunt fragmentati de numeroase rauri;
(cate 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 p
b) Somesul Mic, Crisul Repede; - 2 p
c) etajul fagului/ etajul coniferelor (1 p pentru oricare raspuns corect); - 1 p
d) clase de sol: cambisol/spodosol; tipuri de sol: soluri brune-acide/ podzol (cate 1p pentru
oricare doua raspunsuri corecte); - 2 p
e) bauxita, minereuri auro-argentifere; - 2 p
f) inundatii; - 1 p
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la
unitatea notata cu G (Podisul Getic):
a) - s-a format prin acumularea de materiale piemontane, prin procesul de sedimentare;
- petrografia: peste stratele sedimentare recente, din pliocen, s-a depus o cuvertura de
pietrisuri carpatice, cunoscute sub denumirea de "pietrisurile de Candesti' cu grosimi mai mari in
partea estica;
- structura geologica este de platforma puternic monoclinala N-S;
- are altitudini cuprinse intre 200-700 m (772 m - Platforma Argesului);
- este o unitate tipic piemontana, cu interfluvii a caror latime creste de la nord spre sud;
(cate 1 p pentru oricare patru caracteristici) - 3 p
b) etaj climatic de dealuri joase -1 p; influenta climatica submediteraneana/ de tranzitie (1 p
pentru oricare raspuns corect) -1 p;
c) petrol, gaze asociate, lignit; - 3 p
d) etajul stejarului; - I p
e) tip de sol: soluri argiloiluviale brun-roscate; clasa de sol: argiluvisoluri (1 p pentru oricare
raspuns corect). - 1 p.
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. - debitele raurilor sunt mici datorita modului de alimentare: izvorasc din zone de
podis; prezinta afluenti cu debite mici, bazinul hidrografic suprapunandu-se peste areale
de dealuri joase;
- tranziteaza areale situate sub influente climatice continental-excesive, de ariditate,
volumul de apa transportat in timpul verii reducandu-se semnificativ; - 4 p
b. - prezenta, in arealul depresiunii, a resurselor de huila si punerea in valoare a
acestei resurse energetice prin exploatari in subteran a atras un numar mare de forta de
munca, ceea ce a condus la cresterea densitatii populatiei in arealul depresionar, prin
concentrarea populatiei in cele 6 orase, raportat la regiunile montane inconjuratoare, unde
densitatea populatiei se inscrie in valorile specifice zonelor de munte. - 4 p
c. - caracteristicile substratului (substrat argilo-mamos) si actiuni antropice: defrisarile,
suprapasunatul si agrotehnici necorespunzatoare (in Subcarpati in special) au condus la o
intensificare a proceselor gravitationale pe versanti (spalarea solului prin pluviodenudare,
alunecari de teren, torentialitate);
- exploatarea unor resurse de subsol in sistem cariera (ex. Muntii Calimani, Muntii
Apuseni, Depresiunea Petrosani etc), depozitarea sterilului de la exploatarile miniere,
presiunea umana ridicata in special in zonele depresionare dens populate. - 4 p
d. - alcatuirea petrografica (sisturi cristaline si calcare) si dezvoltarea reliefului carstic
(vai in chei, pesteri si sohodoluri), confera podisului aspecte montane. - 4 p.
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. aprox. 325m3/s; aprilie, mai; - 3 p
b. aprox. 75 m3/s; septembrie; - 3 p
c. primavara; - 2 p
d. cantitati mari de precipitatii; topirea zapezilor; - 2 p
e. aprox. 250m3/s.; - 1 p
0 aprox. 275 m3/s; - 1 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. b; 2. b; 3. b; 4. d; 5. d; 6. d; 7. b; 8. c; 9. a; 10. b.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Vaslui, Craiova, Hunedoara, Bucuresti 2. Prut, Bistrita, Buzau, Somes 3. sunt alcatuiti dintr-o
mare varietate de roci: vulcanice, cristaline, sedimentare, conferind caracteristica de "mozaic
petrografic'; tipurile de relief reprezentative sunt: relieful petrografic (pe sisturi cristaline, care
confera reliefului masivitate; pe calcare, cu forme endocarstice-pesteri si exocarstice-lapiezuri,
doline, polii, chei; relieful pe flis, care determina fragmentarea reliefului); relieful vulcanic; relieful
fluviatil.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua asemanari intre clima unitatii marcate cu D (Campia de Vest) si
clima unitatii marcate cu I (Sectorul Campiei Romane dintre Olt si Arges); cate 2 p pentru
fiecare asemanare enuntata corect, dintre urmatoarele: ambele unitati de relief se
incadreaza in etajul climatic de campie; temperatura medie anuala in ambele unitati de
relief este de 10°C-11°C; precipitatiile medii anuale sunt cuprinse intre 500-700 mm/an/in
ambele unitati de relief.
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcata cu C (Podisul Dobrogei) si
relieful unitatii marcata cu F (Grupa Parang); cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect, dintre urmatoarele: relieful unitatii C s-a format atat prin cutarea scoartei terestre,
in timpul orogenezei baikaliene si a orogenezei hercinice, cat si prin procesul de
sedimentare, in timp ce unitatea F s-a format numai prin procesul de incretire a scoartei
terestre, in timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic pana la inceputul Cuaternarului;
din punct de vedere petrografic, unitatea C este alcatuita din roci variate (sisturi verzi,
granite, calcare, loess) in timp ce in unitatea F domina rocile metamorfice (sisturile
cristaline).
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcata cu B (Muntii Apuseni) si clima
unitatii marcata cu H (Podisul Sucevei); cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect,
dintre urmatoarele: temperatura medie anuala: in unitatea B, 0°C-6°C, in unitatea H, 8°C-
10°C; precipitatiile medii anuale: in unitatea B, 1000-1200 mm/an si peste 1200 mm/an,
ajungand la valori de 1400 mm/an - polul precipitatiilor in tara (Stana de Vale), in unitatea
H, 500-700mm/an; etaj climatic: in unitatea B, montan, in unitatea C, de dealuri joase;
influente climatice: in unitatea B, oceanice, in unitatea H influente scandinavo-baltice.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu E (Carpatii Moldo-Transilvani): '
a) s-au format in timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic pana la inceputul
Cuaternarului. Drin cutarea sedimentelor acumulatei in aeosinr.linalul carnatie: in a doua
jumatate a perioadei neogene eruptiile vulcanice au definitivat muntii vulcanici;
- caracteristica este tripla zonalitate petrografica: in vest-roci vulcanice, in partea
centrala-sisturi cristaline, in partea de est-flis;
- au altitudini de peste 2000 m, maxima altitudinala: 2100 m - muntii Calimani, varful
[ pietrosu;
- tipuri de relief: relief petrografic: pe sisturi cristaline, care confera reliefului masivitate; pe
conglomerate - relief sculptural de tip babe si sfinesi - in Muntii Ceahlau; pe calcare -relief carstic
(Cheile Bicazului); relief vulcanic cu conuri si cratere vulcanice bine pastrate;
- sunt fragmentati de numeroase rauri, fiind reprezentative depresiunile intramontane: Ciuc,
Giurgeu, Comanesti;
(cate 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 p b) Muntii Tarcau, Muntii Stanisoara; - 2 p
cjetajul fagului/ etajul coniferelor/ etajul subalpin/ etajul alpin (1 p pentru oricare doua raspunsuri
corecte); - 2 p
d) lac de baraj natural/ lac vulcanic/ lac de baraj in scop hidroenergetic (1 p pentru oricare
raspuns corect); - 1 p
e) lemn, hidroenergie; - 2 p
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la
unitatea notata cu A (Subcarpatii Curburii):
a) - s-au format prin cutarea si inaltarea sedimentelor acumulate in avanfosa carpatica,
in urma ultimelor faze de cutare ale orogenezei alpine, in timpul erei neozoice;
- structura geologica: de orogen, cu prezenta sinclinalelor, care dau in relief depresiuni
si a anticlinalelor care se materializeaza in culmi subcarpatice; specifice sunt stratele
: sedimentare cutate care prezinta samburi de sare - cutele diapire;
- petrografia: roci sedimentare friabile (nisipuri, pietrisuri, argile, marne) si patrunderea, din
arealul carpatic a unor pinteni alcatuiti din flis (gresii, conglomerate);
- are altitudini cuprinse intre 500-1 000 m (996 m - Magura Odobesti);
- este cel mai complex sector subcarpatic, alcatuit din doua siruri de depresiuni (unele in
vecinatatea muntelui, numite "submontane', altele situate intre dealurile subcarpatice, sau
"intracolinare') si doua siruri de dealuri;
- tipuri si forme de relief: alunecari de teren, ravene si ogase, "vulcani noroiosi' (Depresiunea
Policiori);
(cate 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 p
b) etajul climatic de dealuri inalte, influenta climatica continentala; -2 p
c) etajul padurilor de foioase; - 1 p
d) clasa cambisoluri, tipul de sol: brune, brune-acide; - 1 p
e) sare, petrol, gaze asociate, lignit, sol (1 p pentru oricare doua raspunsuri corecte); - 3 p
Total 10 puncte V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. - fragmentarea reliefului este data de numarul mare de depresiuni, vai transcarpatice (culoarul
larg al Muresului), de prelungiri ale campiei (Campia Lugojului) si dealurilor in interiorul muntilor
sub forma depresiunilor "golf;
- tectonismul, alcatuirea petrografica variata, cu dominarea rocilor sedimentare friabile,
insotite de actiunea factorilor exogeni, au favorizat eroziunea diferentiata si fragmentarea
accentuata a reliefului. - 4 p
b. - speciile forestiere sunt adaptate anumitor conditii de temperatura si necesita
cantitati diferite de apa;
- de exemplu, stejarul termofil (cer, garnita, stejar pufos) s-a adaptat cantitatilor de pre¬
cipitatii mai reduse, specifice zonelor de campie si dealuri joase, in timp ce molidul vegeteaza
la altitudini mari, in conditii de temperatura si precipitatii corespunzatoare. - 4 p
c. - borvizurile, apele minerale si apele termale sunt valorificate in scop terapeutic
(Vatra Dornei, Slanic Moldova, Olanesti, Caciulata etc); apele termale constituie agent
termic (incalzirea serelor si a cartierelor de locuit - Oradea);
- panzele de apa freatica contribuie la alimentarea localitatilor, a industriei; - 4 p
d. - in sectorul de defileu, valea este relativ simetrica, cu versanti abrupti si lipsa
luncii;
- caracteristica este alternanta de bazinete depresionare (Moldova Noua, Orsova) si
de ingustari, numite "Cazane' (Cazanul Mare, Cazanul Mic); - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. aprilie; aprox. 230m3/s; - 3 p
b. septembrie; aprox. 50m3/s; - 3 p
c. topirea zapezilor - 2 p
d. cantitati mici de precipitatii - 2 p
e. aprox. 10m3/s. - 1 p
f. aprox. 180 m3/s- 1 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.c; 2. c; 3. c; 4. d; 5. b; 6. a; 7. a; 8. b; 9. c; 10. d.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Alexandria, Barlad, Ploiesti, Zalau. 2. Jijia, Timis, Somesul Mic. 3. huila, lemn. 4. liman fluvibmaritim.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua asemanari intre relieful unitatii marcate cu G (Muntii Apuseni) si
relieful unitatii marcate cu J (Muntii Banatului); cate 2 p pentru fiecare asemanare enuntata
corect, dintre urmatoarele: ambele unitati de relief prezinta structura geologica cutata, de
orogen; fragmentarea accentuata a ambelor unitati de relief este demonstrata de numarul
mare de depresiuni si vai.
b. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcata cu B (Podisul Dobrogei) si
clima unitatii marcata cu H (Campia de vest la nord de Mures); cate 2 p pentru fiecare
deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: temperatura medie anuala: in unitatea B,
10°C-11°C si peste 11°C ,in unitatea H, 10°C-11°C; precipitatiile medii anuale: in unitatea
B, 400-500 mm/an si sub 400 mm/an, in unitatea H, 500-700 mm/an; etaj climatic: in
rtea 3, de campie si dealuri joase, in unitatea H, de campie; influente climatice: in unitatea B,
excesiv-continentale si pontice, in unitatea H influente oceanice; vanturi: in unitatea B, crivatul si
brizele marine, in unitatea H, vanturile de vest.
c 4 p pentru doua deosebiri intre reliefuUinitatii marcata cu E (Carpatii Curburii) si relieful unitatii
marcata I (Dealurile Lipovei); cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele:
relieful unitatii E s-a format prin cutarea scoartei terestre, in timpul orogenezei alpine, in timp ce
unitatea I s-a format prin procesul de sedimentare; din punct de vedere petrografic, unitatea E este
alcatuita din flis (roca sedimentara cutata alcatuita din gresii, conglomerate, argile, marne) in timp
ce in unitatea I domina rocile sedimentare premontane (nisipuri, pietrisuri); altitudini: unitatea E se
apropie de 2 000 m (1954 m - varful Ciucas, Muntii Ciucas), in timp ce, in unitatea I altitudinile
depasesc putin 300 m.
Total 12 puncte IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la
unitatea
notata cu A (Grupa Retezat-Godeanu):
a)- s-a format in timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic pana la inceputul Cuaternarului,
prin cutarea si inaltarea sedimentelor acumulate in geosinclinalul carpatic;
- petrografic, domina rocile metamorfice (sisturile cristaline), spre extremitatea vestica fiind
prezente si calcare;
- structura geologica de orogen;
- altitudinea maxima: 2509 m - varful Peleaga, Muntii Retezat;
- tipuri si forme de relief: relief pe sisturi cristaline, care confera caracter de masivitate;
glaciar - cu circuri glaciare, vai glaciare, morene, custuri; relief fluvialii - cu vai adanci, numar mare
de terase, versanti abrupti, interfluvii sub forma de creste; relief carstic cu pesteri si vai in chei;
suprafete de nivelare (Borascu, Rau-Ses, Gornovita).
(cate 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 p
b) Motru, Cerna; - 2 p
c) lac glaciar; - 1 p
d) etajul foioaselor/ etajul coniferelor/ etajul subalpin/ etajul alpin (1 p pentru oricare raspuns
corect); - 1 p
e) huila, lemn, hidroenergie, alpin (1 p pentru oricare doua raspunsuri corecte); - 2 p
f) etaj climatic montan/ etaj climatic alpin (1 p pentru oricare raspuns corect); - 1 p
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la
unitatea notata cu C (Campia Baraganului).
a) - s-a format prin procesul de sedimentare a lacului Getic, care s-a retras treptat
spre est;
- din punct de vedere petrografic este alcatuita din pietrisuri, nisipuri, argile peste oare s-a
depus un strat de loess (40 m grosime);
- campia are caracter tabular, cu vai largi, interfluvii netede;
- forme de relief reprezentative: dune de nisip (dreapta raurilor Ialomita si Calmatui); crovurimicrodepresiuni
de tasarein loess;
(cate 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 p
b) influenta climatica de ariditate; -1 p
c) zona stepei; - 1 p
d) petrol, gaze asociate; - 2 p
e) clasa molisol; tip de sol: cernoziom (1 p pentru oricare raspuns corect); - 1 p
f) Calarasi, Braila, Slobozia (1 p pentru oricare doua raspunsuri corecte). - 2 p
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. - borvizurile si apele minerale sunt valorificate in scop terapeutic (Vatra Dornei, Slanic Moldova,
Olanesti, Caciulata etc); apele termale constituie agent termic (incalzirea serelor si a cartierelor de
locuit - Oradea);
- panzele de apa freatica contribuie la alimentarea localitatilor, a industriei - 4 p;
b.- factorul climatic joaca un rol important in procesele chimice care au loc la nivelul
solului;
- odata cu cresterea altitudinii au loc modificari in repartitia cantitatilor de precipitatii
si a valorilor de temperatura (valorile termice scad si cresc cantitatile de precipitatii) ceea
ce se rasfrange in caracterul acid/bazic al solului, in posibilitatea descompunerii si
incorporarii materiei organice in masa solului, respectiv pretabilitatea pentru anumite
tipuri de culturi agricole;
- solurile podzolice, de exemplu, specifice zonelor montane sunt acide, nefertile, in
timp ce cernoziomurile au o cantitate mare de humus si un ph al solului corespunzator
practicarii culturilor specifice unitatilor de campie; - 4 p
c. - industria moraritului si panificatiei, foloseste ca materie prima cerealele care
prezinta un areal de cultura incepand din zonele de campie (grau, porumb), pana in zonele
montane (secara);
- faina, care contribuie la prepararea painii, pastelor fainoase, a produselor de patiserie
reprezinta alimentatia de baza a populatiei; cererea mare explica larga raspandire teritoriala
a acestei industrii; - 4 p
d. - vegetatia este strict dependenta de conditiile de relief (altitudine, expozitia
versantilor, panta, forme de relief), clima (temperatura, precipitatii, vanturi) si sol
(caracteristicile fizice si chimice);
- Carpatii Orientali prezinta o desfasurare pe verticala pana la altitudini de 2000 m,
ceea ce favorizeaza etajarea mai multor tipuri de climate, carora le corespund tot atatea
etaje de vegetatie, in timp ce, in Podisul Dobrogei altitudinile sub 400 m si prezenta
influentelor climatice de ariditate constituie factori restrictivi in diversificarea vegetatiei
spontane; - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel; a.- 18°C; iulie;-3p
b. - -5°C; ianuarie; - 3 p
c. - vara; supraincalzirea substratului, urmare a expunerii la radiatia solara timp mai
indelungat, consecinta a miscarii de revolutie; - 3 p
. d. - TMA = ITML/12 (°C); in care: TMA- temperatura medie anuala; ITML - suma temperaturilor
medii lunare; - 1 p
e. - 23°C; - 1 p
f. -8°C.-1p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. a 2. a 3. b 4. c 5. d 6. b 7. b 8. c 9. c 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Barlad, Drobeta Turnu-Severin, Suceava, Giurgiu 2. Siret, Motru, Mures, Somesul
Mic 3. petrol, sol.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu A (Grupa Retezat-Godeanu)
si clima unitatii marcate cu D (Subcarpatii Curburii); cate 2p pentru fiecare deosebire
enuntata corect, dintre urmatoarele: altitudinile maxima in unitatea A, 2509m - varful
Peleaga, Muntii Retezat, in timp ce in unitatea D, 996m - Magura Odobesti; relieful unitatii
A s-a format prin incretirea scoartei terestre in timpul orogenezei alpine, in timp ce relieful
unitatii D s-a format prin cutarea sedimentelor acumulate in avanfosa carpatica;
b. 4 p pentru doua asemanari intre relieful unitatii marcate cu C (Campia Baraganului)
si relieful unitatii marcate cu H (Campia de Vest la nord de Mures); cate 2 p pentru fiecare
asemanare enuntata corect, oricare dintre urmatoarele: unitatile de relief s-au format prin
procesul de sedimentare; tipurile de roci (petrografia) pe care s-a format relieful fac parte
din categoria rocilor sedimentare: nisipuri, pietrisuri, loess;
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii E (Carpatii Curburii) si clima unitatii F
(Podisul Tamavelor); cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele:
etajul climatic: in unitatea E, montan, in unitatea F, de dealuri joase; temperaturile medii
anuale: in unitatea E, 0°C-6°C, in unitatea F, 8°C-10°C; precipitatii medii anuale: in
unitatea E, 1000-1200 mm/an, in unitatea F, 500-700 mm/an.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu B (Podisul Dobrogei):
a) - s-a format prin cutare (in timpul orogenezei baikaliene-partea centrala, in timpul
orogenezei hercinice-partea nordica) si prin sedimentare partea sudica;
- din punct de vedere petrografic este alcatuit dintr-o mare varietate de roci (sisturi verzi,
granite, gresii, calcare, loess);
- altitudinea maxima - 467 m, varful Greci, Muntii Macinului;
- partea nordica prezinta caracter de horst, relieful carstic fiind specific partii sudice a
podisului;
(cate 1p pentru oricare trei caracteristici); - 3 p
b) influenta climatica: pontica; - 1 p
c) zona de stepa, zona padurii (cate un punct pentru oricare raspuns corect) - 1 p
d) clasa molisoluri/ tipul cernoziom, soluri balane (cate un punct pentru oricare raspuns corect);
- 1 p
e) liman fluvio-maritim - 1 p, Techirghioi; - 1 p
f) Constanta - 1 p, Tulcea; - 1 p
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la
unitatea
notata cu G (Muntii Apuseni):
a) - s-a format in timpul orogenezei alpine, care a durat din Cretacic pana la inceputul
Cuaternarului; in a doua jumatate a neogenului au avut loc eruptii vulcanice;
- sunt alcatuiti dintr-o mare varietate de roci: vulcanice, sisturi cristaline, sedimentare
(calcare, flis) ceea ce confera caracterul de "mozaic petrografic';
- tipurile de relief reprezentative sunt: relieful petrografic (pe sisturi cristaline, care confera
reliefului masivitate; pe calcare, cu forme endocarstice-pesteri si exocarstice-lapiezuri, doline, polii,
chei; relieful pe flis, care determina fragmentarea reliefului); relieful vulcanic;
- in partea vestica sunt prezente "depresiunile de tip golf;
- altitudinea maxima: 1849 m, varful Bihor, Muntii Bihor; (cate 1 p pentru oricare trei
caracteristici); - 3 p
b) Crisul Alb, Crisul Negru, Crisul Repede, Somesul Mic, Ariesul, Ampoiul (cate 1 p
pentru oricare doua rauri); - 2 p
c) minereuri complexe, minereuri auro-argentifere, bauxita, lemn, ape minerale (cate 1
p pentru oricare patru raspunsuri corecte); - 4 p
d) sate risipite numite "cranguri'. - 1 p
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. - altitudinile de peste 2000 m au permis instalarea ghetarilor montani in perioada
glaciara (pleistocen);
- odata cu incalzirea climei ghetarii montani s-au topit si au lasat in urma circuri, vai
glaciare, morene etc; - 4 p
b. - temperatura medie anuala scade odata cu cresterea altitudinii reliefului astfel:
10°C-11°C si peste 11°Cin etajul de campie, 8°C-10°Cin etajul dealurilor joase (podisuri),
6°C-8°C in etajul dealurilor inalte (Subcarpati), 0°C-6°C in etajul montan, sub 0°C in etajul
alpin (sub 2°C la altitudini peste 2200 m);
- temperatura medie anuala scade in latitudine de la sudul spre nordul tarii, cu aproximativ
2°C; in sudul tarii temperaturile medii anuale sunt de 10°C-11°C,in nordul tarii de 8,5°C; - 4p
c. - caracteristicile substratului (substrat argilo-mamos) si actiuni antropice: defrisarile,
suprapasunatul si agrotehnici necorespunzatoare (in Subcarpati in special) au condus la o
intensificare a proceselor gravitationale pe versanti (spalarea soluliti prin pluviodenudare,
alunecari de teren, torentialitate);
- exploatarea unor resurse de subsol in sistem cariera (ex. Muntii Calimani, Muntii
Apuseni, Depresiunea Petrosani etc), depozitarea sterilului de la exploatarile miniere,
presiunea umana ridicata in special in zonele depresionare dens populate; - 4 p
d. - compozitiile floristice diferite existente in cele doua unitati de relief: in grupa
Parang predomina padurile de conifere si fag iar in Campia Olteniei, palcurile de padure
sunt dominate de stejar termofil (stejar brumariu, stejar pufos, cer, garnita);
- majoritatea arealelor impadurite din Campia Olteniei sunt folosite in scop de protectie
a mediului (pentru fixarea nisipurilor, ameliorarea caracteristicilor climatice, conservarea
unor specii vegetale si animale etc). spre deosebire de grupa Parang unde fondul forestier
este folosit predominant pentru valorificarea lemnului. - 4p
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 19°C, iulie, august; ~2p
b. -5° C, ianuarie, decembrie; - 2 p
c vara; - 2 p
d. 24°C; - 2 p
e.Temperatura medie anuala: suma temperaturilor medii lunare/numarul de luni; - 2 p
f. 0°C; - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. c 2. a 3. d 4. c 5. a 6. c 7. a 8. c 9. c 10. b.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Tarnava Mare, Vedea, Crisul Negru 2. Focsani, Vaslui, Braila 3. Campia Transilvaniei,
gaz metan 4. petrol, sare.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu C (Carpatii Meridionali la
vest de Olt) si clima unitatii marcate cu I (Subarpatii Modovei); cate 2 p pentru fiecare
deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: etajul climatic: in unitatea C alpin, in
unitatea I, de dealuri inalte; temperatura medie anuala: in unitatea C, sub 0°C, in unitatea
1,6°C -8°C; precipitatii medii anuale: in unitatea C, peste 1200 mm/an, in unitatea 1,700-
1000 mm/an ;
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu B (Subcarpatii Curburii) si
relieful unitatii marcate cu F (Muntii Apuseni); cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect, oricare dintre urmatoarele: altitudinile in unitatea B, intre 700-1000 m, maxima
altitudinala fiind de 996 m - Magura Odobesti, in timp ce in unitatea F nu depasesc 1849
m (Muntii Bihor, varful Bihor); relieful unitatii B s-a format pe roci sedimentare (nisipuri,
pietrisuri, argile, marne), in timp ce relieful unitatii F s-a format pe roci metamorfice (sisturi
cristaline), vulcanice, sedimentare (calcare, flis);
c 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu E (Dealurile Lipovei) si clima unitatii
marcate cu J (Campia Moldovei); cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect, oricare dintre
urmatoarele: influenta climatica: in unitatea E, oceanice, in unitatea J, de ariditate si scandinavobaltice;
vanturi: in unitatea E, vanturile de vest in timp ce in unitatea J crivatul.
Total 12 puncte IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la
unitatea notata cu D (Campia de Vest la sud de Mures): a) - s-a format prin sedimentarea Marii
Panonice cu sedimente aduse de rauri;
- sunt specifice doua tipuri de campii: inalte - peste 100 m, acoperite cu un strat de loess si
campii joase - 80-90 m supuse inundatiilor;
- altitudinea medie este de aproximativ 10 m, maxima altitudinala: 174 m-Campia Vingai;
- are o inclinare foarte redusa de la est la vest din care cauza raurile sunt divagante;
(cate 1 p pentru oricare trei caracteristici); - 3 p b) etaj climatic: de campie; influenta climatica:
submediteraneana/oceanice; - 2 p c) etaj de vegetatie: silvostepa; - 1 p d) petrol, gaze asociate (cate
un punct pentru oricare doua raspunsuri corecte); - 2 p e) Timisoara. - 1 p Total 10 puncte b. Se
acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu H
(Carpatii Moldo-Transilvani):
a) - s-au format in timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic pana la inceputul
Cuaternarului, prin cutarea sedimentelor acumulate in geosiclinalul carpatic; in a doua jumatate a
perioadei neogene eruptiile vulcanice au definitivat muntii vulcanici;
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu H (Podisul Getic):
a) - s-a format prin acumularea de materiale piemontane;
- relieful este inclinat de la N la S - caracter de piemont;
- petrografia: nisipuri, pietrisuri, argile, marne;
- are altitudini cuprinse intre 300-700 m (772 m - Platforma Argesului);
- este o unitate tipic piemontana, cu interfluvii a caror latime creste de la nord spre
sud;
(cate 1 p pentru oricare patru caracteristici) - 3p
b) influenta climatica: submediteraneana/de tranzitie intre climatul submediteranean
si climatul de ariditate; etaj climatic: de dealuri joase; - 2 p
c) Jiu, Oltet, Motru (1 p pentru oricare raspuns corect); - 1 p
d) etajul stejarului; - 1 p
e) clasa argiluvisoluri/ tipul soluri brun-roscate de padure, soluri argiloiluviale (1 p
pentru oricare raspuns corect); - 1 p
f) petrol, carbuni (lignit), gaze asociate (cate 1p pentru oricare doua raspunsuri corecte). - 2 p
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a; - structurile de cutele diapire, situate pe marginea Depresiunii colinare a Transilvaniei
adapostesc o resursa naturala importanta, respectiv sare;
- in partea centrala a Depresiunii colinare a Transilvaniei, in structurile numite domuri,
se afla resursa naturala numita gaz metan; - 4 p
b. - directia de curgere a raurilor: vest-est;
- raurile alohtone au debite mari, albii largi si putin adanci; raurile autohtone prezinta
debite mici, nivelul apei in albie scade in timpul verii; - 4 p;
c. - debitele raurilor sunt mici datorita modului de alimentare: izvorasc din zone de
podis; prezinta afluenti cu debite mici, bazinul hidrografic suprapunandu-se peste areale
de dealuri joase;
- tranziteaza areale situate sub influente climatice continental-excesive, de ariditate,
volumul de apa transportat in timpul verii reducandu-se semnificativ; - 4 p;
d. - Romania dispune de un valoros fond funciar in care terenurile agricole ocupa
14 700 000 ha, reprezentand 63% din suprafata tarii, din care cea mai mare parte o reprezinta
terenurile arabile (64,6%) la care se adauga pasuni si fanete naturale, vii si livezi;
- celelalte resurse de care dispune Romania, cu exceptia resurselor de sare si roci de
constructie sunt insuficiente pentru a sustine anumite ramuri economice; cea mai importanta
resursa naturala a tarii este solul fertil al terenurilor arabile, in special, asigurand hrana
populatiei, animalelor si numeroase materii prime pentru industrie. - 4p.
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. - rata natalitatii Romaniei este mai scazuta (sub 10 %o) decat cea a Regiunii de
Dezvoltare de NE (aproape 12%o),
- mortalitatea Romaniei este insa mai mare (peste 12 %o) decat cea a Regiunii de
Dezvoltare de NE (sub 12 %o); - 3 p
b. - sporul natur.il al Romaniei este negativ (aproximativ -2,5 %o), iar al Regiunii de
Dezvoltare de NE pozitiv (aproximativ 1 %o); - 3 p
c. - la nivelul Romaniei populatia este in scadere, iar la nivelul Regiunii de Dezvoltare
de N^. in usoara crestere;
- ponderea ridicata a populatiei imbatranite si generalizarea comportamentului de plan-ning familial
- la nivel national; ponderea mai ridicata a populatiei feminine de varsta fertila in Regiunea de
Dezvoltare de NE. - 3 p
d. Sn =N - M (%o); in care: Sn - sporul natural; N - natalitatea; M - mortalitatea. - 3 p
Total 12puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. a 2. a 3. c 4. c 5. b 6. b 7. d 8. a 9. d 10. a.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. au altitudini de peste 2000 m (2100 m - varful Pietrosu, Muntii Calimani); tipuri de relief: relief
petrografic: pe sisturi cristaline, care confera reliefului masivitate; pe conglo-merate - relief
sculptural de tip babe si sfincsi - in Muntii Ceahlau; pe calcare - relief carstic (Cheile Bicazului);
relief vulcanic cu conuri si cratere vulcanice bine pastrate 2. influente submediteraneene 3. Motru,
Cerna 4. lasi, Botosani 5. lignit, petrol, gaze asociate.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu C (Carpatii Moldo-Transilvani)
si clima unitatii marcate cu F (Masivul Dobrogei de Nord); cate 2 p pentru fiecare deosebire
enuntata corect, dintre urmatoarele: etajul climatic: in unitatea C, montan, in unitatea F,
de dealuri joase si de campie moderat; temperatura medie anuala - in unitatea C, 2°C -
6°C, in unitatea F, 10°C -11°C; precipitatii medii anuale - in unitatea C, 1000-1200mm/an,
in unitatea F, 400-500mm/an;
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcata cu A (Dealurile Silvaniei) si
relieful unitatii marcata cu I (Grupa Retezat-Godeanu); cate 2 p pentru fiecare deosebire
enuntata corect, dintre urmatoarele: altitudinile in unitatea A rar depasesc 300m, in timp
ce in unitatea I, maxima altitudinala este de 2509 m (varful Peleaga, Muntii Retezat);
unitatea A s-a format prin depunerea sedimentelor aduse de rauri, in timp ce unitatea I s-a
format prin incretirea scoartei terestre, in timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic
pana la inceputul Cuaternarului, prin cutarea si prin eruptii vulcanice, in a doua jumatate
a perioadei neogene;
c. 4 p pentru doua asemanari intre clima unitatii marcate cu D (Subcarpatii Moldovei)
si clima unitatii marcate cu E (Campia Moldovei); cate 2 p pentru fiecare asemanare
enuntata corect, dintre urmatoarele: ambele unitati de relief se afla sub influenta climatica
de ariditate (continentala); vantul care bate este crivatul in ambele unitati de relief.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu J (Muntii Apuseni)
a) - s-au format in timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic pana la inceputul
Cuaternarului, prin cutarea si inaltarea sedimentelor acumulate in geosinclinalul carpatic si prin
eruptii vulcanice, in a doua jumatate a perioadei neogene;
- sunt alcatuiti dintr-o mare varietate de roci: vulcanice, cristaline, sedimentare, conferind
caracteristica de "mozaic petrografic';
- tipurile de relief reprezentative sunt: relieful petrografic (pe sisturi cristaline, care confera
reliefului masivitate; pe calcare, cu forme endocarstice-pesteri si exocarstice-lapiezuri, doline, polii,
chei; relieful pe flis, care determina fragmentarea reliefului); relieful vulcanic;
- in partea vestica sunt prezente "depresiunile de tip golf;
- altitudinea maxima: 1849 m-varful Bihor, Muntii Bihor;
- sunt fragmentati de numeroase rauri;
(cate 1 p pentru oricare patru caracteristici) - 4 p
b) etaj climatic: montan; influenta climatica: oceanica; - 2p
c) clasa cambisoluri/tipul brune-acide (cate un punct pentru oricare raspuns corect) - 1 p;
d) bauxita, minereuri auro-argentifere, minereuri complexe, ape minerale (cate un punct pentru
oricare trei raspunsuri corecte); - 3 p
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la
unitatea notata cu G (Campia Baraganului)
a) - s-a format pr'm depunerea sedimentelor;
- este constituita din pietrisuri, nisipuri, argile peste care s-a depus un strat de loess (40 m
grosime);
- este inclinata de V la E;
- campia are caracter tabular, cu vai largi, interfluvii netede;
- forme de relief reprezentative: dune de nisip (dreapta raurilor Ialomita si Calmatui); crovuri
- microdepresiuni de tasare in loess;
(cate 1 p pentru oricare patru caracteristici) - 4 p
b) etaj climatic: de campie; influenta climatica: de ariditate; - 2 p
c) etajul de stepa propriu-zisa; - 1 p
d) clasa molisoluri/ tipul cernoziom (cate un punct pentru oricare raspuns corect); - 1 p
e) petrol, gaze asociate, terenuri arabile (cate un punct pentru oricare doua raspunsuri corecte);
-2p
f) Slobozia. - 1 p
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. - Delta Dunarii este o campie in formare prin aluvionare;
- suprafetele de uscat, numite grinduri, reprezinta doar 13% din suprafata deltei,
dominand formele de relief negative si intinderile de apa (bratele Dunarii, lacuri, balti,
mlastini, garle etc); altitudinea maxima: 12 m - Grindul Letea; - 4 p
b. - sunt alcatuiti din roci sedimentare cutate (gresii, conglomerate, argile, marne) -
flis (intreg arealul carpatic; in Subcarpati sub forma unor pinteni: Ivanetu, Homoraciu);
- s-au format prin incretirea scoartei terestre, prezentind structura geologica de orogen
cu sinclinale si anticlinale; - 4 p
c. - reteaua hidrografica de suprafata este influentata de cantitatea de precipitatii si
de natura rocilor din zonele pe care le traverseaza; - 4 p
d. - orasul Ploiesti este situat pe magistralele feroviare (200, 300, 400, 500, 600) si
rutiere (E60) care se indreapta spre toate directiile. - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a.- rata natalitatii Romaniei are valori aproximativ egale cu rata natalitatii Regiunii de Dezvoltare
Sud-Est, intre 8-10 %o;
- rata mortalitatii Romaniei are valori aproximativ egale cu rata mortalitatii Regiunii de Dezvoltare
Sud-Est, aproximativ 12%o; - 3 p
b. sporul natural este negativ pentru ambele reprezentari; - 3 p
c. - ponderea ridicata a populatiei imbatranite si generalizarea comportamentului de
planningfamilial;-3p
d. Sn = N - M (%o); in care: Sn - sporul natural; N - natalitatea; M - mortalitatea. - 3 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 80 v
II. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1. b 2. d 3. a 4. b 5. a 6. c 7.
d 8. a 9. a 10. c.
Total 20 puncte | II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. reprezinta o campie in formare prin aluvionare; cuprinde suprafete de uscat numite grinduri 2.
influenta pontica 3. Buzau, Prahova 4. Giurgiu, Alexandria 5. hidroenergia, bauxita, lemn.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu E (Delta Dunarii) si clima
unitatii marcate cu J (Campia Banatului); cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect,
dintre urmatoarele: temperaturi medii anuale: in unitatea E, peste 11°C, in unitatea J,
10°C-11°C; precipitatii medii anuale: in unitatea E, sub 400 mm/an, in unitatea J, 500-700
mm/an; influenta climatica: in unitatea E, pontica, in unitatea J, submediteraneana;
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu G (Campia Olteniei) si
relieful unitatii marcate cu F (Subcarpatii Curburii); cate 2 p pentru fiecare deosebire
enuntata corect, dintre urmatoarele: relieful unitatii G s-a format prin depunerea sedimentelor
aduse de rauri, in timp ce relieful unitatii F prin incretirea scoartei terestre; altitudinile in
unitatea G sunt sub 300 m, in timp ce in unitatea F sunt intre 700-1000 m (altitudinea
maxima: Magura Odobesti - 996 m);
c. 4 p pentru doua asemanari intre clima unitatii marcate cu G (Campiei Olteniei) si
clima unitatii marcate cu J (Campiei Banatului); cate 2 p pentru fiecare asemanare enuntata
corect, dintre urmatoarele: ambele unitati de relief se afla sub influenta climatica subme¬
diteraneana; temperaturile medii anuale sunt de 10-11°C in ambele unitati de relief.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu H (Grupa Fagaras):
a) - s-a format in timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic pana la inceputul Cuaternarului,
prin cutarea si inaltarea sedimentelor acumulate in geosinclinalul carpatic;
- petrografic, domina rocile metamorfice (sisturile cristaline);
- structura geologica de orogen;
- altitudinea maxima: 2544 m - varful Moldoveanu, 2535 m - varful Negoiu (Muntii Fagaras);
- tipuri si forme de relief: relief pe sisturi cristaline, care confera caracter de masivitate;
glaciar - cu circuri glaciare, vai glaciare, morene, custuri; relief fiu viatii - cu vai adanci, numar
mare de terase, versanti abrupti, interfluvii sub forma de creste; suprafete de nivelare (Borascu,
Rau-Ses, Gornovita).
(cate 1 p pentru oricare patru caracteristici); - 4 p
b) lacuri glaciare: L. Balea - 2 p; lacuri de acumulare in scop hidroenergetic: L. Vidraru; - 2 p
c) etajul coniferelor/alpin (1 p pentru oricare raspuns corect); - 1 p
d)clasa spodosoluri/ tipul podzoluri, soluri alpine brune-acide (cate 1 p pentru oricare raspuns
corect). - 1 p
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu D
(Podisul Barladului):
a) - s-a format pe o zona de scufundare, prin depunerea sedimentelor intr-o mare
sarmatica;
- structura de platforma monoclinala;
- din punct de vedere petrografic este alcatuit din roci sedimentare (nisip, pietris, argila,
marne etc);
- prezinta relief structural tcueste);
- are altitudini de 400-600 m;
(cate 1 p pentru oricare trei caracteristici); - 3 p
b) - etaj climatic: de dealuri joase; - 1 p
- influenta climatica: de ariditate; - 1 p
c) etajul stejarului; - 1 p
d) clasa argiluvisoluri/tipul argiloiluviale, cenusii si brun - roscate (1 p pentru oricare raspuns
corect); - 1 p
e) Barlad - 1 p, Vaslui; - 1 p
f) seceta. - 1 p
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. - in estul tarii actioneaza masele de aer continental din estul continentului, lipsite
de precipitatii pe cand in vestul tarii masele de aer oceanic umede determina cantitati mari
de precipitatii. Carpatii constituie o bariera in calea maselor de aer, astfel incat masele de
aer estice nu trec la vest de acestia, deci in estul tarii cantitatea de precipitatii este mai
mica decat in vestul tarii; - 3 p
b. - datorita alcatuirii geologice: o mare varietate de roci in Carpatii Occidentali (granit,
bazalt, marmura, calcar) explica diversitatea materialelor de constructii, raportat la Carpatii
Meridionali alcatuiti, predominant, din sisturi cristaline; - 3 p
c. - nivelul de dezvoltare a activitatilor din sectorul secundar si tertiar in unele ofase
a generat fluxuri de populatie rural-urban, urban-urban, determinand cresterea numerica a
populatiei si accentuarea dinamicii urbane;
- unele asezari rurale declarate orase pastreaza functii dominant agricole, migratia
actuala urban-rural si emigrarile explica marimea demografica redusa a unor orase; - 3 p
d. - relieful carpatic, prin geneza, alcatuire geologica, caracteristici si prin influentele
asupra celorlalte componente ale cadrului natural, impune activitati umane specifice:
agricultura axata preponderent pe cresterea animalelor, activitati industriale de exploatare
a unor resurse de subsol, activitati turistice; morfografia si morfometria reliefului au
determinat concentrarea populatiei si a activitatilor in areaiele depresionare si o dispersie
a populatiei proportionala cu cresterea altitudinii. - 3 p
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. - rata natalitatii Romaniei are valori aproximativ egale cu rata natalitatii Regiunii de Dezvoltare
Sud, intre 8-10 %o;
- rata mortalitatii Romaniei are valori aproximativ egale cu rata mortalitatii Regiunii de Dezvoltare
Sud, aproximativ 12%o; - 3 p
b. sporul natural este negativ pentru ambele reprezentari; - 3 p
c. - ponderea ridicata a populatiei imbatranite; generalizarea comportamentului de
planning familial; - 3 p
d. Sn = N - M (%o); in care: Sn - sporul natural; N - natalitatea; M - mortalitatea. - 3 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1. d; 2. a; 3. c; 4. d; 5. c; 6. b; 7.
c; 8. d; 9. a; 10. b.
Total 20 puncte
I. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. au altitudini sub 2000 m; relieful carstic este bine dezvoltat; 2. Resita, Focsani, amnicu-Valcea,
Piatra Neamt; 3. Medias; 4. petrol, carbuni, sare.
Total 10 puncte
II. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu D (Podisul Barladului) si
lima unitatii marcate cu F (Subcarpatii Curburii); cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
rect, dintre urmatoarele: etaj climatic: in unitatea D, de dealuri joase, in unitatea F, de ealuri inalte;
temperatura medie anuala: in unitatea D, 8°C -10°C, in unitatea F, 6°C -8°C; recipitatii medii
anuale: in unitatea D, 500-600 mm/an, in unitatea F, 600-800 mm/an;
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu H (Grupa Fagaras) si
lieful unitatii marcate cu F (Subcarpatii Curburii); cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
rect, dintre urmatoarele: altitudinile in unitatea H depasesc 2500 m, in timp ce in unitatea
depasesc 1000 m; relieful unitatii H s-a format pe sisturi cristaline, iar relieful unitatii F
-a format pe roci sedimentare;
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu E (Delta Dunarii) si clima
nitatii marcate cu C (Podisul Tarnavelor); cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
orect, dintre urmatoarele: etajul climatic: in unitatea E, de campie, in unitatea C, de
odis; temperatura medie anuala: in unitatea E, 10°C -11°C, in unitatea C, 8°C - 10°C;
nfluenta climatica: in unitatea E, pontica, in unitatea C, oceanica;
Total 12 puncte
V. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu
B (Carpatii Moldo-Transilvani)
a) - prezinta relief vulcanic reprezentat prin conuri si cratere vulcanice;
- au altitudini de peste 2000 m;
- sunt alcatuiti din roci vulcanice in V, roci cristaline in centru si flis in partea de E;
- sunt fragmentati de numeroase rauri;
(cate 1 p pentru oricare trei caracteristici); - 3 p
b) Olt, Mures, Trotus, Bicaz (cate un punct pentru oricare doua raspunsuri corecte); - 2 p
c) etajul coniferelor; - 1 p
d) clasa spodosoluri/tipul podzoluri; - 1 p
e) lemn, izvoare minerale, calcar, pajisti alpine. - 3 p
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu J
(Campia de Vest la sud de Mures)
a) - s-a format prin sedimentarea Marii Panonice cu sedimente aduse de rauri;
- altitudinea medie este de aproximativ 100 m;
- are o inclinare foarte redusa din care cauza raurile sunt divagante;
- este fragmentata de rauri cu albii abia schitate; (cate 1p pentru oricare trei caracteristici); - 3
p
b) etajul climatic: de campie, influenta climatica: submediteraneana; - 2 p
c) zona de silvostepa; - 1 p
d) clasa molisolurV tipul cernoziom; -1 p
e) petrol, gaze asociate, ape termale (cate un punct pentru oricare doua raspunsuri corecte); - 2
p
f) Timisoara. - 1 p.
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. pozitia pe paralela de 45° lat. N indica faptul ca suntem in plina zona temperata, cu
temperaturi moderate si precipitatii suficiente; pozitia in interiorul continentului ne situeaza
la interferenta maselor de aer vestice cu cele estice, in sud se resimt influentele sudice
(tropicale), iar in nord se resimt influentele scandinavo-baltice; - 4 p
b. reteaua feroviara urmeaza traseul arcului carpatic, principalele magistrale mergand
fie pe la exteriorul fie prin interiorul acestuia, traversand Carpatii de-a lungul unor vai prin¬
cipale; nodul feroviar principal este capitala de unde pornesc radial toate magistralele - 4 p;
c. pozitia geografica si altitudinea celor doua unitati de relief determina diferentieri ale
cantitatilor de precipitatii astfel in Subcarpati fiind situati la poalele muntilor si avand
altitudini de peste 700 m, au cantitati de precipitatii de 600-800 mm pe cand Muntii Macinului
fiind situati in calea maselor de aer continental si inregistrand inaltimi de 400-500 m, au
precipitatii de 400-500 mm; - 4 p
d. - intravilanul celor doua orase are ca element de reper Dunarea, extensiunea spatiala
a acestuia facandu-se spre nord, sud si vest;
- structura si textura celor doua orase este determinata de pozitie si de relief, respectiv
pe malul stang al Dunarii si pe terasa I a fluviului, fapt ce a determinat si o retea stradala
in mare parte asemanatoare: convergenta spre zona veche portuara si rezidentiala,
pozitionata excentric in estul oraselor;
- economia celor doua orase bazata initial pe activitatea de transport naval si
* convergenta drumurilor precum si pe depozitarea ori prelucrarea primara a unor produse
provenite din hinterlandul apropiat (produse agricole) sau aduse din afara; aceasta s-a
diversificat ulterior avand o evolutie asemanatoare pentru ambele localitati urbane: au
aparut santiere navale mari consumatoare de metal (produse laminate) ce au impus
dezvoltarea industriei siderurgice (Combinatul Siderurgic Galati), a industriei energetice
bazata pe combustibili adusi ca si minereurile feroase si carbuni pe calea lesnicioasa si
ieftina, din afara (termocentralele de la Galati, marea termocentrala de la Chiscani-Braila
ce functioneaza cu pacura din import); cresterea populatiei celor doua orase a impus
dezvoltarea altor ramuri (materiale de constructie, confectii, chimice, alimentare) prezente
in ambele localitati. - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. - rata natalitatii Romaniei are valori aproximativ egale cu rata natalitatii Regiunii de Dezvoltare
Sud-Vest, intre 8-10 %o;
- rata mortalitatii Romaniei are valori aproximativ egale cu rata mortalitatii Regiunii de Dezvoltare
Sud-Vest, aproximativ 12 %; - 4 p
b. sporul natural este negativ pentru ambele reprezentari; - 2 p
c. natalitatea scazuta si mortalitatea ridicata/ migratia si imbatranirea populatiei- - 4 p
d. Sn = N-M.-2p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. c; 2. b; 3. a; 4. d; 5. c; 6. b; 7. c; 8. b; 9. b; 10. a.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. au altitudini cuprinse intre 700-1000 m; s-au format prin cutarea si inaltarea scoartei terestre; 2.
Drobeta Turnu Severin, Oradea, Bistrita, Bucuresti; 3. Zalau, Baia Mare; 4. minereu de fier, calcar,
carbuni.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu F (Carpatii Curburii) si clima
unitatii marcate cu H (Campia Olteniei); cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect,
dintre urmatoarele: etajul climatic: in unitatea F, montan, in unitatea H, de campie;
temperatura medie anuala: in unitatea F, 0°C - 6°C, in unitatea H, 10°C -11°C; precipitatii
medii anuale: in unitatea F, 1000-1200 mm/ an, in unitatea H, 400-500 mm/ an;
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu B (Campia Banatului) si
relieful unitatii marcate cu I (Podisul Barladului); cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect, dintre urmatoarele: altitudinile: in unitatea B, sub 200 m, in timp ce in unitatea I,
400-500 m; inclinarea: in unitatea B, de la E la V, pe cand in unitatea I, de la N la S;
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu G (Subcarpatii Getici) si
clima unitatii marcate cu I (Podisul Barladului); cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect, dintre urmatoarele: etajul climatic: in unitatea G, de dealuri inalte, in unitatea I, de
podis; temperatura medie anuala: in unitatea G, 6°C -8°C, in unitatea 1,8°C -10°C; precipitatii
medii anuale: in unitatea G, 600-800 mm/ an, in unitatea 1,500-600 mm/ an.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu D (Carpatii Maramuresului si a Bucovinei)
a) - prezinta relief vulcanic, reprezentat prin conuri vulcanice;
- au altitudini de peste 2000 m;
- sunt alcatuiti din roci vulcanice in V, roci cristaline in centru si flis in partea de E;
- prezinta relief glaciar in Muntii Rodnei;
- culmile au o dispunere paralela;
(cate 1 p pentru oricare patru caracteristici); - 4 p
b) influenta climatica: oceanica / scandinavo-baltica; - 1 p
c) etajul fagului/ etajul coniferelor; - 1 p
d) clasa spodosoluri /tipul podzoluri (cate un punct pentru orice raspuns corect); - 1 p
e) minereuri complexe, minereuri auroargintifere, marmura, sare, bentonite, mangan (cate un punct
pentru oricare trei raspunsuri corecte). - 3 p
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la
unitatea notata cu J (Delta Dunarii);
a) - reprezinta o campie in formare prin aluvionare;
- are o usoara inclinare de V la E;
- prezinta dune de nisip;
- cuprinde suprafete de uscat numite grinduri; (cate 1 p pentru oricare trei caracteristici); - 3 p
b) influenta climatica: pontica/ de ariditate; - 1 p
c) vegetatie de lunca/ de balta; - 1 p
d) soluri neevoluate: nisipoase si aluviale (cate un punct pentru orice raspuns corect); -1 p
e) stuf, lemn; - 2 p
f) Sulina; - 1 p
g) Chilia. - 1 p
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. - relieful determina etajarea pe verticala a vegetatiei;
- elementele climatice determina repartitia in teritoriu a vegetatiei; - 4 p
b. - suprafata ocupata de ape in Delta variaza intre 60-65 % la ape mici si peste 90 %
la ape mari;
- cele trei brate principale (Chilia, Sulina, Sfantu-Gheorghe) dispuse divergent formeaza
un triunghi cu baza spre Marea Neagra si varful spre vest, iar pe de alta parte depresiunile
lacustre dintre brate si grinduri sunt legate de acestea si intre ele prin canale si garle; - 4 p
c. - vanturile de vest, actioneaza din vest spre centrul tarii, pana la nivelul arcului
carpatic aducand cantitati mari de precipitatii;
- crivatul, care vine din estul continentului actionand in partea estica si sud-estica a
tarii, determina secete frecvente; - 4 p
d. - pozitia geografica, la tarmul marii;
- valorificarea resurselor Marii Negre in activitatea portuara complexa. - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. rata natalitatii Romaniei si a Regiunii de Dezvoltare de Vest este aproape aceeasi,
intre 8-10 %o, la fel si a mortalitatii de aproximativ 12 %o; - 4 p
b. Sporul natural are valori negative; - 2 p
c. natalitatea scazuta si mortalitatea ridicata/ migratia si imbatranirea populatiei; - 4 p
d. Sn = N-M. -2p '
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1. d; 2. c; 3. c; 4. d; 5. b; 6.
d; 7. a; 8. a; 9. b; 10. b.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. are altitudini de peste 2000 m; prezinta relief glaciar in Muntii Rodnei; 2. influenta pontica si de
ariditate; 3. Timisoara, Lugoj; 4. gaz metan, sare; 5. Satu Mare, Slobozia.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu D (Carpatii Maramuresului
si Bucovinei) si clima unitatii marcate cu I (Podisul Barladului); cate 2 p pentru fiecare
deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: etajul climatic: in unitatea D, montan, in
unitatea I, de dealuri joase; temperatura medie anuala: in unitatea D, 0°C-6°C, in unitatea
1,8°C-10°C; precipitatii medii anuale: in unitatea D, 800-1200 mm/ an, in unitatea 1,500-
600 mm/ an; influenta climatica: in unitatea D, oceanica, in unitatea I, de ariditate.
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu H (Campia Olteniei) si
relieful unitatii marcate cu J (Delta Dunarii); cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect, dintre urmatoarele: altitudinile in unitatea H, ajung la 200-300 m, in unitatea J, sunt
de 10-12 m; relieful in unitatea H este format din terasele Dunarii si ale Jiului, pe cand
relieful unitatii J este reprezentat de relieful pozitiv (grindurile) si relieful negativ (brate,
canale, depresiuni lacustre);
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcata cu B (Campia Banatului) si clima
unitatii marcata cu G (Subcarpatii Getici); cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect,
dintre urmatoarele: etajul climatic: in unitatea B, de campie, in unitatea G, de dealuri inalte;
temperatura medie anuala: in unitatea B, 10°C -11 °C, in unitatea G, 6°C -8°C; precipitatii
medii anuale: in unitatea B, 400-600 mm/ an, in unitatea G, 600-800 mm/ an.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu A (Muntii Banatului)
a) - sunt formati din sisturi cristaline in alternanta cu calcare si roci vulcanice;
- au altitudini sub 1500 m;
- prezinta relief carstic (chei, pesteri etc);
- s-au format prin cutarea si inaltarea scoartei terestre; (cate 1 p pentru oricare trei
caracteristici); - 3 p /
b) Nera, Caras, Barzava (cate un punct pentru oricare doua raspunsuri corecte); - 2 p
c) etajul stejarului/ etajul fagului; - 1 p
d) clasa cambisoluri/ soluri brune si brune acide de padure (cate un punct pentru orice raspuns
corect); - 1 p
e) minereu de fier, calcar, minereuri cuprifere, carbuni. - 3 p
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu F
(Carpatii Curburii)
a) - au altitudini sub 2000 m;
- culmile au orientare nord-est - sud-vest;
- sunt alcatuiti predominant din flis;
- sunt fragmentati de rauri;
- s-au format prin cutarea si inaltarea scoartei terestre; (cate 1 p pentru oricare patru
caracteristici); - 4 p
b) etajul coniferelor; - 1 p
c) clasa spodosoluri/tipul podzoluri (cate un punct pentru orice raspuns corect); - 1 p
d) gresie, calcar, lemn (cate un punct pentru oricare doua raspunsuri corecte); - 2 p
e) Brasov - 1 p, Sfantu Gheorghe. - 1 p
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. - prezenta crovurilor in Campia Baraganului si a evaporatiei intense a determinat
formarea lacurilor sarate;
- structurile de cute diapire de pe marginea Depresiunii colinare a Transilvaniei in care
s-au acumulat samburi de sare a dus la formarea lacurilor sarate; - 4 p
b. - diminuarea resurselor energetice de subsol in urmatorii ani;
- eficienta mare a atomocentralelor la un pret mic; - 4 p
c. a) consecinte demografice:
- cresterea numerica a populatiei in regiunile receptoare (de obicei in orase, zone miniere si in
mod deosebit in orasele mari) si descresterea numerica a populatiei in regiunile furnizoare de
migranti.
- se modifica structura populatiei pe grupe de varsta si pe sexe atat in regiunile receptoare cat
si in cele furnizoare de migranti (mai mult in grupa de varsta a populatiei adulte, apta de munca -
intre 20-40 ani si in cadrul populatiei de sex masculin care creste in regiunile receptoare, iar in
regiunile furnizoare de forta de munca se produce feminizarea acestei grupe;
- supraaglomerarea oraselor mari si a regiunilor receptoare si determina probleme de
aprovizionare, locuinte, infrastructura urbana, educatie, probleme sociale.
b) consecinte economice:
- regiunile furnizoare pierd forta de munca, de obicei calificata;
- se creeaza probleme de transport pe caile de comunicatie si pe mijloacele de trans¬port;
c) consecinte sociale:
- despartirea temporara sau pe un timp mai indelungata a familiilor; aparitia unor
probleme ce vizeaza educatia copiilor; cresterea ratei somajului in regiunile receptoare de
migranti; aparitia unor hazarde sociale specifice aglomeratiilor urbane; - 4 p
d. - partea nordica s-a format prin incretirea scoartei terestre in orogeneza hercinica
fiind mult mai veche decat Carpatii;
- partea centrala s-a format in orogeneza baykaliana - Podisul Casimcei - si este alcatuit din
sisturi verzi;
- partea sudica s-a format in ciclul orogenic alpin prin sedimentare, avand un funda¬ment de
calcare si gresii sarmatice peste care s-a depus un strat de loess. - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. rata natalitatii Romaniei si a Regiunii de Dezvoltare de Nord - Vest este aproape
aceeasi, de 8-10 %o, la fel si a mortalitatii de aproximativ 12 %o; - 4 p
b. Sporul natural are valori negative; - 2 p
c. natalitatea scazuta si mortalitatea ridicata/ migratia si imbatranirea populatiei; - 4 p
d. Sn = N -M. - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1. d; 2. d; 3. c; 4. b; 5. c; 6.
b; 7. b; 8. c; 9. b; 10. b.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. s-a format prin incretirea scoartei terestre; este alcatuit din sisturi cristaline si calcare, prezentand
forme carstice; 2. influente pontice si de ariditate (continentale); 3. minereu de fier, marmura; 4.
Resita, lasi, Calarasi; 5. Ploiesti.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu C (Delta Dunarii) si clima
unitatii marcate cu G (Podisul Mehedinti); cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect, dintre urmatoarele: etajul climatic: in unitatea C, deltaic, in unitatea G, de podis;
temperatura medie anuala: in unitatea C, 10°C-11 °C, in unitatea G, 8°C-10°C, precipitatii
medii anuale: in unitatea C, 350-400 mm/ an, in unitatea G, 500-700 mm/ an; influenta
climatica: in unitatea C, pontica si de ariditate, in unitatea G, submediteraneana.
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu F (Muntii Apuseni) si
relieful unitatii marcate cu I (Grupa Fagaras); cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect, dintre urmatoarele: altitudinea in unitatea F ajunge la 1849 m (Muntii Bihor), in
unitatea I ajunge la 2544 m (varful Moldoveanu); relieful unitatii F s-a format pe o mare
varietate de roci (vulcanice, cristaline, sedimentare) in timp ce relieful unitatii I pe sisturi
cristaline; in unitatea F s-a dezvoltat relieful carstic pe cand in unitatea I relieful glaciar;
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu A (Podisul Sucevei) si
clima unitatii marcate cu F (Muntii Apuseni); cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect, dintre urmatoarele: etajul climatic: in unitatea A, de podis, in unitatea F, montan;
temperatura medie anuala: in unitatea A, 6°C-8°C, in unitatea F, 0°C-6°C; precipitatiile
medii anuale: in unitatea A, 600-800 mm/ an, in unitatea F, 800-1200 mm/ an; influenta
climatica: in unitatea A, scandinavo-baltica, in unitatea F, oceanica.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu B (Subcarpatii Moldovei)
a) - s-au format prin incretirea scoartei terestre;
- au altitudini intre 700-1000 m;
- sunt fragmentati de rauri;
- cuprind un singur sir de depresiuni inchise de un sir de dealuri; (cate 1 p pentru oricare trei
caracteristici); - 3 p
b) etajul fagului; - 1 p
c) clasa argiluvisoluri/ tipul brun-roscate (cate un punct pentru orice raspuns corect); -1 p
d) petrol, sare, gaze asociate, saruri de potasiu (cate un punct pentru oricare trei spunsuri
corecte); - 3 p
e) alunecari de teren datorita defrisarilor masive/ inundatii. - 2 p
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la
unitatea otata cu J (Sectorul central al Campiei Romane)
a) - s-a format prin depunerea sedimentelor;
- se inclina atat de la nord la sud cat si de la vest la est;
- are altitudini de 200-300 m;
- prezinta dune de nisip;
(cate 1 p pentru oricare trei caracteristici); - 3 p
b) Vedea, Arges, Teleorman (cate un punct pentru oricare doua raspunsuri corecte); -1 p
c) clasa molisoluri/tipul cernoziom (cate un punct pentru orice raspuns corect); - 1 p
d) petrol, gaze asociate, terenurile arabile (cate un punct pentru oricare doua raspunsuri
corecte); - 1 p
e) Alexandria - 1 p, Giurgiu. - 1 p
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. - pozitia geografica in sud-estul tarii sub influenta maselor de aer estice, continentale;
- altitudinea foarte redusa; - 4 p
b. - rata ridicata a natalitatii conduce la modificarea structurii populatiei pe grupe de
varsta in sensul cresterii ponderii populatiei tinere in totalul populatiei in detrimentul celorlalte
grupe;
- o rata scazuta a natalitatii ingusteaza la baza piramida varstelor, determinand pe
termen scurt o pondere mai mare a grupei adulte si in varsta.
Situatii:
a) mentinerea in continuare a ratei scazute a natalitatii in Romania asa cum s-a inre¬gistrat in
ultimul deceniu va conduce la: reducerea numerica a populatiei, penurie de forta de munca,
depopularea teritoriului, modificarea densitatii populatiei, reducerea numerica a populatiei scolare,
modificari in structura populatiei ocupate etc.
b) mentinerea unei rate scazute a natalitatii intr-o regiune a tarii (de exemplu in Banat) si mai
ridicata ii i alta (Moldova) va genera modificari ale populatiei pe grupe de varsta in ambele regiuni
si o intensificare a mobilitatii populatiei; - 4 p
c. - sunt sate de marime mijlocie sau mare, avand o forma geometrica, alungita de-a
lungul unor cai de comunicatie si/sau forma rasfirata pe versanti; - 4 p
d. - variabilitatea spatiala a conditiilor de habitat este determinata de diversitatea
caracteristicilor reliefului carpatic (altitudini, pante, fragmentarea reliefului). Factori socioeconomici
determina variatia valorilor densitatii prin: popularea spatiului carpatic, habitatele
umane de tip carpatic - urbane si rurale, resursele variate din spatiul carpatic, activitatile
economice variate si complementare ce pot fi desfasurate in acest spatiu. - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. rata natalitatii inregistreaza valori de 9-10 %o in Romania si de aproape 8 %o in
regiunea de dezvoltare Bucuresti, deci valorile sunt apropiate, la fel si rata mortalitatii,
care este aproximativ aceeasi, de 11-12 %o; - 4 p
b. sporul natural este negativ in ambele situatii; - 2 p
c. natalitatea scazuta si mortalitatea ridicata/ migratia si imbatranirea populatiei; - 4 p
d. Sn = N - M. - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1. b; 2. a; 3. c; 4. d; 5. c; 6. a;
7. c; 8. c; 9. a; 10. c.
Total 20 puncte , II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. prezinta relief vulcanic reprezentat prin conuri vulcanice; au altitudini de peste 2000 m; prezinta
tripla zonalitate petrografica: roci vulcanice in V, roci cristaline in centru si flis in
partea de E; 2. Slatina, Sibiu; 3. petrol, gaze asociate, ape termale; 4. minereuri complexe (cupru,
plumb, zinc, aur, argint), bentonite, mangan; 5. lac glaciar/ hidroenergetic.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu D (Carpatii Maramuresului
si Bucovinei) si clima unitatii marcate cu H (Muntii Banatului); cate 2 p pentru fiecare
deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: etajul climatic: in Carpatii Maramuresului si
Bucovinei, alpin, in Muntii Banatului, montan; temperatura medie anuala: in Carpatii
Maramuresului si Bucovinei, sub 0°C, in Muntii Banatului, 0°C-6°C; precipitatii medii anuale:
in Carpatii Maramuresului si Bucovinei, 1200-1400 mm/an, in Muntii Banatului, 800-1000
mm/ an; influenta climatica: in Carpatii Maramuresului si Bucovinei, oceanica si scandinavobaltica,
in Muntii Banatului, submediteraneana;
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu D (Dealurile Silvaniei) si
relieful unitatii marcate cu H (Muntii Banatului); cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect, dintre urmatoarele: relieful Dealurilor Silvaniei s-a format prin depunerea sedimen¬
telor aduse de rauri din Carpati in timp ce relieful Muntilor Banatului s-a format prin incretirea
scoartei terestre; altitudinile in Dealurile Silvaniei sunt de 500-600 m, in timp ce in Muntii
Banatului sunt intre 1000-1500 m; Dealurile Silvaniei sunt alcatuite din roci sedimentare
(pietrisuri, nisipuri, argile, marne), iar Muntii Banatului sunt alcatuiti din toate tipurile genetice
de roci, dispuse mozaicat;
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu C (Delta Dunarii) si clima
unitatii marcate cu E (Campiei Banatului); cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect, dintre urmatoarele: precipitatii medii anuale: in Delta Dunarii sub 400 mm/ an, in
Campia Banatului, 500-600 mm/ an; influenta climatica: in Delta Dunarii, pontica si
continentala, in Campia Banatului, submediteraneana.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu
J (Podisul Sucevei).
a) - s-a format prin depunerea sedimentelor peste un fundament cristalin;
- are altitudini de 500-700 m;
- cuprinde o alternanta de dealuri, vai si depresiuni;
- este fragmentat de rauri;
(cate 1 p pentru oricare trei caracteristici); - 3 p
b) etaj climatic: de podis, influenta climatica: scandinavo-baltica; - 2 p
c) un etaj de vegetatie: paduri de stejar / paduri de fag; - 2 p
d) Suceava; - 1 p
e) Siret, Suceava, Moldova. - 3 p
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu F
(Masivul Dobrogei de Nord):
a) - este alcatuit dintr-o mare varietate de roci: sisturi verzi, granit, calcare, gresie;
- are altitudini de 300-400 m;
- s-a dezvoltat relieful structural; carstic, litoral, fluviatil;
- este putin fragmentat de rauri;
(cate 1 p pentru oricare trei caracteristici); - 3 p
b) etaj climatic: de podis, influenta climatica: continentala (de ariditate), influenta climatica:
pontica; - 3 p
c) Tui^ea; - 1 p
d) petrol, gaze asociate, terenurile arabile (cate un punct pentru oricare doua raspunsuri
corecte); - 1 p
e) Alexandria - 1 p, Giurgiu. - 1 p
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. - pozitia geografica in sud-estul tarii sub influenta maselor de aer estice, continentale;
- altitudinea foarte redusa; - 4 p
b. - rata ridicata a natalitatii conduce la modificarea structurii populatiei pe grupe de
varsta in sensul cresterii ponderii populatiei tinere in totalul populatiei in detrimentul celorlalte
grupe;
- o rata scazuta a natalitatii ingusteaza la baza piramida varstelor, determinand pe
termen scurt o pondere mai mare a grupei adulte si in varsta.
Situatii:
a) mentinerea in continuare a ratei scazute a natalitatii in Romania asa cum s-a inre¬gistrat in
ultimul deceniu va conduce la: reducerea numerica a populatiei, penurie de forta de munca,
depopularea teritoriului, modificarea densitatii populatiei, reducerea numerica a populatiei scolare,
modificari in structura populatiei ocupate etc.
b) mentinerea unei rate scazute a natalitatii intr-o regiune a tarii (de exemplu in Banat) si mai
ridicata ii i alta (Moldova) va genera modificari ale populatiei pe grupe de varsta in ambele regiuni
si o intensificare a mobilitatii populatiei; - 4 p
c. - sunt sate de marime mijlocie sau mare, avand o forma geometrica, alungita de-a
lungul unor cai de comunicatie si/sau forma rasfirata pe versanti; - 4 p
d. - variabilitatea spatiala a conditiilor de habitat este determinata de diversitatea
caracteristicilor reliefului carpatic (altitudini, pante, fragmentarea reliefului). Factori socioeconomici
determina variatia valorilor densitatii prin: popularea spatiului carpatic, habitatele
umane de tip carpatic - urbane si rurale, resursele variate din spatiul carpatic, activitatile
economice variate si complementare ce pot fi desfasurate in acest spatiu. - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. rata natalitatii inregistreaza valori de 9-10 %o in Romania si de aproape 8 %o in
regiunea de dezvoltare Bucuresti, deci valorile sunt apropiate, la fel si rata mortalitatii,
care este aproximativ aceeasi, de 11-12 %o; - 4 p
b. sporul natural este negativ in ambele situatii; - 2 p
c. natalitatea scazuta si mortalitatea ridicata/ migratia si imbatranirea populatiei; - 4 p
d. Sn = N - M. - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1. b; 2. a; 3. c; 4. d; 5. c; 6. a;
7. c; 8. c; 9. a; 10. c.
Total 20 puncte , II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. prezinta relief vulcanic reprezentat prin conuri vulcanice; au altitudini de peste 2000 m; prezinta
tripla zonalitate petrografica: roci vulcanice in V, roci cristaline in centru si flis in
partea de E; 2. Slatina, Sibiu; 3. petrol, gaze asociate, ape termale; 4. minereuri complexe (cupru,
plumb, zinc, aur, argint), bentonite, mangan; 5. lac glaciar/ hidroenergetic.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu D (Carpatii Maramuresului
si Bucovinei) si clima unitatii marcate cu H (Muntii Banatului); cate 2 p pentru fiecare
deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: etajul climatic: in Carpatii Maramuresului si
Bucovinei, alpin, in Muntii Banatului, montan; temperatura medie anuala: in Carpatii
Maramuresului si Bucovinei, sub 0°C, in Muntii Banatului, 0°C-6°C; precipitatii medii anuale:
in Carpatii Maramuresului si Bucovinei, 1200-1400 mm/an, in Muntii Banatului, 800-1000
mm/ an; influenta climatica: in Carpatii Maramuresului si Bucovinei, oceanica si scandinavobaltica,
in Muntii Banatului, submediteraneana;
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu D (Dealurile Silvaniei) si
relieful unitatii marcate cu H (Muntii Banatului); cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect, dintre urmatoarele: relieful Dealurilor Silvaniei s-a format prin depunerea sedimen¬
telor aduse de rauri din Carpati in timp ce relieful Muntilor Banatului s-a format prin incretirea
scoartei terestre; altitudinile in Dealurile Silvaniei sunt de 500-600 m, in timp ce in Muntii
Banatului sunt intre 1000-1500 m; Dealurile Silvaniei sunt alcatuite din roci sedimentare
(pietrisuri, nisipuri, argile, marne), iar Muntii Banatului sunt alcatuiti din toate tipurile genetice
de roci, dispuse mozaicat;
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu C (Delta Dunarii) si clima
unitatii marcate cu E (Campiei Banatului); cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect, dintre urmatoarele: precipitatii medii anuale: in Delta Dunarii sub 400 mm/ an, in
Campia Banatului, 500-600 mm/ an; influenta climatica: in Delta Dunarii, pontica si
continentala, in Campia Banatului, submediteraneana.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu
J (Podisul Sucevei).
a) - s-a format prin depunerea sedimentelor peste un fundament cristalin;
- are altitudini de 500-700 m;
- cuprinde o alternanta de dealuri, vai si depresiuni;
- este fragmentat de rauri;
(cate 1 p pentru oricare trei caracteristici); - 3 p
b) etaj climatic: de podis, influenta climatica: scandinavo-baltica; - 2 p
c) un etaj de vegetatie: paduri de stejar / paduri de fag; - 2 p
d) Suceava; - 1 p
e) Siret, Suceava, Moldova. - 3 p
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu F
(Masivul Dobrogei de Nord):
a) - este alcatuit dintr-o mare varietate de roci: sisturi verzi, granit, calcare, gresie;
- are altitudini de 300-400 m;
- s-a dezvoltat relieful structural; carstic, litoral, fluviatil;
- este putin fragmentat de rauri;
(cate 1 p pentru oricare trei caracteristici); - 3 p
b) etaj climatic: de podis, influenta climatica: continentala (de ariditate), influenta climatica:
pontica; - 3 p
c) Tui^ea; - 1 p
d) o zona sau un etaj de vegetatie: stepa/ silvostepa; - 1 p
e) o clasa sau un tip de sol: molisoluri (cernoziomuri, soluri balane); - 1 p
f) pirite cuprifere, baritina, granit, calcar. - 1 p .
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. - in fondul floristic al Romaniei predomina elementele de provenienta continentala
(euroasiatice si central-europene, continentale si pontice); vegetatia este adaptata celor
patru anotimpuri, elementele vegetale isi pierd frunzele in anotimpul rece - 4 p;
b. - treptele de relief influenteaza toate componentele cadrului natural, in primul rand
prin altitudine si alcatuire petrografica, deci determina o mare variabilitate spatiala a
caracteristicilor celorlalti factori pedogenetici: roca, clima, vegetatie; in functie de factorii
pedogenetici, clasele si tipurile de sol se modifica: in zonele joase de campie si dealuri
sunt prezente molisolurile dezvoltate sub o vegetatie de stepa si silvostepa pe roci
sedimentare si intr-un climat cu precipitatii reduse sau moderate; in zonele deluroase mai
inalte si in muntii cu altitudini reduse (sub 800 m), sub o vegetatie depaduri de stejar, fag
si un climat mai umed se dezvolta argiluvisoluri si partial cambisoluri cu fertilitate buna si
medie; in regiunile montane mai inalte, cu precipitatii bogate, temperaturi mai scazute si
sub o vegetatie de conifere si stepa alpina se dezvolta spodosolurilel - 4 p
c. - temperatura medie anuala este mai ridicata in sudul tarii datorita apropierii de
ecuator, de zona calda; pe Glob temperatura scade odata cu latitudinea, deci in nordul
tarii ea este cu 2-3°C mai scazuta decat in sudul tarii. Precipitatiile sunt mai putine in
sudul tarii datorita actiunii maselor de aer continental din estul Europei, lipsite de precipitatii
si care sunt oprite de lantul carpatici - 4 p
d. - activitatile economice sunt legate de activitatile portuare si de valorificarea bazei turistice
pe care aceasta statiune o are prin cura heliomarina efectuata in sezonul estival. - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. la Oradea 80 - 85 mm in luna iunie, la Alba lulia 85 - 90 mm in luna iunie; - 4 p
b. la Oradea 30 - 3 5 mm in luna ianuarie, la Alba lulia 20 - 25 mm in luna februarie; - 4 p
c. pozitia geografica in vestul tarii, sub influenta oceanica; - 2 p
d. luna martie: Oradea 40 - 45 mm; Alba lulia 20 - 25 mm. - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru flecare raspuns corect), astfel:
1. d; 2. b; 3. c; 4. c; 5. d; 6. c; 7. b; 8. a; 9. a; 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru flecare element solicitat), astfel:
1. Trotus; Somesul Mare; 2. Galati, Oradea, Deva. 3. Timisoara; 4. iazuri si helestee; 5. relief tocit,
maxim 467 m in Muntii Macin; format in orogeneza baikaliana si hercinica; prezinta sisturi verzi in
Podisul Casimcei (cel mai vechi pamant, la zi, al Romaniei).
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte (cate 2 p pentru flecare deosebire corecta), astfel:
a. - in Podisul Sucevei sunt influente estice si scandinavo-baltice spre deosebire de
Pndi.qn! Rptin nnrif» Qiint infliiPritp. Qiihm^HitoranPAnp HA tranzitie» si rifi ariditate:
- temperaturile medii anuale sunt mai scazute in Podisul Sucevei decat in Podisul Getic;
- precipitatiile medii anuale sunt mai mari in Podisul Sucevei (700 - 800 mm), fata de Podisul
Getic (600 - 700 mm);
b. - Delta Dunarii s-a format in urma depunerii aluviunilor carate de Dunare la gura de
varsare, iar Campia Olteniei s-a format prin sedimentare treptata intr-un lac ce s-a retras
treptat spre est;
- in Delta Dunarii relieful pozitiv este format din grinduri, iar in Campia Olteniei predomina
terasele (mascate de acumularile de nisip) si campurile piemontane;
c. - in Subcarpatii Getici sunt prezente influentele submediteraneene si de tranzitie,
iar in Grupa Nordica a Carpatilor Orientali apar influente oceanice si scandinavo-baltice;
- temperaturile medii anuale sunt mai ridicate in Subcarpatii Getici (6 - 10°C) decat in
Grupa Nordica a Carpatilor Orientali.(0 - 6°C);
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu E (Carpatii Meridionali de la V de Valea Oltului)
a) - cuprind altitudini de peste 2500 m;
- prezinta relief glaciar cu vai glaciare, circuri, valuri de morene, roci mutonate;
~ sunt masivi, prezente fiind nodurile orografice;
-sunt alcatuiti din sisturi cristaline (predominant), calcare, gresii; (cate un punct pentru oricare trei
caracteristirici); - 3 p
b) - influente climatice submediteraneene si de tranzitie; - 2 p
c) - lacuri glaciare (Bucura sau Zanoaga) si hidroenergetice (Vidra); - 2 p
d) - zona de padure: etajul fagului/ etajul coniferelor; - 1 p
e) - carbuni (huila). - 1 p
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la
unitatea notata cu F (Podisul Getic):
a) - relieful inclina usor nord-sud, de la 700 la 300 m;
- unitate tipic piemontana cu interfluvii a caror latime creste de la nord la sud;
- vaile mari longitudinale se caracterizeaza prin largirea treptata a culoarelor de vale de la
nord la sud, dezvoltarea luncilor si aparitia teraselor;
- pe versanti se manifesta procese gravitationale; (cate un punct pentru oricare trei
caracteristirici); - 3 p
b) - etajul stejarului; -1 p
c) - clasa argiluvisoluri (soluri brun-roscate de padure); - 1 p
d) - petrol, gaze naturale si carbuni; - 3 p
e) - Jiul, Oltul/Argesul, Dambovita. - 2 p
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte, astfel:
a. - perturbari in educarea copiilor si in relatiile dintre soti;
- prelungirea artificiala si ineficienta a duratei zilei de lucru prin transportul dus-intors,
in cazul deplasarilor zilnice; - 4 p
b. - reteaua feroviara si cea rutiera patrund in zona deluroasa si montana pe vaile
raurilor;
- podurile peste raurile mari sunt puncte de convergenta a cailor rutiere si feroviare
pentru zona respectiva; - 4 p
c. - lacurile glaciare sunt intalnite in zona montana unde au fost prezenti ghetari la
inaltimi de peste 2000 m;
- prin dizolvarea calcarelor s-au format lacuri carstice; - 4 p
d. - Subcarpatii sunt zone de adapost caracterizate printr-o veche locuire si activitati
traditionale, iar Campia Romana o zona deschisa cu o locuire mai noua si concentrata in
marile centre industriale;
- in Subcarpati datorita numeroaselor resurse activitatile sunt complexe bazate pe
folosirea resurselor subsolului si solului, iar in Campia Romana predomina activitatile
agricole datorita reliefului neted si solurilor cu fertilitate foarte ridicata. - 4 p
-Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. Sibiu = 115 mm in luna iunie - 2 p; Ramnicu-Valcea = 100 mm in luna iunie; - 2 p
b. Sibiu = 30 mm; Ramnicu Valcea = 45 mm; - 2 p
c. Sibiu = 25 mm in luna februarie - 2 p; Ramnicu Valcea = 35 mm in luna februarie; - 2 p
d. Statia Ramnicu-Valcea este situata in apropierea muntilor, iar masele de aer se
canalizeaza pe culoarul Oltului. - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. b; 2. b; 3. c; 4. c; 5. c; 6. d; 7. b; 8. d; 9. b; 10. a.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Stanca-Costesti; 2. Arad, Bistrita, Slatina; 3. cel mai jos (0,52 m altitudine medie) si mai nou
uscat al Romaniei; relief in continua formare (Insula Sacalin inainteaza, in medie, cu 150 m/ an);
relieful pozitiv este reprezentat de grinduri (continentale, fluviale, fluvio-maritime), ostroave si
insule; 4. petrol si gaze asociate; 5. Targu-Jiu, Ramnicu-Valcea.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte (cate doua puncte pentru fiecare deosebire corecta), astfel:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu G (Podisului Somesan) si
clima unitatii marcate cu I (Podisului Barladului); cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect, dintre urmatoarele: precipitatii medii anuale: in unitatea G precipitatiile sunt mai
mari cantitativ (aduse de Vanturile de Vest-600-700 mrti) decat in unitatea I unde se
inregistreaza 500-600 mm; influenta climatica: in unitatea G, oceanica, in unitatea I, de
ariditate;
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu E (Subcarpatilor Getici) si
relieful unitatii marcate cu J (Podisului Dobrogei de Sud) cate 2 p pentru fiecare deosebire
enuntata corect: altitudini: altitudinile medii sunt mai mari in Podisul Getic (400-500 m)
decat in Podisul Dobrogei de Sud (sub 100 m); geneza: Podisul Getic s-a format prin
acumularea de materiale piemontane peste un fundament cristalin si inclinate usor spre
sud, iar Podisul Dobrogei de Sud prin ample procese de sedimentare a unui fundament
cutat si faliat rezultand o structura tabulara cu usoare boltiri si imbracata la inceputul
cuaternarului, in timpul glaciatiunii, cu un strat de loess strapuns pe alocuri de rocile
calcaroase;
c 4 p pentru doua asemanari intre clima unitatii de relief marcate cu D (Grupa Nordica a Carpatilor
Orientali) si clima unitatii de relief marcate cu H (Grupa Fagarasului) cate 2 p pentru fiecare
deosebire enuntate corect dintre urmatoarele: etaj climatic: ambele unitati de relief se incadreaza la
etajul climatic alpin; temperatura medie anuala: in ambele unitati de relief se inregistreaza aceeasi
temperatura medie anuala, 0-6° C si sub 0° C; precipitatii medii anuale: in ambele unitati de relief
cade aceeasi cantitate de precipitatii, 800-1200 mm;
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu A (Subcarpatii Moldovei):
a) - s-au format prin cutarea si ridicarea sedimentelor neogene din depresiunea tectonica
aflata la exteriorul Carpatilor;
- altitudinea maxima de 911 m in Culmea Plesului;
- se prezinta sub forma a trei depresiuni submontane, inchise la exterior de dealuri cu structura
cutata;
- prezinta procese gravitationale pe versanti;
- sunt alcatuiti din roci sedimentare: pietrisuri, nisipuri, argile, gresii, marne, calcare etc; (cate
un punct pentru oricare trei caracteristici); - 3 p
b) petrol si gaze asociate/ sare gema si saruri de potasiu; - 2 p
c) etajul stejarului/ etajul fagului; - 1 p
d) clasa argiluvisolurilor/soluri brune; - 1 p
e) Cracau, Tazlau/ Trotus, Bistrita; - 2 p
f) Onesti/ Piatra Neamt; - 1 p
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la
unitatea notata cu C (Muntii Apuseni):
a) - datorita altitudinilor sub 1900 m lipsesc urmele glaciare;
- varitatea deosebita a reliefului: relief pe roci vulcanice (Muntii Metaliferi), relieful carstic
(lapiezuri, polii, avenuri, pesteri, chei);
- sunt puternic fragmentati de numeroase vai, depresiuni intramontane si depresiuni tip "golf;
- sunt alcatuiti dintr-un mozaic de roci puternic tectonizate (faliate, compartimentate,
decrosate); (cate un punct pentru oricare trei caracteristici); - 3 p
b) - Somesul Mic; Crisul Repede; Crisul Negru; Crisul Alb; - 2 p
c) - pe masive de calcar in depresiuni carstice; - 1 p
d) - podzolurile/spodosoluri; - 1 p
e) - bauxita, minereuri neferoase complexe, ape minerale, ape termale, marmura. - 3 p
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte, astfel:
a. - relieful diferentiaza caracteristicile climatice acestea fiind diferite in functie de
inaltime (temperatura scade cu inaltimea, iar precipitatiile cresc cu inaltimea);
- relieful diferentiaza caracteristicile climatice in functie de expunerea versantilor
(temperaturile sunt mai ridicate pe versantii sudici, iar precipitatiile sunt mai abundente pe
versantii expusi Vanturilor de Vest); - 4 p
b. -in zona montana regularizarea raurilor se face prin construirea lacurilor hidroenerge¬
tice, iar in zona de campie prin iazuri si helestee pentru irigatii;
- in zona montana raurile au curgere rapida datorita energiei reliefului, iar in zona de
campie, datorita cursului lent, raurile sunt canalizate pentru a fi ferite de inundatii, unele
lunci desecate pentru a fi cultivate; - 4 p
c. - sporul natural este in prezent negativ;
- sporul migratoriu este in prezent negativ; - 4 p
d. - necesarul ridicat de energie electrica pentru tara noastra;
- pondere scazuta a hidrocentralelor si atomocentralelor. - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. Sighisoara 90-100 mm in luna iunie - 2 p; Barlad 60-65 mm in luna iunie; - 2 p
b. Sighisoara 20-25 mm in luna noiembrie - 2 p; Barlad 20-25 mm in luna februarie; - 2 p
c- Sighisoara se afla in zona cu influente oceanice, iar Barladul in zona cu influente
de ariditate; - 2 p
- Sighisoara se afla la o altitudine mai mare decat Barladul, iar precipitatiile cresc cu
inaltimea. - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. c; 2. b; 3. c; 4. c; 5. a; 6. b; 7. b; 8. c; 9. a; 10. d.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Focsani, Resita, Bistrita; 2. Somesul Mic; 3. petrol si gaze asociate; 4. minereuri
de fier, marmura; 5. Olt, Dambovita.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu D (Podisul Tarnavelor) si
clima unitatii marcata cu G (Podisul Dobrogei de Sud); cate 2 p pentru fiecare deosebire
enuntata corect dintre urmatoarele: etaj climatic: in unitatea D, de dealuri si podisuri, in
unitatea G, de campie si coline joase; temperatura medie anuala: in unitatea D, 8°C-10°C,
in unitatea G, 10°C -11°C si peste 11°C; precipitatii medii anuale: in unitatea D, 600-800
mm, in unitatea G, 350-400 mm; influenta climatica: in unitatea D, oceanica, in unitatea
G, de ariditate si pontica;
b. 4 p pentru doua asemanari intre relieful unitatii marcate cu A (Subcarpatii Getici) si
relieful unitatii marcate cu B (Subcarpatii Moldovei); cate 2 p pentru fiecare deosebire
enuntata corect, oricare dintre urmatoarele: ambele unitati de relief s-au format prin incretirea
scoartei terestre; ambele unitati de relief sunt alcatuite din roci sedimentare: pietrisuri,
nisipuri, argile, marne, gresii, calcare; ambele unitati de relief prezinta depresiuni submontane;
ambele prezinta procese gravitationale pe versanti;
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu I (Campia dintre Olt si
Arges) si clima unitatii marcata cu J (Campia Somesului); cate 2 p pentru fiecare deosebire
enuntata corect dintre urmatoarele: temperatura medie anuala: in unitatea 1,10°C-11°C,
in unitatea J, 9°C-10°C; influenta climatica: in unitatea I, de tranzitie, in unitatea J, oceanica;
vanturi: in unitatea I, austru, in unitatea J, Vanturile de Vest.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu H (Grupa Centrala a Carpatilor Orientali):
a) - s-a format prin incretirea scoartei terestre si vulcanism;
- prezinta tripla zonalitate petrografica: roci vulcanice (in vest), roci cristaline (in centru) si
flis (in est);
- este dezvoltat relieful vulcanic, de conuri, cratere si platouri;
- prezinta numeroase depresiuni, pasuri si trecatori;
- inregistreaza altitudini maxime de 2100 m, in Muntii Calimani; (cate un punct pentru oricare
trei caracteristici); - 3 p
b) - lacuri de crater vulcanic, lacuri de baraj natural/ lacuri antropice; -2 p
c) - soluri brune si brune acide/ clasa cambisoluri; podzoluri, clasa spodosoluri; -2 p
d) - carbuni, ape minerale, cupru, roci de constructie. - 3 p
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la
unitatea notata cu C (Podisul Getic):
a) - s-a format prin acumularea de materiale piemontane peste un fundament cristalin;
- este alcatuita din pietrisuri (de Candesti), nisipuri, argile si marne;
- este o unitate cu relief tipic piemontan, cu versanti afectati de torenti si alunecari de teren;
- prezinta vai insotite de lunci si terase, dezvoltate mai ales in partea sudica; (cate un punct
pentru oricare trei caracteristici); - 3 p
b) - etaj climatic de dealuri cu influente de tranzitie si submediteraneene; - 2 p
c) - etajul padurilor de stejar; -1 p
d) - soluri brun-roscate/ clasa argiluvisoluri; - 1 p
e) - petrol si gaze asociate/ carbuni (lignit); - 2 p
f) - sat liniar/ sat rasfirat pe versanti. - 1 p
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte, astfel:
a. - diferentieri regionale si locale in alcatuirea, fragmentarea, inclinarea suprafetelor;
- producerea unei diversitati de procese (dezagregari, prabusiri, alunecari de teren,
eroziune si acumulare fluviatila)- 4 p;
b. - temperatura medie anuala scade cu altitudinea conform gradientului termic, ce se
modifica in inaltime deoarece atmosfera se incalzeste incepand din partea inferioara;
- temperaturile medii din Campia Romana sunt de 10-11°C iar in zona alpina din
Muntii Fagaras temperaturile medii anuale sunt de sub - 2° C - 4 p (se accepta si alte
explicatii plauzibile);
c. - datorita prezentei suprafetelor acvatice fenomenele climatice sunt deosebite, aici
inregistrandu-se cea mai mare cantitate de precipitatii in timp de 24 ore;
- suprafata acvatica poate ajunge in diferite perioade la o mare extindere limitand
grindurile doar la 13% din suprafata totala a deltei - 4 p (se accepta si alte precizari
plauzibile);
d. - alunecarile de teren/ Subcarpatii de Curbura;
- prabusiri si caderi de stanci/ Carpatii Meridionali-Valea Oltului - 4 p (se accepta si
alte exemple plauzibile).
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. Satu Mare 80-85 mm in luna iunie - 2 p; Suceava 80-85 mm in luna iunie; - 2 p
b. Satu Mare 35-40 mm in lunile februarie si martie - 2 p; Suceava 10-15 mm in luna
februarie; - 2 p
c. Statia de la Satu Mare este situata mai la vest, precipitatiile scazand treptat spre
est unde se afla statia de la Suceava; - 2 p
d. Satu Mare 55-60 mm; Suceava 35-40 mm. - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.c; 2. d; 3. c; 4. a; 5. c; 6. b; 7. b; 8. b; 9. d; 10. d.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Delta Dunarii este cel mai recent pamant romanesc, o campie in formare prin aluvionare; este
alcatuita din nisipuri si maluri; uscatul este reprezentat prin grinduri si ostroave; 2. Deva, Barlad,
Bistrita, Oradea; 3. glaciar/ pe masiv de sare; 4. Somesul Mic, Arges, Ialomita;
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu B (Dealurile Silvaniei) si
clima unitatii marcata cu I (Subcarpatii Curburii); cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect, dintre urmatoarele: temperatura medie anuala: in unitatea B 9°C-11°C, in unitatea
1,6°C-10°C; influenta climatica: in unitatea B, oceanica, in unitatea I, de ariditate; vanturi:
in unitatea B, Vanturile de Vest, in unitatea I, crivatul;
b. 4 p pentru doua asemanari intre relieful unitatii marcate cu A (Grupa Parang) si
relieful unitatii marcate cu D (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali) cate 2 p pentru fiecare
asemanare enuntata corect, dintre urmatoarele: ambele unitati s-au format prin incretirea
scoartei terestre; ambele unitati prezinta munti cristalini; ambele unitati prezinta forme de
relief glaciar; in ambele unitati altitudinile trec de 2000 m;
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu F (Masivul Dobrogei de
Nord) si clima unitatii marcate cu G (Campia Transilvaniei); cate 2 p pentru fiecare deosebire
enuntata corect dintre urmatoarele: temperatura medie anuala: in unitatea F, 10°C-11°C,
in unitatea G, 8°C-10°C; precipitatii medii anuale: in unitatea F, 400-500 mm, in unitatea
G, 600-700 mm; influenta climatica: in unitatea F, de ariditate si pontica, in unitatea G,
oceanica;
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu E (Campia de Vest la sud de Mures):
a) - s-a format prin sedimentarea si colmatarea lacului Panonic;
- prezinta portiuni joase (sub 100 m), ce formeaza treapta joasa si portiuni inalte (peste 100
m) care formeaza treapta inalta;
- vaile raurilor din campii joase sunt largi cu maluri joase;
- prezinta straturi slab inclinate catre vest - formate din nisipuri, maluri, pietrisuri peste care sa
depus loess (cate un punct pentru oricare trei caracteristici); - 3 p
b) etajul climatic de campie, influenta climatica submediteraneeana; - 2 p
c) clasa solurilor molice/ cernoziomuri; - 1 p
d) petrol si gaze asociate; - 2 p
e) inundatii, inclinarea redusa a Campiei de Vest si panza freatica aproape de suprafata scoartei
terestre determina inundatii si inmlastiniri. - 2 p
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu H
(Muntii Banatului):
a) - sunt formati din toate tipurile genetice de roci dispuse mozaicat;
- sunt munti scunzi cu altitudini max. de 1446 m in Muntii Semenic;
- fac parte din Carpatii Occidentali, formati in timpul orogenezei alpine, prin incretirea
scoartei;
- prezenta reliefului carstic (chei, pesteri); (cate un punct pentru oricare trei caracteristici); - 3
p
b) etajul climatic montan, influenta climatica submediteraneeana; - 2 p
c) Caras, Nera, Cerna; - 2 p
d) zona de padure/ paduri de stejar, fag; - 1 p
e) Resita, industria siderurgica. - 2 p
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. - relieful provoaca o schimbare a conditiilor climatice in raport cu inaltimea,
temperatura scade, precipitatiile cresc determinand o etajare climatica;
- felul vegetatiei se schimba pe masura ce creste altitudinea, zona montana fiind favorabila
pasunilor si fanetelor;
- fragmentarea reliefului impiedica practicarea lucrarilor agricole; - 4 p
b. - reprezinta avutia nationala a agriculturii;
- ele ofera produse pentru hrana oamenilor, animalelor si materii prime industriei; - 4 p
c. - in Subcarpatii Moldovei temperaturile scad cu inaltimea, iar precipitatiile cresc cu
altitudinea in apropiere de zona montana. in Podisul Moldovei, influentele climatice de
ariditate, de continentalism accentuat, determinand ierni foarte reci, veri fierbinti si seceta
frecventa;
- reteaua hidrografica din Subcarpatii Moldovei este strans legata de Siret, iar cea din
Podisul Moldovei este tributara Siretului si Prutului; - 4 p
d. - perturbari in educarea copiilor si in relatiile dintre soti;
- prelungirea artificiala si ineficienta a duratei zilei de lucru prin transportul dus-intors,
in cazul deplasarilor zilnice. - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. intre 95-100 mm la statia Zalau in luna iunie; - 2 p
100 mm la statia Targu Neamt in luna iulie; - 2 p
b. intre 35- 40 mm la statia Zalau in luna februarie; - 2 p
intre 15-20 mm la statia Targu Neamt in luna februarie; - 2 p
c. influente climatice oceanice la statia Zalau spre deosebire de cele de ariditate la
statia Targu Neamt; - 2 p
d. statia Zalau 35- 40 mm; statia Targu Neamt 30-35 mm. - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
OM
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.c; 2. d; 3. d; 4. d; 5. d; 6. d; 7. d; 8. d; 9. d; 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Bega, Prut; 2. minereuri neferoase, roci de constructie, ape minerale; 3. relieful inclina de la
nord-vest la sud-est; 4. Oradea, Alba-lulia, Bacau; 5. paduri de stejar.
Total 10 puncte
III. Se^corda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu B (Dealurile Silvaniei) si
clima unitatii marcate cu G (Campia Jijiei); cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect dintre urmatoarele: precipitatii medii anuale: in unitatea B, 600-800 mm, in unitatea
G, 500 - 600 mm; vanturi: in unitatea B, Vanturile de Vest, in unitatea G, crivatul; influenta
climatica: in unitatea B, oceanica, in unitatea G, de ariditate;
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu I (Subcarpatii Getici) si
relieful unitatii marcate cu J (Grupa Nordice a Carpatilor Orientali); cate 2 p pentru fiecare
deosebire enuntata corect dintre urmatoarele: in Grupa Nordica a Carpatior Orientali,
culmile muntoase sunt dispuse paralel, pe trei siruri cu roci vulcanice, cristaline si
sedimentare, pe cand in Subcarpatii Getici se remarca rocile friabile pe care pot sa apara
intense procese de eroziune si alunecari; altitudinile sunt mai ridicate in Carpatii Orientali
(2303 m), fata de cele din Subcarpatii Getici (1018 m); in Grupa Nordica a Carpatior
Orientali se intalnesc forme de relief glaciar, in Subcarpatii Getici se intalnesc procese
gravitationale: ravenari, torentializari, alunecari de teren;
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu A (Delta Dunarii) si clima
unitatii marcate cu F (Podisul Getic); cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect
dintre urmatoarele: etaj climatic: in unitatea A, deltaic, in unitatea F, de dealuri si podis;
temperatura medie anuala: in unitatea A, 10°C-11°C, in unitatea F, 8°C-10°C; precipitatii
medii anuale: in unitatea A, 350-400 mm, in unitatea F, 500-700 mm; influente climatice:
in unitatea A, de ariditate si pontice, in unitatea F, de tranzitie si submediteraneene;
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente referitoare la unitatea
notata cu D (Podisul Dobrogei):
a) - Podisul Dobrogei este cel mai complex sub aspect geologic si ca relief si cuprinde:
munti josi hercinici (Macin), podisuri cu vechi curgeri de lava (Niculitel), podisuri calcaroase
(Babadag), dealuri si depresiuni cu pedimente si inselberguri (Dealurile Tulcei si Depresiunea
Nalbant), podisuri de peneplena retezata in sisturi verzi (Podisul Casimcei), podisuri
structurale dezvoltate pe calcare orizontale (Dobrogea se Sud);
- altimetric, Dobrogea de Nord este cea mai inalta (467m), dar are si altitudini de sub 100 m;
- prezinta relief carstic: polii si pesteri;
- prezinta relief litoral cu faleze, plaje, cordoane litorale etc; (cate un punct pentru oricare trei
caracteristici); - 3 p
b) influente climatice pontice, de ariditate; - 2 p
c) tipuri genetice de lacuri: limane fluviale si maritime, lagune; - 3 p
d) Constanta, Tulcea. - 2 p
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente referitoare la unitatea notata cu H
(Campia Olteniei):
a) - relieful sau este de campie cu terase si lunci, acoperite partial cu dune;
- prezinta si campuri piemontane prelungite din Podisul Getic (Campia Romanati);
- este partea cea mai ingusta a Campiei Romane;
- este modelata pe argile, pietrisuri si nisipuri; (cate un punct pentru oricare trei caracteristici);
- 3 p
b) etaj climatic de campie si influente climatice submediteraneene; - 2 p
c) molisoluri/ cernoziom levigat; - 1 p
d) Jiul, Oltul (Oltetul); - 2 p
e) Craiova, industria constructoare de masini. - 2 p
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. - climatul este mai secetos, iar raurile scad mult in timpul verii;
- iazurile sunt folosite pentru irigatii sau piscicultura; - 4 p
b. - se afla in sectorul Dunarii maritime, unde albia fluviului se largeste si se adanceste
permitand vapoarelor de tonaj mijlociu sa ancoreze si sa descarce minereurile aduse pe
calea apei (bauxita): pozitia pe malurile Dunarii a inlesnit activitatea portuara (santier
naval, conserve de peste); - 4 p
c. - este partea cea mai joasa din teritoriul Romaniei, cu altitudini de pana la 12 m;
uscatul reprezinta 13% din suprafata sa, cea mai mare parte fiind ocupata de mlastini,
lacuri, garle si ape permanente (stuf, papura, rogoz, palcuri de salcie, plop, arin, pe grinduri
paduri de stejar numite "hasmacuri').
- Solurile sunt neevoluate: nisipoase si aluvionare; - 4 p
d. - prezinta masivitate redusa (puternic fragmentati), datorita culoarelor de vale, a
depresiunilor-golf care patrund adanc intre culmile muntoase;
- sunt alcatuiti dintr-un "mozaic de roci', fapt care determina varietatea reliefului si a
peisajelor; fiind inconjurati de tinuturi joase apar foarte inalti. - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. intre 40-45 mm la statia Constanta in luna iunie; - 2 p
intre 60-65 mm la statia Cernavoda in luna iunie; - 2 p
b. intre 20-25 mm la statia Constanta in luna martie; - 2 p
intre 25-30 mm la statia Cernavoda in luna martie; - 2 p
c influentele climatice de ariditate; - 2 p
d. Constanta 30-35 mm; Cernavoda 45-50 mm. - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte +10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.c; 2. c; 3. d; 4. b; 5. b; 6. d; 7. b; 8. b; 9. c; 10. a.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 p pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Mures; 2. etajul climatic este de campie, cu nuanta excesiva (sub 400 mm/ an
precipitatii); temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 10-11° C; 3. Bega, Prut, Crisul Negru;
4. bauxita, minereuri neferoase, ape minerale; 5. Alexandria.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu A (Subcarpatii Moldovei) si
clima unitatii marcate cu E (Delta Dunarii); cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect dintre urmatoarele: etaj climatic: in unitatea A, de dealuri si podisuri, in unitatea E,
deltaic; temperatura medie anuala: in unitatea A, 6°C-10°C, in unitatea E, 10°C-11°C;
precipitatii medii anuale: in unitatea A, 600-800 mm, in unitatea E, 350-400 mm; influente
climatice: in unitatea A, de ariditate, in unitatea E, de ariditate si pontice;
b. 4 p pentru doua asemanari intre relieful unitatii marcate cu C (Muntii Apuseni) si
relieful unitatii marcate cu H (Grupa Fagaras); cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect dintre urmatoarele: ambele unitati de relief s-au format prin incretirea scoartei
terestre; ambele unitati de reliefau in constitutia litologica sisturi cristaline; ambele unitati
de relief prezinta noduri orohidrografice;
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu F (Subcarpatii Getici) si
clima unitatii marcate cu J (Podisul Dobrogei de Sud); cate 2 p pentru fiecare deosebire
enuntata corect dintre urmatoarele: etaj climatic: in unitatea F, de dealuri si podisuri, in
unitatea J, de campie si coline joase; temperatura medie anuala: in unitatea F, 6°C-10°C,
in unitatea J, 10°C-11°C si peste 11°C; precipitatii medii anuale: in unitatea F, 600-800 mm,
in unitatea J, 360-400 mm; influente climatice: in unitatea F, de tranzitie si submediteraneene,
in unitatea J, de ariditate si pontice;
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu I (Podisul Barladului):
a) - este format din roci sedimentare: nisipuri, pietrisuri, argile, marne si calcare,
aplecate de la nord-vest spre sud-est;
- sunt prezente formele reliefului asimetric (cueste, vai asimetrice);
- este format din suprafete interfluviale largi (in Podisul Central Moldovenesc), culmi inguste
si paralele inclinate catre sud (Colinele Tutovei), un podis mai jos si mai neted in sud (Podisul
Covurlui);
- versantii mai inclinati sunt afectati de alunecarile de teren; (cate un punct pentru oricare trei
caracteristici); - 3 p
b) Barlad, Vaslui; - 2 p
c) etaj climatic de dealuri joase, influenta climatica de ariditate; - 2 p
d) etajul silvostepei, etajul stejarului; - 2 p
e) brun-roscate/ clasa argiluvisolurilor. - 1 p
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente referitoare la
unitatea notata cu D (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali):
a) - s-a format prin incretirea scoartei terestre si vulcanism;
- prezinta o zonalitate litologica: in vest - roci vulcanice, in centru - roci cristaline, in est - flis;
- formeaza o grupa caracterizata printr-un accentuat paralelism al culmilor, culmi distribuite
pe trei siruri paralele (vulcanic, cristalin, flis), cu orientare NV~ SE;
- prezenta reliefului glaciar in Muntii Rodnei (2303 m) cu vai glaciare, circuri glaciare, valuri
de moreneetc;
- relieful are o fragmentare mare datorita numarului mare de depresiuni sau culoare de
vale; (cate un punct pentru oricare trei caracteristici); - 3 p
b) etaj climatic montan, influenta climatica oceanica; - 2 p
c) Somesul Mare, Viseu, Iza , Bistrita, Moldova, Suceava; - 3 p
d) lacuri pe masive de sare/ lac glaciar; - 1 p
e) paduri de conifere. - 1 p
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. - Dobrogea este o intindere de uscat redusa intre ape mari: Marea Neagra si
Dunarea;
- au debite scazute datorita cantitatilor modeste de precipitatii (sub 500 chiar
400 mm/ an) si strabat regiuni calcaroase unde apele se infiltreaza puternic; - 4 p
b. - relieful, prin altitudini, grad de fragmentare, impune densitati reduse ale populatiei,
sub media pe tara;
- activitatile umane favorizate de relieful Carpatilor sunt exploatarea lemnului si a
minereurilor, cresterea animalelor, turismul; - 4 p
c. - in Depresiunea colinara a Transilvaniei se intalnesc lacuri sarate in zona dealurilor
si depresiunilor submontane acolo unde isi fac aparitia cutele diapire si unde au existat in
trecut faimoase exploatari de sare;
- iazurile au fost amenajate pentru retinerea apei si pentru piscicultura in Campia
Transilvaniei datorita prezentei substratului argilos care retine apa; - 4 p
d. - relieful determina zonalitatea altitudinala a vegetatiei;
- in Carpatii Meridionali, altitudinile de peste 2000 m, determina existenta unei vegetatii
etajate (zona padurilor, zona alpina), in Depresiunea colinara a Transilvaniei (zona padu¬
rilor). - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. - intre 70-75 mm la statia Drobeta-Turnu-Severin in luna mai; - 2 p
- intre 70-75 mm la statia Calarasi in luna iunie; - 2 p
b. intre 40- 45 mm la statia Drobeta -Turnu -Severin in luna februarie; - 2 p
- intre 30-35 mm la statia Calarasi in luna februarie; - 2 p
c. influenta climatica submediteraneeana; - 2 p
d. Drobeta-Turnu Severin 70-75 mm; Calarasi 50-55 mm. - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel.
1. d; 2. a; 3. c; 4. b; 5. c; 6. c; 7. d; 8. a; 9. b; 10. d.
Total 20 putxie
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat}, astfel:
1. Moldova-Siret;-1 p
2. oceanice; - 1 p
3. petrol si sare; - 2 p
4. Focsani, Sibiu; - 2 p
5. glaciar; -1 p
6. alunecari de teren; - 1 p
7. Buzau, Tarnava Mare. - 2 p
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 6 p pentru trei deosebiri intre clima Podisului Dobrogei si clima Grupei Nordice a
Carpatilor Orientali (cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect);
- precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate in Grupa Nordica a Carpatilor Orientali (800-
1000-1200 mm), fata de cele din Podisul Dobrogei (400- 500 mm);
- influentele climatice sunt oceanice in Carpatii Orientali si de ariditate in Dobrogea;
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful Subcarpatilor Getici si relieful Grupei Nordice
a Carpatilor Orientali (cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect);
- altitudinea maxima in Subcarpatii Getici se inregistreaza in Magura Matau-1018 m, pe cand
in Grupa Nordica a Orientalilor maxima altitudinala este de 2303 m in Muntii Rodnei;
- prezenta reliefului glaciar in Carpatii Orientali, care lipseste in Subcarpatii Getici;
c. 2 p pentru o deosebire intre vegetatia Campiei de Vest si vegetatia Grupei Retezat-
Godeanu:
- in Campia de Vest specifica este silvostepa, fata de vegetatia alpina din Grupa
Retezat-Godeanu.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente legate de Grupa
Sudica a Carpatilor Orientali:
a) trei caracteristici ale reliefului (cate 1 p pentru fiecare element solicitat):
- face parte din Carpatii Orientali, formati in timpul orogenezei alpine, prin incretirea scoartei
terestre;
- este o grupa formata din trei aliniamente structurale directionate NE-S-SV si curbat in
exterior;
- altitudinea maxima este 1954 m in Muntii Ciucas; - 3 p
b) Buzau, Oituz; - 2 p
c) etajul padurilor de conifere/ podzol; - 2 p
d) Brasov; -1 p
e) paduri, roci de constructie. - 2 p
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente legate de Campia
de Vest:
a) trei caracteristici ale reliefului (cate 1 p pentru fiecare element solicitat):
- este o unitate de relief formata in Cuaternar prin sedimentare, cu ajutorul sedimentelor
carate de rauri din munti;
- este formata din campii de glacis, campii de subsidenta si campii piemontane, altitudinea cea
mai mare este 174 m - Campia Vingai;
- in Campia Carei exista si acumulari de nisip, cu dune, in majoritate cultivate cu vita de vie; -
3 p
b) Crisul Alb, Crisul Negru, Crisul Repede; - 3 p
c) oceanica/ cernoziom;' - 2 p
d) petrol si gaze asociate. - 2 p
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. - temperaturi medii anuale (11-12°C), precipitatii sub 500 mm/ anual necesitand
irigatii;
- influente climatice de ariditate (est - europene) caracterizate prin ierni reci (bate
Crivatul) si veri fierbinti cu perioade de seceta - 4 p;
b. - pe intinsul tarii, cantitatea medie anuala de precipitatii este de 640 mm;
- relieful determina cresterea cantitatii de precipitatii proportional cu inaltimea:
- la campie - 400-600 mm;
- deal - 600-800 mm;
■-munte- 800-1200mm;
- precipitatiile nu cad uniform: vara cade cam % din totalul anual; iarna 1/5; primavara
si toamna restul precipitatiilor; luna cea mai ploioasa este iunie, cea mai uscata, februarie
-4p;
c. - temperatura apei: - la suprafata: - in functie de anotimpuri: vara 20-24°C; iarna in
jurde0°C;
-in adancime: 8-9°C;
-salinitatea: - stratul de la suprafata, pana la 180 m, are o salinitate scazuta - 17-18 %o, datorita
aportului de apa dulce;
- in adancime salinitatea creste la 22 %o; aici apele sunt mai dense, lipsesc curentii
verticali care sa amestece straturile de apa si se formeaza gaze toxice - 4 p;
d. - lacuri glaciare rezultate prin adunarea apei in circuri si vai glaciare (Retezat,
Parang, Fagaras, Rodnei);
- lacuri vulcanice-Sfanta Ana, format in craterul masivului vulcanic Ciomatu Mare - 4p.
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. intre 246-250 m/s in luna aprilie; - 4 p
b. 50 m/s in luna septembrie; - 4 p
c. precipitatii abundente/topirea zapezii; - 1 p
d. precipitatii reduse; -1 p;
e. februarie -170-175 m3/ s; noiembrie - 75-80 m3/s. - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.c; 2.d; 3.b; 4.c; 5.b; 6.b; 7.a; 8.a; 9.b; 10.c.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Baia Mare, Ploiesti, Botosani, Drobeta Turnul Severin; - 4 p
2. submeditereaneana; -1 p
3. huila si minereuri complexe; - 2 p
4. secete datorita influentelor de ariditate; - 2 p
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima Masivului Retezat-Godeanu si clima Podisului
Barladului (cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect);
- in Masivul Retezat-Godeanu este un climat montan pe cand in Podisul Barladului este un
climat de dealuri; ,
- Masivul Retezat-Godeanu primeste atat influente climatice meditereaneene cat si influente
climatice oceanice, in timp ce Podisul Barladului primeste influente climatice de ariditate;
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful Campiei Transilvaniei si relieful Masivului
Retezat-Godeanu (cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect);
- Campia Transilvaniei are un relief de dealuri joase pe cand Masivul Retezat-Godeanu are un
relief montan, masiv, putin fragmentat de vai si depresiuni;
- relieful Campiei Transilvaniei este sculptat in roci sedimentare moi (argile, marne), in timp
ce relieful Masivului Retezat-Godeanu este dezvoltat predominant pe sisturi cristaline, granite, si
numai pe margini pe calcare;
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima Subcarpatilor Moldovei si clima Subcarpatilor
Getici (cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect);
- Subcarpatii Moldovei primesc atat influente de ariditate cat si influente scandinave-baltice,
pe cand Subcarpatii Getici primesc influente de tranzitie;
- in Subcarpatii Moldovei cantitatea de precipitatii este cuprinsa intre 600-700 mm/ an pe
cand in Subcarpatii Getici este de 700-800 mm/ an.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente legate de Subcarpatii
Moldovei:
a) trei caracteristici ale reliefului (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat):
- s-au format prin cutare;
- sunt alcatuiti din roci moi: pietrisuri, argile, nisipuri, gresii;
- relieful este format dintr-un sir de depresiuni sinclinale inchise la exterior de dealuri
anticlinale - 3 p;
b)
c) paduri de fag si carpen; - 1 p
d) sat rasfirat; - 1 p
e) roci de constructii, ape minerale. - 2 p
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelorelemente legate de Carpatii
Maramuresului si ai Bucovinei:
a) trei caracteristici ale reliefului (cate 1 p pentru fiecare element solicitat):
- s-au format prin cutare;
- sunt alcatuiti din roci vulcanice la vest, sisturi cristaline in centru si flis la est;
- cea mai mare depresiune este Depresiunea Maramuresului; - 3 p
b) lacuri
glaciare;
c) influente scandinavo-baltice; -1 p
d) etajul coniferelor; - 1 p
e) mangan. - 1 p
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. - Muntii Apuseni au mai multe depresiuni bine populate;
- pantele reduse din interiorul muntilor favorizeaza locuirea (satele risipite numite
cranguri); - 4 p
b. - alunecarile de teren afecteaza suprafete mari si au o frecventa mai mare in
Subcarpati datorita substratului geologic (alternante de nisipuri, gresii si argile);
- un rol important il au si factorii declansatorii (topirea zapezilor, ploile abundente,
seismele frecvente); - 4 p
c. in Romania tipurile de soluri variaza in raport cu treptele de relief:
- relieful are o alcatuire petrografica diversa (roca parentala)
- altitudinea reliefului impune o etajare pe verticala a conditiilor biopedogenetice; - 4 p
d. Marea Neagra influenteaza caracteristicile economice ale zonei de litoral:
- activitatea de comert determina dezvoltarea sectoarelor secundare si tertiare ale economiei
litorale;
- resursele de petrol si gaze favorizeaza industria extractiva. - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 7,4 °C la Suceava; - 2 p
b. 11,3°C
la
c. 646 mm
la
d. relieful; - 2 p
e.
influentele climatice diferite (de ariditate la
f. relieful de campie. - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.d; 2. a; 3. a; 4. d; 5. a; 6. c; 7. b; 8. c; 9. b; 10. c.
Total 10 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Olt; - 1 p
2. lac glaciar (Lacul Lala); - 1 p
3. Pod. Mehedinti; - 1 p
4. inundatii; - 1 p
5. 4; - 1 p
6. Crisul Alb, Somes; - 2 p
7. Deva, Suceava, Slobozia. - 3 p
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 6 p pentru trei deosebiri intre clima Deltei Dunarii si clima Podisului Somesan (cate
2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect):
- in Delta Dunarii sunt influente climatice de ariditate, pe cand in Podisul Somesan sunt
influente oceanice;
- cantitatea de precipitatii este de 350 mm/ an in Delta Dunarii pe cand in Podisul
Somesan este de 600-700 mm/ an;
- temperatura medie anuala este de peste 11° C in Delta Dunarii pe cand in Podisul
Somesan temperatura medie anuala este de 8-9 C;
b. 4 p pentru doua asemanari intre relieful Carpatilor Maramuresului si Bucovinei si
relieful Muntilor Banatului (cate 2 p pentru fiecare asemanare enuntata corect):
- atat Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei cat si Muntii Banatului sunt alcatuiti din sisturi
cristaline, roci vulcanice si flis;
- atat in Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei cat si in Muntii Banatului se gasesc
depresiuni tectonice;
c. 2 p pentru o asemanare intre vegetatia Campiei Banatului si vegetatia Campiei Olteniei:
- atat in Campia Banatului cat si in Campia Olteniei este specifica vegetatia de
silvostepa.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente legate de Subcarpatii
de Curbura:
a) trei caracteristici ale reliefului (cate 1 p pentru fiecare element solicitat):
- s-au format prin cutare;
- relieful cuprinde doua succesiuni de depresiuni inchise de doua succesiuni de dealuri;
- altitudinea maxima 996 m (Magura Odobesti); - 3 p
b) climat de dealuri inalte; - 1 p
c) Buzau, Ramnicu Sarat, Prahova; - 3 p
d) paduri colinare de fag si carpen; - 1 p
e) soluri brune de padure; -1 p
f) petrol; - 1 p;
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente legate de Campia Moldovei:
a) trei caracteristici ale reliefului (cate 1 p pentru fiecare element solicitat):
- are altitudini de 200-300 m;
- inclinarea generala NV-SE;
- s-a format prin sedimentare; - 3 p
b) influente climatice de ariditate; - 1 p
c) iazuri, jijia si Bahlui; - 3 p
d) silvostepa; - 1 p
e) molisoluri; - 1 p
f) lasi. -1 p
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. - ambele unitati de reliefau munti de origine vulcanica care au generat zacaminte
de metale neferoase;
- in ambele unitati de relief apar atat minereuri complexe (Cu, Pb, Zn) cat si metale
pretioase (Au si Ag); - 4 p
b. - reteaua hidrografica radiara a Romaniei este impusa de:
- dispunerea concentrica a treptelor de relief (munti, podisuri si campii);
- prezenta Depresiunii colinare a Transilvaniei in centrul tarii; - 4 p
c. - densitatea mai ridicata a populatiei din Depresiunea Petrosani si Depresiunea
Brasov fata de regiunile montane inconjuratoare se explica prin:
- gradul de favorabilitate ridicat al mediului de depresiune;
- dezvoltarea economiei si a infrastructurii in cele doua depresiuni; - 4 p
d.- invelisul pedogeografic al Romaniei se caracterizeaza printr-o mare varietate impusa de:
- intinderea tarii pe latitudine;
- marea diversitate a reliefului. - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. rata bilantului natural:
-in 1956-14,3 %o;
-in 1977-10,0 %o; -in 1992-(-0,2 %o); -in 1998- (-1,5 %o); -in 2004-(-1,9 %o)-3p;
b. diferenta este de 16,2 %o; - 3 p
c. cea mai mare valoare a bilantului natural in 1956, cel mai mic in 2004; - 3 p
d. - tranzitia economica;
- amanarea casatoriilor de catre tineri. - 3 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. d; 2. c; 3. a; 4. d; 5. c; 6. a; 7. a; 8. c; 9. b; 10. b.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. oceanica; -2p
2.12 -
3. iazuri; - 1 p /
4. seisme. - 2 p
5. industria energetica si industria constructoare de masini. - 2 p
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 6 p pentru trei deosebiri intre clima Deltei Dunarii si clima Subcarpatilor de Curbura
(cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect);
- Delta Dunarii are un climat de campie pe cand Subcarpatii de Curbura au un climat de
dealuri inalte;
- in Delta Dunarii temperatura medie anuala este de 11 ° C, pe cand in Subcarpatii de Curbura
este de 8°-9°C;
- in Delta Dunarii cantitatea de precipitatii este sub 400 mm/ an, pe cand in Subcarpatii de
Curbura este de 600-700 mm/ an;
b. 4 p pentru doua asemanari intre relieful Podisului Somesan si relieful Podisului
Tarnavelor:
- atat Podisul Somesan cat si Podisul Tarnavelor s-au format prin sedimentare;
- atat Podisul Tarnavelor cat si Podisul Somesan au altitudini de 600-800 m;
c. 2 p pentru o deosebire intre solurile Campiei Banatului si solurile Carpatilor Maramure¬
sului si Bucovinei:
- in Campia Banatului sunt specifice solurile din clasa molisoluri pe cand in Carpatii
Maramuresului si Bucovinei sunt specifice solurile podzolice si solurile alpine acide (clasa
spodosoluri).
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente legate de Campia
Olteniei:
a. trei caracteristici ale reliefului (cate 1 p pentru fiecare element solicitat):
- campie de terase ale Dunarii;
- frecventa dunelor de nisip;
- vaile prezinta lunci largi; - 3 p
b) climat de campie; -1 p
c) Jiu, Olt; - 2 p
d) silvostepa; -1 p
e)
molisoluri; - 1 p f)
g) ape subterane. -1 p f
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente legate de Muntii
Banatului:
a) trei caracteristici ale reliefului (cate 1 p pentru fiecare element solicitat):
- alcatuiti din sisturi cristaline, roci vulcanice si flis;
- altitudinea maxima 1446 m;
- s-a format in orogeneza carpatica; - 3 p
b) minereu de fier si huila; - 2 p
c) influente climatice submediteraneene; -1 p
d) Caras, Timis; - 2 p
e)
f) Defileul Dunarii. - 1 p
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. - varietatea vegetatiei in Muntii Apuseni este mai mare decat in Depresiunea
colinara a Transilvaniei deoarece:
- in Muntii Apuseni altitudinea reliefului conditioneaza etajarea pe verticala a vegetatiei;
- fragmentarea mare a reliefului diversifica vegetatia Muntilor Apuseni; - 4 p
b. - populatia Romaniei este raspandita neuniform in teritoriu datorita:
- gradului de favorabilitate diferit al reliefului;
- nivelului diferit de dezvoltare economica a zonelor tarii; - 4 p
c. - vegetatia de stepa se dezvolta in partea de est si sud-est a Romaniei datorita:
- precipitatiilor scazute cauzate de influentele climatice de ariditate;
- pozitiei tarii pe latitudine si altitudinii reliefului; - 4 p
d. - patru utilizari economice ale lacurilor din Romania:
- alimentarea cu apa a localitatilor;
- balneologie;
- irigatii;
- turism. - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
s. 19°C in lunile iutid si august; - 2 p
b. -5°C in lunile ianuarie si decembrie; - 2 p
'.-.. dominanta cerului senin (nebulozitate redusa); - 3 p
d: nebulozitate mare, vantul, masa de aer rece; - 2 p
©. temperatura medie lunara se calculeaza prin insumarea temperaturilor medii zilnice
din luna respectiva si impartirea sumei la numarul de zile ale lunii. - 3 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.b; 2. a; 3. b; 4. c; 5. a; 6. d; 7. d; 8. c; 9. a; 10. a.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Muntii Banatului; - 1 p
2.C;-1p
3.
4. lignit, petrol; - 2 p
5. Muntii Apuseni; - 1 p
6. Lacul Mangalia. - 1 p
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima Muntilor Apuseni si clima Piemontului Getic
(cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect);
- Muntii Apuseni primesc influente climatice oceanice pe cand Piemontul Getic primeste
influente climatice de tranzitie;
- cantitatea de precipitatii in Muntii Apuseni ajunge la 1400 mm/ an pe cand in Piemontul
Getic precipitatiile sunt cuprinse intre 600-800 mm/ an;
b. 4 p pentru doua deosebiri ale reliefului Campiei Transilvaniei si relieful Carpatilor
Moldo-Transilvani (cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect):
- Campia Transilvaniei are un relief de dealuri joase pe cand Carpatii Moldo-Transilvani
au un relief montan;
- din punct de vedere petrografic Campia Transilvaniei este alcatuita din roci moi
(nisipuri, argile, mame) pe cand Carpatii Moldo-Transilvani sunt alcatuiti din sisturi cristaline,
roci vulcanice si flis;
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima Campiei Transilvaniei si clima Podisului Dobrogei
(cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect):
- Campia Transilvaniei primeste influente climatice oceanice pe cand Podisul Dobrogei
primeste influente climatice de ariditate;
- cantitatea de precipitatii, in Campia Transilvaniei, este cuprinsa intre 600-700 mm/ an
pe cand in Podisul Dobrogei este cuprinsa intre 400-500 mm/ an.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente legate de Podisul
Barladului:
a) trei caracteristici ale reliefului (cate 1 p pentru fiecare element solicitat):
- Podisul Barladului are altitudinile cuprinse intre 200-600 m;
- este alcatuit din roci sedimentare friabile (nisipuri, argile, marne, gresii si mai rar
calcare);
- principalele subdiviziuni sunt: Podisul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei si
Dealurile Falciului; - 3 p
b) influente de ariditate; - 1 p
c) Siret,
d) silvostepa; - 1 p
e) Barlad; - 1 p
f) roci de constructii, gaz metan. - 2 p
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente legate de Campia
Olteniei:
a) doua trasaturi ale reliefului (cate 1 p pentru fiecare element solicitat):
- este o campie de terase;
- este fragmentata de vai largi; - 2 p
b) climat de campie, influente climatice submediteraneene; - 2 p
c) Jiul, Oltul; - 2 p
d) silvostepa; - 1 p
e) soluri nisipoase; - 1 p
f) ape subterane; - 1 p
g)
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. doua cauze pentru care Delta Dunarii are valori reduse ale densitatii populatiei:
- conditiile restrictive ale mediului deltaic (suprafata de uscat se reduce doar la grinduri);
- resursele de soluri limitate; - 4 p
b. - atat Carpatii de Curbura cat si Subcarptii de Curbura s-au format prin cutare;
- ambele forme de relief sunt dispuse in arc in zona de torsiune a Carpatilor si
Subcarpatilor (exista chiar si o zona de interferenta Carpato-Subcarpatica); - 4 p
c. patru moduri de utilizare economica a raurilor din Romania:
- irigatii;
- hidroenergie;
- alimentarea cu apa a localitatilor;
- transporturi fluviale; - p 4
d. hazardele naturale au diversitate mai mica in Campia Romana decat in Carpatii
Meridionali deoarece:
- are altitudini reduse;
- relieful este slab inclinat. - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 60 mm in lunile iunie si iulie; - 2 p
b. 20 mm in luna februarie; - 2 p
c. aproximativ 15 mm; - 2 p
d. dinamica atmosferica; - 2 p
e. 40 mm; - 2 p
f. in trei luni (ianuarie, februarie, martie). - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.c; 2. d; 3. a; 4. a; 5. b; 6. d; 7. d; 8. c; 9. a; 10. b.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Ramnicu Valcea, industria chimica; - 2 p
2.
3. gaz metan; - 1 p
4. minereuri neferoase si carbuni; - 2 p
5. Piatra
Neamt,
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua asemanari intre clima Campiei Banatului si clima Campiei Olteniei:
- atat Campia Banatului cat si Campia Olteniei au un climat de campie;
- atat Campia Banatului cat si Campia Olteniei au temperatura medie anuala cuprinsa
intre 10-11°C;
b. 4 p pentru doua asemanari intre relieful Muntilor Apuseni si relieful Subcarpatilor de
Curbura:
- ambele unitati au masivitate redusa, fiind puternic fragmentate de o multime de depresiuni
si culoare de vale;
- atat Muntii Apuseni cat si Subcarpatii de Curbura s-au format prin cutare in timpul
orogenezei alpine;
c. 4 p pentru doua asemanari intre clima Carpatilor Moldo-Transilvani si clima Podisului
Dobrogei:
- atat Carpatii Moldo-Transilvani cat si Podisul Dobrogei primesc influente climatice
de ariditate;
- atat in Podisul Dobrogei cat si pe versantii de est ai Carpatilor Molcjo-Transilvani
bate Crivatul.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente legate de Podisul
Getic:
a) trei caracteristici ale reliefului (cate 1 p pentru fiecare element solicitat):
- Podisul Getic este cel mai mare piemont din Romania care s-a format prin depunerea
de pietrisuri si bolovanisuri rulate peste o suprafata usor inclinata;
- altitudinile depasesc 700 m in nord si coboara la 200 m in sud;
- principalele subunitati ale podisului sunt separate de vaile fluviatile ale raurilor mari; - 3 p
b) Piemontul Strehaiei, Piemontul Oltetului; - 2 p
c) Olt, Jiu; - 2 p
d) paduri de gorun si carpen; - 1 p
e) lignit, bazinul Motru-Rovinari. - 2 p
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente legate de Carpati
Moldo-Transilvani:
a) trei caracteristici ale reliefului (cate 1 p pentru fiecare element solicitat):
- Carpatii Moldo-Transilvani sunt alcatuiti din sisturi cristaline, roci vulcanice si flis;
- aici se gaseste relieful vulcanic cel mai bine pastrat din Carpatii romanesti (conui vulcanice,
cratere);
- aici se gasesc cele mai mari chei din Romania (Cheile Bicazului); - 3 p
b) Mures, Bistrita; - 2 p
c) lacuri vulcanice, lacuri de baraj natural, lacuri antropice; - 3 p
d) roci de constructie, ape minerale. - 2 p
Total 10 puncte V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. - Solurile din Romania au un caracter diversificat deoarece:
- conditiile de formare a acestora sunt diversificate (roci variate, conditii de clima,
vegetatia);
-relieful cu cele trei trepte altitudinale determina o etajare pe verticala a solurilor; - 4 p
b. Dunarea are o importanta europeana deoarece:
- traverseaza de. la est la vest mai multe state europene;
- Dunarea impreuna cu Canalul Dunare-Rhin-Main si fluviul Rhin fac legatura intre Marea
Neagra si Marea Nordului, constituind principala axa economica a continentului; - 4 p
c. - alaturi de populatia romaneasca majoritara traiesc si alte etnii: turci, tatari, rusi
lipoveni etc;
- fiecare etnie are traditii culturale originale (limba materna, cultura proprie); - 4 p
d. - cele doua rauri au debite reduse;
- pantele acestor rauri sunt mici. - 4 p
Total 16 puncte
Vi. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 325 m3/ s in lunile aprilie si mai; - 2 p
b. 75 m3/ s in ianuarie; - 2 p
c. primavara (martie, aprilie, mai); topirea zapezii; - 2 p
d. 250 m3/ s; - 3 p
e. in iulie 175m3in octombrie 125 m3. - 3 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. c; 2. d; 3. d; 4. b; 5. d; 6. a; 7. d; 8. b; 9. c; 10. b.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1.14 - Olt, 18 - Timis, 19 - Bistrita; - 3 p
2. 3 -
lasi, 4 -
3. Delta Dunarii; -1 p
4. alunecari de teren; - 1 p
5. influente oceanice. - 1 p
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 6 p pentru trei deosebiri intre clima Subcarpatilor Moldovei si clima Deltei Dunarii (cate 2 p
pentru fiecare deosebire enuntata corect):
- Subcarpatii Moldovei primesc influente scandinavo-baltice si de ariditate pe cand Delta Dunarii
primeste influente de ariditate si influente pontice;
- in Delta Dunarii temperatura medie anuala este de 11°C pe cand in Subcarpatii
Moldovei este de 6°-8°C;
- in Delta Dunarii cantitatea de precipitatii este de sub 400 mm/ an pe cand in Subcarpatii
Moldovei este de 600-800 mm/ an.
b. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful Subcarpatilor Moldovei si relieful Subcarpatilor
Getici:
- atat Subcarpatii Moldovei cat si Subcarpatii Getici s-au format prin cutare;
- atat in Subcarpatii Getici cat si in Subcarpatii Moldovei relieful este format din
dealuri anticlinale care inchid depresiuni sinclinaie;
c. 2 p pentru o deosebire intre solurile Podisului Tarnavelor si solurile Carpatilor de
Curbura:
- solurile din Podisul Tarnavelor sunt mai fertile decat solurile din Carpatii de Curbura.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente legate de Masivele Retezat-
Godeanu si Parang:
a) trei caracteristici ale reliefului (cate 1 p pentru fiecare element solicitat):
- sunt alcatuiti din sisturi cristaline si roci sedimentare pe margini;
- au altitudini de peste 2500 m;
- au un relief glaciar bine dezvoltat; - 3 p
b) climat alpin; - 1 p
c) Lacul Bucura, raurile Olt si Jiu; - 3 p
d) etajul padurilor de conifere, soluri brune acide montane; - 2 p
e) huila, - 1 p
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente legate de Campia de
Vest de la nord de raul Mures:
a) trei caracteristici ale reliefului (cate 1 p pentru fiecare element solicitat):
- relieful are o inclinare foarte redusa din care cauza raurile au cursuri meandrate,
divagante;
- altitudinea medie de 100 m;
- genetic, se intalnesc in acest sector campii de subsidenta, campii tabulare cu
acumulari de nisip si campii piemontane; - 3 p
b) influente oceanice; - 1 p
c) Crisul Repede, Somesul; - 2 p
d)
e) petrol si gaze asociate. - 2 p
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. - desi in Campia Romana relieful este favorabil populatiei, conditiile climatice de
ariditate si secetele frecvente fac ca densitatea populatiei sa fie redusa;
- in Muntii Banatului relieful este un factor restrictiv prin altitudine si masivitate; - 4 p
b. -
orasul
are o veche traditie in domeniu (prima rafinarie din lume a fost amplasata aici), este legat
printr-o retea de conducte cu principalele zone de extractie a petrolului si dispune de cea
mai mare capacitate de rafinare si prelucrare chimica, in mai multe rafinarii si combinate
petrochimice; - 4 p
c. - la altitudini de peste 1800 m conditiile pedoclimatice se schimba brusc: viteza
vanturilor este mare si pot distruge arborii;
- solurile alpine au profilul foarte mic (sunt subtiri), iar pe creste pot lipsi - 4 p;
d. - pe raurile din estul Campiei Romane si pe raurile din Podisul Dobrogei nu exista amenajari
hidroenergetice pentru ca acestea au debite foarte mici si pante mici, fara potential energetic
important. - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 22°C in iulie; - 2 p
b. -2°C in luna ianuarie; - 2 p
c. 26°C; - 2 p
d. 10C;-2p
e. se aduna valorile medii lunare ale temperaturii aerului si suma respectiva se imparte
la 12 (lunile anului); - 2 p
f. februarie si decembrie. - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.a;2. b; 3. d; 4. d; 5. a; 6. a; 7. c; 8. b; 9. c; 10. a.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1.13-Dambovita,19-Bistrita; - 2 p
2. fier si marmura; - 2 p
3. alunecari de teren; - 1 p
4.2-Craiova, 5-Vaslui, 7-Focsani, 9-Slobozia; - 4 p 5. Delta Dunarii.-1 p
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 6 p pentru trei deosebiri intre clima Campiei Crisurilor si a Somesului si clima Masivelor
Retezat-Godeanu si Parang;
- Campia Crisurilor si a Somesului are un climat de campie pe cand Masivele Retezat-
Godeanu si Parang au un climat de munte;
- temperatura medie anuala este de 9-10°C in Campia Crisurilor si a Somesului pe cand
Masivele Retezat-Godeanu si Parang au temperatura medie situata intre 0-6°C;
- cantitatea de precipitatii este cuprinsa intre 500-600 mm/an in campie si de 800-1200 mm/an
in masivele montane;
b. 6 p pentru trei deosebiri intre Podisul Tamavelor si Carpatilor de Curbura:
- Podisul Tamavelor s-a format prin sedimentare, iar Carpatii de Curbura s-au format prin
cutarea stratelor;
- altitudinile sunt cuprinse intre 600-800 m in Podisul Tamavelor si de 800-1956 in Carpatii
de Curbura;
- Podisul Tamavelor este alcatuit din roci moi (nisipuri, argile, luturi, marne) pe cand Carpatii
de Curbura sunt alcatuiti din roci dure (conglomerate, calcare, gresii).
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente legate de Sectorul
central al Campiei Romane:
a) trei caracteristici ale reliefului (cate 1 p pentru fiecare element solicitat):
- relieful prezinta o inclinare de la nord la sud dar si de la vest la est, fapt evidentiat de
cursurile unor rauri (Vedea, Arges, Calnistea);
- are trei tipuri genetice de campii: piemontane, tabulare si de subsidenta;
- in acest sector al campiei se gasesc numeroase crovuri si gavane; - 3 p
b) valoarea temperaturii medii anuale este de 10-11 °C; - 1 p
c) Olt, Arges; - 2 p
d) silvostepa; - 1 p
e) molisol; - 1 p
f) inundatii; - 1 p
g) petrol. - 1 p
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente legate de Podisul
Sucevei:
a) doua caracteristici ale reliefului (cate 1 p pentru fiecare element solicitat):
- relieful este alcatuit dintr-o alternanta de dealuri inalte, platouri structurale, depresiuni si vai
largi cu terase;
- s-a format prin depunerea unor strate de roci sedimentare peste un fundament cristalin, rigid
si cazut in trepte spre sud; - 2 p
b) climat de dealuri si podisuri, influente scandinavo-baltice; - 2 p
c) Suceava, Siret; - 2 p
d) paduri colinare de fag si carpen; - 1 p
e) soluri cenusii; -1 p
f) roci de constructii; - 1 p
g) Suceava. - 1 p
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. - relieful plan;
- solurile cu fertilitate mare; - 4 p
b. - infrastructura de transporturi;
- exploatarea resurselor de carbuni; - 4 p
c.
-transporturile maritime (prin portul
comertului Romaniei);
- resursele de hidrocarburi exploatate de pe platforma continentala; - 4 p
d. - influente climatice de ariditate;
- frecventa maselor de aer tropical uscat. - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 70 mm in iunie; - 2 p
b. 30 mm in februarie; - 2 p
c. 20 mm; - 2 p
d. vara; - 2 p
e. influentele climatice; - 2 p
f. 40 mm. - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. b; 2. d; 3. d; 4. a; 5. a; 6. a; 7. a; 8. a; 9. d; 10. b.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. aur, argint; - 2 p
2.4-Olt, 5-Somes, 7-Tamava Mare; - 3 p
3.9-Piatra. Neamt, 11-Alba lulia, 16-Resita, 18-Satu Mare; - 4 p
4. paduri colinare de fag si carpen. -1 p.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre relieful Campiei Transilvaniei si relieful Masivului
Fagaras (cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect):
- altitudinile in Campia Transilvaniei sunt de 400-500 m pe cand in Masivul Fagarasului
altitudinile depasesc 2500 m;
- Campia Transilvaniei s-a format prin sedimentare, pe cand Masivul Fagarasului s-a format
prin cutare in orogeneza carpatica;
b. 4 p pentru 2 deosebiri intre clima Podisului Dobrogei de Sud si clima Muntilor
Poiana Ruscai:
- Muntii Poiana Ruscai primesc influente climatice oceanice pe cand Podisul Dobrogei de Sud
primeste influente climatice de ariditate;
- Cantitatea de precipitatii este cuprinsa intre 800-1200 mm in Muntii Poiana Ruscai si de
400-500 mm in Podisul Dobrogei de Sud;
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima Muntilor Apuseni si clima Campiei Romane
(sectorul dintre Olt si Arges):
- Muntii Apuseni au un climat montan, pe cand Campia Romana (sectorul dintre Olt si Arges)
are un climat de campie;
- Muntii Apuseni primesc influente climatice oceanice in timp ce Campia Romana (sectorul
dintre Olt si Arges) are un climat de tranzitie.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente legate de Podisul
Sucevei:
a) doua caracteristici ale reliefului (cate 1 p pentru fiecare element solicitat):
- s-a format prin sedimentare;
- are altitudini cuprinse intre 500-600 m, este alcatuit din roci moi (nisipuri, argile, marne,
gresii); - 2 p
b) - etajul climatic de dealuri;
- primeste influente climatice scandinavo-baltice; - 2 p
c) - Suceava;
- Siret; - 2 p
d)podzol;-1 p
e) inundatiile, datorita precipitatiilor bogate; - 2 p
f) Suceava. -1 p
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente legate de Subcarpatii de Curbura:
a) trei caracteristici ale reliefului (cate 1 p pentru fiecare element solicitat):
- s-au format prin cutare;
- complexitatea reliefului este data de altitudinile mari, care se apropie de 1000 m, structura
intortocheata a depresiunilor si patrunderea unor pinteni montani in flisul subcarpatic;
- prezinta doua siruri de depresiuni, separate de doua aliniamente deluroase; - 3 p
b) influente climatice de ariditate, etaj climatic de dealuri si podisuri; - 2 p
c) lacuri antropice; - 1 p
d) etajul stejarului; - 1 p
e) soluri argiloiluviale; - 1 p
f) petrol, sare. - 2 p
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. - Combinatul siderurgic Hunedoara este amplasat in apropierea zacamintelor de
l minereu de fier din Muntii Poiana Ruscai si a huilei din Valea Jiului;
-
Combinatul siderurgic
j minereului de fier si a carbunilor cocsificabili care provin din import; - 4 p
b. - relieful inalt de peste 2000 m din Carpatii Orientali a determinat o dispunere
; etajata a formatiunilor vegetale;
- expozitia fata de circulatia maselor de aer (influente oceanice, scandinavo-baltice,
I de ariditate);
c- in Grupa Parang fondul forestier este valorificat complex (turistic, industrial, valori-i ficarea
fructelor de padure, industria mobilei, cherestea, fond cinegetic) datorita extensiunii [ mari a
padurilor de foioase si conifere, pe cand in Campia Olteniei sunt areale de silvostepa [ si plantatii de
salcam de importanta mai redusa; - 4 p
d. - Marea Neagra este o mare relicta, de tip continental in care se afla doua zone I distincte: o zona
biotica de la suprafata pana la 180 m adancime si o zona abiotica de la ! 180 m pana la cele mai
mari adancimi;
- originalitatea Marii Negre este data si de existenta curentilor de compensatie. - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 5 °C in luna iulie; - 2 p
b. -12 °Cin luna februarie; - 2 p
c. amplitudinea termica 17 °C; - 2 p
d. temperatura medie anuala se calculeaza prin insumarea temperaturilor medii lunare
I si impartirea sumei la 12 luni; - 2 p
e. - avalanse de zapada;
- accidente suferite de turisti; - 2 p
f. august 4,5 °C ; septembrie 3 ° C. - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte +10 puncte din oficiu
|
