Împrejurimile Recitei
Spre vest.
CFR. - Oravita-Iam - 27 km. - O frântura a vechei linii, care lega Oravita prin Iasenova cu Baziasul, azi ciuntita de granita. Din Oravita merge prin statiile Racajdia, Vraniut si Bârliste la statia finala de frontiera Iam.
sosele: Dela Oravita mergând pe soseaua principala ce diice la Bocsa, Înainte de a întra în Greoni o luam pe o sosea laterala ce se desface la stânga, dupa ce lasam la dreapta Va rad ia (o foarte însemnata comuna româneasca, zidita în apropierea vechiului castru roman Arcidava si a drumului roman ce trecea pe lânga acest castru; urmele castrului si ale drumului roman au fost scoase la iveala în mod neîndoios prin sapaturile arheologice facute acolo; tot aci în apropiere a existat probabil si cetatea medievala Er-Somlyo; azi Varadia e o comuna mare, frumoasa, 2242 loc., însemnat centrul cultural, cor vestit; situatie economica înaintata), trecem prin Marcina (1399 loc) români, alta comuna fruntasa, cor renumit), Vrani (1504 loc. români, unul dintre cele mai vechi si mai bune coruri si fanfare din Banat), si Milco-veni (1021 loc. rom.), la Iam (918 loc. comuna frumoasa româneasca, azi statie de frontiera spre Iugoslavia).
O alta sosea (vechea sosea a Biserici Albe) pleaca dela Oravita prin Racajdia (2674 loc., comuna fruntasa, sediu de plasa, gospodarii foarte înaintate, situatie economica buna), Vraniut (1317 loc. români) Iertof (595 loc.), Bârliste (952 loc. rom.) Milcoveni, la Iam.
Dela Oravita o sosea secundara duce la Maidan (981 loc. români, comuna cu pozitie pitoreasca, un foarte placut loc de recreatie peste vara, centru de excursii; în apropiere o cariera de piatra, bazalt), iar a alta sosea duce prin suburbia Rachitova la Ticvaniul-Mic (1204 loc.), comuna româneasca, mari gradini de pruni), iar de aci drum de vara la Ticvaniu Mare.
În general aceste comune, situate în sesul ce se deschide spre vest de Oravita, alcatuind asanu-mita Valea Carasului, prezinta un caracter comun, aparte de restul Banatului, cu gospodarii foarte îngrijite, case mari, frumoase, luxoase chiar, dovezi ale unei stari materiale bune; coruri si fanfare vechi, vestite, cultura populara înaintata; oameni chipesi, sdraveni, semeti, îmbracamintea, mai ales a barbatilor, de o eleganta sobrietate. Sunt localnicii stravechi ai tinutului...
Spre sud.
Linia Oravita - Sasca - Moldova-Noua.
Din vechea sosea Oravita - Biserica-Alba la Racajdie se ramifica o alta sosea veche, ce merge peste Macoviste (corn. mica rom., 667. loc.) si Slatina (1049 loc.) la
Frumoasa comuna de munte, situata pe Nera, pe o vale foarte pitoreasca. Vechiu centru minier, înca din epoca preromana, zacaminte de aur, arama si fier.
Administrativ se împarte în Sasca-Montana si Sasca-Româna, împreuna având 2682 locuitori, români asezati aci în sec. XVIII-lea din Oltenia si-germani colonizati tot pe atunci. Unul dintre cele mai însemnate centre economice si culturale ale bufenilor. Are aspect de mic orasel de munte, functioneaza aci si o judecatorie de ocol. În comuna exista hotel si restaurant.
În imediata apropiere se afla o mica statiune climatica, "susara", cu împrejurimi pitoresti, aer curat, apa buna; traiul foarte ieftin.
Dela Sasca-Montana soseaua continua prin stinapari si Carbunari (doua comune bufenesti însemnate, întemeiate în sec. XVIII-lea; prima are azi 845, iar a doua 1677 locuitori), la Moldova-Noua
O veche si însemnata localitate, situata a-proape de Dunare, pe vremuri foarte important centru minier. În epoca romana aci se exploata pe scara întinsa fier si arama. Desigur ca pentru apararea acestor importante mine construisera romanii aci si castrul, ale carui urme au fost descoperite în apropierea vechilor furnale, cari în secolul trecut erau în functiune înca.
Localitatea depopulata dupa retragerea turcilor, a fost colonizata în sec. XVIII-lea cu români din Oltenia si minieri germani.
Azi Moldova-Noua este un însemnat centru economic al regiunei, are 4018 locuitori, e sediu de plasa si al unei judecatorii de ocol.
În apropiere podgorii renumite, U. D. R. are aci vii splendide si o vestita pivnita de vinuri.
Împrejurimile localitatii sunt foarte pitoresti, se pot face excursii frumoase de aci. Dela Moldova-Noua soseaua continua la Moldova-Veche, însemnat port la Dunare.
Linia Oravita - Ilidie - Valea Nerei
Dela Racajdie o sosea duce prin Ilidie (localitate foarte veche, pe vremuri cetate însemnata, centrul unui district valahic, si ca atare a jucat un rol de seama în istoria Banatului; azi comuna frumoasa, fruntasa, 1628 loc. români), la Socolari (o frumoasa comuna de munte, 1233 loc. români, situata într'o regiune foarte frumoasa), care este punctul de plecare pentru excursiile spre Valea Beiului si Valea Nerei. (Cu trasura sau pe jos dela Oravita se poate veni pe un drum mult mai scurt, prin Ciclova si Ilidie.)
Din Socolari drumul duce întâi pe lânga ruinele romantice ale unei vechi cetati, Ia Ochiul Beiului, un mic ochi de munte cu apa cristalina, iar la câtiva pasi de aci sunt minunatele cascade ale Beiului. Mergând apoi la dreapta pe Valea Beiului ajungem la Nera, unde se varsa Beiul. Aci întâlnim o sosea bine îngrijita a U. D. R.-lui care prin pitoreasca vale a Nerei urca pâna la cantonul UDR Damian. De aci urmarind cursul Nerei în sus, pe o poteca taiata în stânca putem face o frumoasa excursie spre Lacul Dracului, un alt ochiu de munte, apoi prin sopotul-Nou la Bozovici. Dela varsarea Beiului în Nera o poteca ta» iata în stânca, prin interesante tuneluri, duce la Sasca.
Spre est.
Linia Oravita-Anina.
CFP. Oravita - Anina. - 34 Km. - Aceasta linie, construita la 1860, supranumita "Semmering-ul Roma" nici", este unica în tara. Are o lungime totala de 34 km. si pe aceasta distanta sunt IC viaducte, având lungimea totala de 843 m. si 14 tuneluri cu o lungime totala de 2C84 m. Restul terasamentului este taiat în stânca, sau zidit din blocuri mari de piatra, dela adâncimi de zeci de metri. Prin vai strâmte, prin defileuri romantice, printre strâmtori de munti si minunate paduri trece aceasta linie, numai curbe, numai serpentine, - o capodopera a artei si tehnicei constructiei, care pe atunci, la 1860, a costat peste 10 milioane coroane. Din cauza multelor curbe, dintre cari unele cu o raza de 114 m. abia (chiar si în unele tuneluri si viaducte) pe linia aceasta circula numai locomotive speciale, cu axa prima si a patra mobile. Diferenta maxima de nivel în raport cu statia de plecare este de 337 m.
Dela Oravita trecând peste 6 viaducte (dintre cari cel mai important e viaductul Racovitei, 27 m. înalt, 115 m. lung) si având în stânga minunata priveliste a manoasei vai a Carasului cu sate bogate, ajungem la statia Maidan. De aci începe partea cea mai romantica a liniei,culune-luri, cu serpentine mari, curbe multe, strâmtori de stânci, prin paduri vaste. Dupa ce trecem si de a doua statie, Lisava - încunjurata de singuratatea si linistea padurilor batrâne - peste câteva minute ajungem la cel mai frumos viaduct de pe aceasta linie, viaductul Jitinului, înalt de 32 m. si lung de 131 m. Urmeaza apoi statia Gari i st c, asezata sus în singuratatea muntilor, fara un sai sau un catun în apropiere. Alaturi cuptoare de var si ciment. Dela Gârliste la 8,5 km. distanta este statia finala a acestei linii,
Steierdorf - Anina
localitate miniera, 10.027 locuitori situata la 780 m. altitudine. Majoritatea populatiei o alcatuiesc muncitorii minieri; parte români, stramutati aci din satele românesti din împrejurimi, - parte germani, adusi si colonizati aci în sec. XVIII-lea de catre administratia austriaca, pentru exploatarea minelor de carbuni. Zacamintele de carbuni, cele mai bogate din Banat, au fost descoperite aci la 1780 si la 1790 a si început exploatarea lor. Minele sunt proprietatea U. D. R.-ului, exploatarea se face prin trei puturi cu instalatii moderne. Cheltuielile de regie sunt însa relativ mari, din cauza ca straturile de carbune se gasesc la adâncime foarte mare (6-700 m.). În Anina mai sunt instalate si diferite uzine ale U. D. R.-ului.
Pentru înlesnirea traiului U. D. R. a construit o serie de case muncitoresi tip; de asemenea functioneaza aci si un spital, instalat modern.
Din punct de vedere administrativ comuna constituie o unitate, însa în realitate se compune din mai multe colonii rasfirate, în jurul celor doua principale: Steierdorf si Anina.
Asezarea pitoreasca a localitati, precum si clima placuta, vecinatatea padurilor de brad face ca localitatea sa fie si o foarte cercetata statiune climatica pentru cura bolnavilor de plamâni; pozitii minunate pentru sporturi de iarna. În împrejurimi splendide locuri de excursie.
În imediata apropiere se gaseste statiunea climatica "Aurora Banatului" (fost Sommer-frische), situata în mijlocul unor vaste paduri de brad, 714 m. altitudine, instalatii moderne pentru cura bolnavilor de plamâni, vile, hoteluri, pensiuni elegante.
soseaua: Dela Oravita o frumoasa sosea urca în serpentine pâna la statiunea climatica Marilla (660 m. altitudine, paduri de brad, foarte frecventata înainte de razboi si de streini chiar. În 1918 a fost distrusa, azi se gaseste în refacere), iar de aci continua spre Steierdorf-Anina.
Almajul.
Dela Steierdorf soseaua duce printr'o regiune minunat de frumoasa, printre codru vechi, la Bozovici.
Comuna mare, veche, 3664 loc. majoritatea români, putini germani. Sediul plasei cu acelas nume. Asezare foarte pitoreasca la varsarea Minisului în Nera. Pe vremuri important centru militar, în vremea confiniilor militare resedinta unei companii, cazarma zidita în epoca Mariei Terezia sta si azi.
Localitatea este un fel de târg de munte, constituie centrul economic si cultural al întregului tinut al Almajului. Functioneaza aci o judecatorie de ocol, o scoala inferioara de arte si meserii, câteva societati culturale. Exista hotel, restaurant, câteva cladiri remarcabile. Viata sociala înaintata, întreprinderi industriale si comerciale de seama.
În apropiere doua ruini de cetati, una numita de popor Dragomoi lâna. Ambele dateaza probabil din epoca turceasca.
Centru important de excursii pentru regiunea Almajului, acest tinut pitoresc, cu codrii uriasi, taiat în doua de apele repezi ale Nerei, cu sate rasfirate prin vai, la umbra padurilor, cu oameni simpli, harnici, si vesnic în lupta grea cu traiul. Pe vremuri Almajul a fost un însemnat district valahic, leagan si reazim puternic al românismului din toate vremile.
Cu toata bogatia în paduri si a subsolului, localnicii îsi duc greu traiul, pamântul cultivabil e putin si sarac, gradinile de pomi (mai ales pruni) sunt principalele mijloace de existenta, conditionate de vreme, de ani buni si rai. Cresterea vitelor ramâne aci singura ocupatie permanent rentabila, dar insuficienta pentru marea patura a populatiei.
Regiune foarte pitoreasca, cu mari bogatii naturale, însa greu de exploatat din cauza izolarii si de aceia saraca. Desi aci în aceasta populatie, rezida mari surse de energie si o extraordinara putere de munca.
Dela Bozovici o sosea duce spre sudvest prin comunele almajene Dalboset (2164 loc. comuna mare, frumoasa), sopolul-Nou (1465 loc.) la stinapari în soseaua Oravita - Moldova-Noua.
soseaua principala continua dela Bozovici printr'o regiune muntoasa foarte bogata în peisagii pitoresti, prin satele Prigor (frumos sat românesc de munte, 1554 loc.), Borlova-Veche (916 loc. rom.), Lapusnicel (989 loc.), Petnic (1156 loc.) la lablanita si de aci în soseaua nationala Caransebes - Orsova.
Autobuze: Circula zilnic între Recita - Anina, Recita - Oravita, Oravita - Sasca-Mon-tana, Oravita - Bozovici si Oravita - Steierdorf.
|
