BAZINUL HIDROGRAFIC (B.H.) SI RETEAUA HIDROGRAFICA (R.H.)

BAZINUL HIDROGRAFIC (B.H.) SI RETEAUA HIDROGRAFICA (R.H.)

1.1. Elementele definitorii ale bazinului hidrografic

Bazinul hidrografic, bazinul de receptie sau bazinul colector, al unei retele hidrografice, reprezinta suprafata teritoriului de pe care apele rezultate din precipitatii si cele subterane se scurg si patrund in ramificatiile retelei.

In spatiul bazinului hidrografic au loc toate procesele fizice, care determina scurgerile 555b11f hidrologice, de aici decurgand si importanta sa in studiile hidrologice. Suprafata si subteranul bazinului hidrografic sunt elementele care influenteaza distributia precipitatiilor atmosferice in parametrii caracteristici ciclului hidrologic.

Limita bazinului hidrografic se traseaza pe planurile de situatie in functie de relieful reprezentat prin curbele de nivel si este determinata de cumpana apelor sau perimetrul bazinului hidrografic; acesta se poate defini ca locul geometric al punctelor de pe care apa rezultata din precipitatiile atmosferice se scurge gravitational spre reteaua hidrografica a bazinului.

Cumpana apelor unui bazin hidrografic trecand prin punctele cele mai inalte (culmi de munti, coline, dealuri) apartine si bazinelor invecinate.

La un curs de apa se poate stabili bazinul hidrografic corespunzator profilului de inchidere (sectiunea de varsare), cat si cel corespunzator unui profil oarecare de pe cursul respectiv, in care poate exista un post hidrometric, o confluenta, o captare de apa, o derivatie, un lac de acumulare etc.

1.1.1. Delimitarea subbazinelor si a zonelor interbazinale

Linia cumpenei apelor delimiteaza prin proiectia orizontala suprafata bazinului hidrografic.

Dupa modul cum se realizeaza transportul apelor de scurgere dintr-un bazin hidrografic in albia cursului principal, se stabilesc doua categorii de zone si anume:

Ø     subbazine hidrografice, de pe care scurgerea este transportata concentrat

prin intermediul unei retele secundare de scurgere (afluenti) in cursul principal;

Ø     zone interbazinale, de pe care transportul scurgerii se realizeaza pe intreaga

lungime a frontului de contact dintre zone si cursul principal de apa.

1.1.2. Stabilirea epurei bazinului hidrografic

Epura bazinului hidrografic este o reprezentare grafica prin intermediul careia este redata variatia marimii suprafetei bazinului in raport cu lungimea cursului de apa principal.

In bazinul hidrografic din figura 1.1 se observa ca suprafata totala a bazinului (F [km²]) este impartita de cursul principal ABCDE in doua:

Ø     F_d - suprafata bazinului aflata pe dreapta cursului principal;

Ø     F_s - suprafata bazinului aflata pe stanga cursului principal.

Pornind de la izvorul A al cursului principal pana la confluenta din B, se determina suprafetele partiale: F_AB d pe dreapta si F_AB s pe stanga.

Suprafata bazinului hidrografic aferenta profilului situat imediat amonte de confluenta din B este: : F_AB d+ F_AB s

In B, intervine pe dreapta cursului principal, afluentul KB, cu suprafata subbazinului corespunzator F_KB.

Suprafata bazinului hidrografic aferenta profilului situat imediat aval de confluenta din B este F_AB d+ F_AB s+ F_KB si este repartizata astfel:

Ø     pe dreapta:     F_AB d

Ø     pe stanga: F_AB s+ F_KB

Valorile bazinului hidrografi din fig.1.1:

F_AB d=1 km F_ABs=1,54 km F_EF s=0,44 km

F_BC d=1,5 km F_KB s=3,1 km F_FG s=0,96 km

F_CD d=1,75 km F_BC s=0,73 km F_DG s=2,33 km

F_DE d=1,45 km F_LC s=6,28 km F_GH s=1,34 km

F_PF d=1,55 km F_MD s=7,95 km l _AB=1,125km l _EF=0,235km

F_EF d=0,43 km F_CD s=0,75 km l _BC=0,425km l _GF=0,412km

F_FGd=0,81km F_DE s=0 km l _CD=0,473km    l _GH=0,75km

F_GH d=1,73 km F_EN s=1,75 km l _DE=0,17km

In profilul de inclinare al bazinului hidrografic rezulta:

Fd= F_ABd+ F_BCd+ F_CDd+ F_DEd+ F_PFd+ F_EFd+ F_FGd+ F_GHd = 1,51 + 1,5 + 1,75 + 1,45 + 1,55 + 0,43 + 0,81 + 1,73 = 10,73 km

Fs= F_ABs+ F_KBs+ F_BCs+ F_LCs+ F_MDs+ F_CDs+ F_DEs+ F_ENs+ F_EFs+ F_FGs+ F_DGs+ F_GHs= 1,54+3,1+

0,73 +6,28 +7,95 +0,75 +0,41 +1,75 +0,44 +0,96 +2,33 +1,34 = 27,88 km

l= l _AB+ l _BC+ l _CD+ l _DE+ l _EF+ l _FG+ l _GH =1,125+ 0,425 + 0,473 + 0,17 + 0,235 + 0,412 + 0,75=

=3 km

F = F d + F s =10,73+27,88=38,61 km

Pentru trasarea epurei bazinului se ia un sistem de axe rectangular in care se reprezinta la scari convenabile, pe ordonata, lungimea cursului principal, pe abscisa pozitiva, F_s si pe abscisa negativa F_d.

1.1.3. Lungimea bazinului hidrografic

Lungimea bazinului hidrografic L se defineste ca fiind distanta masurata de la varsarea cursului principal pana la cumpana apelor (obarsia cursului). In cazul unor bazine asimetrice sau cu aspect curbat, lungimea bazinului hidrografic este data de linia mediana a bazinului (locul geometric al punctelor aflate la mijlocul distantei dintre versantii opusi).

In cazul bazinului hidrografic din figura 1.1 lungimea este L = 26 km.

1.1.4. Latimea medie a bazinului hidrografic

Latimea medie a bazinului hidrografic B se determina prin calcul, ca fiind raportul dintre suprafata si lungimea bazinului.

B=F/L=38,61km km=14,85 km

Forma bazinului hidrografic

a. Coeficientul de dezvoltare al cumpenei bazinului hidrografic

Valoarea coeficientului d se obtine ca raportul dintre lungimea cumpenei apelor bazinului dat si perimetrul unui cerc avand o suprafata egala cu a bazinului.

   

Lc este lungimea cumpenei bazinului hidrografic [km]

lc, perimetrul cercului cu o suprafata egala cu suprafata bazinului [km].

b. Coeficientul de dezvoltare al bazinului hidrografic

Coeficientul j este dat de raportul dintre latimea medie si lungimea bazinului sau de raportul dintre suprafata bazinului si suprafata patratului avand latura egala cu lungimea bazinului.

d. Coeficientul de asimetrie al bazinului hidrografic

e. Idograma bazinului hidrografic

Idograma este o reprezentare grafica prin intermediul careia este redata variatia latimii bazinului in raport cu lungimea cursului principal de apa

Referindu-ne la bazinul hidrografic din figura 1.1 se calculeaza latimile medii ale zonelor direct aferente cursului principal:

B _BA = F _BA/l _BA = ( F_ABd + F_ABs)/ l _BA = (1 +1,54)/1,125=2,71 km

B _CB= F _CB/l _CB = ( F_BCd + F_BCs)/ l _CB = (1,5+0,73)/0,425=5,24 km

B _DC = F _DC/l _DC = ( F_CDd + F_CDs)/ l _DC = 1,75+0,75)/0,473=5,28 km

B _ED = F _ED/l _ED = ( F_DEd + F_DEs)/ l _ED = 1,45+0,41)/0,17=10,94 km

B _FE = F _FE/l _FE = ( F_FEd + F_FEs)/ l _FE = (0,43+0,44)/0,235=3,7 km

B _GF = F _GF/l _GF = ( F_GFd + F_GFs)/ l _GF = (0,81+0,96)/0.412=4,29 km

B _HG = F _HG/l _HG = ( F_HGd + F_HGs)/ l _HG = (1,73+1,34)/0,75=4,09 km

In B, C,D,E,F,G intervin afluentii BK, LC,MD,NE,OG,PF cu subbazinele hidrografice corespunzatoare.

Latimile medii ale acestor subbazine se determina cu relatiile:

B _BK = F _BK/l _BK = 3,1/0,985=3,147 km

B _LC= F _LC/l _LC= F₄ /l _CG =6 /0,775=8,103 km

B _MD = F _MD/l _MD = 7,95/1,575=5,047 km

B _NE = F _NE/l _NE =1,75/0,5=3,5 km

B _OG = F _OG/l _OG =2,33/0,725=3,213 km

B _PF = F _PF/l _PF =1,55/0,525=2,95 km

1.1.6. Curba hipsometrica si altitudinea medie a bazinului hidrografic

Curba hipsometrica este o reprezentare grafica a repartitiei suprafetei bazinului hidrografic pe zone de altitudine cu ajutorul careia se determina ce procent din suprafata bazinului are altitudini superioare acesteia.

H₁ = cota curbei de nivel de cea mai inalta altitudine [m];

DH= echidistanta curbelor de nivel [m];

C1 si C0 =sunt cotele de pe cumpana apelor, cea mai inalta, respectiv cea mai joasa [m]

f_i = suprafetele partiale cuprinse intre curbele de nivel de ordinul "i", i = 1,2,,n [km²].

Altitudinea medie a bazinului se obtine ca o medie ponderata cu formula:

[m]