BAZINUL MIJLOCIU AL CERNEI

Valea Cernei este una dintre putinele vai longitudinale din Carpatii Meridionali. Riul curge in directia sud, sud-vest, separa in zona de care ne ocupam Muntii Cernei (la vest) de Muntii Mehedinti (la est) si reprezinta o limita naturala intre Banat si Oltenia.

In aceasta zona cursul mijlociu al riului urmeaza grabanul Cernei in care apare soclul vechi, constituit din granite, iar pe laturile lui depozitele jurasicului si cretacicului. Versantul drept al Cernei este alcatuit, putin amonte de Baile Herculane, din calcare ma 818g63i rine de virsta malm-neocomiana; in ele sint sapate Pestera Hotilor si citeva pesteri influentate de a.pele termominerale din zona, mai importante fiind Pestera lui Adam si Pestera de la Despicatura. Toate se afla pe o linie de fractura sub Virful Ciorici (413 m) al Culmei Mehadiei. Malul sting al Cernei are aspectul unui abrupt calcaros cu pereti verticali inalti pina la 500 m si care se continua cu inaltimi tot mai mari, una dintre ele fiind Virful Domogled (1105 m). Acest munte care domina Statiunea balneara Baile Herculane are in baza calcare jurasice masive, iar spre virf, calcare urgoniene stratificate. Ultimele reprezinta o suprafata structurala cu caderi spre sudvest, pe care se dezvolta un cimp de lapiezuri. Aici, sub Virful Domogled, in peretii orientati cu fata la Cerna, se afla cea mai mare pestera din zona, Pestera Mare de la Soroniste. Spre sud relieful se sterge treptat, iar calcarele urgoniene, inainte de Pecinisca, formeaza un abrupt in care micul piriias Salistea a taiat niste chei scurte dar salbatice. In peretii acestora se afla mai multe pesteri, printre care una mai importanta, Gaura Ungurului.

In afara de pesterile din jurul Bailor Herculane mai exista in amonte, tot pe cursul mijlociu al Cernei, numeroase altele situate pe ambii versanti ai vaii. Fiind de dimensiuni reduse si in general greu accesibile nu prezinta o importanta deosebita. Fac exceptie citeva, dintre care amintim doua pesteri situate la circa 21 km nord-est de Baile Herculane (Pestera lui Ion Birzoni si Pestera nr. 62 din Bazinul Cernei); acestea, pe linga dimensiunile mai mari, prezinta un bogat fond de concretiuni si o fauna interesanta. Pesterile amintite, impreuna cu cele cinci mai importante din jurul Bailor Herculane, sint descrise in acest capitol. Alte pesteri explorate sint mentionate pe parcursul traseelor 1 si 2.

Nu putem incheia aceasta prezentare fara a spune doua cuvinte despre Rezervatia Muntele Domogled, creata pentru ocrotirea uneia dintre cele mai bogate flore din Europa; ea contine, printre altele, numeroase specii mediteraneene sau endemice cu colorit viu si variat. Pentru frumusetea care o confera peisajului carstic vom mentiona numai pinul negru banatean (Pinus nigra banatica) de pe cleanturile abruptului calcaros. Rezervatia mai este renumita pentru cele 1500 de specii de fluturi, dintre care unele descrise de aici.

Traseul 1. Circuitul Soroniste (Domogled) (fig. 105)

Baile Herculane (centru) -Fabrica de var Pecinisca (circa 3 km drum auto). Fabrica de var - Padina Soroniste (circa 2 1/2- 3 ore urcus pe drum de munte si poteca). Padina Soroniste - Fabrica de var - localitatea Pecinisca (circa 2 1/2-3 ore cu piciorul pe poteci si drum auto). Pecinisca - Cheile Salistei - Pecinisca (circa 3/4 ora dus-intors pe poteca din si pina In capatul localitatii). Pecinisca-Herculane (4,5 km pina in Piata Hercule pe sosea asfaltata).

Pornind de la Fabrica de var situata intre localitatile Pecinisca si Baile Herculane, urcam poteca care trece prin incinta fostei cariere de calcar si apoi prin cheile Vaii Feregari, unde se afla in dreapta si in stinga Pesterile de la "intre Pietre'. Dupa mai bine de o ora de urcus destul de anevoios, avind tot timpul in stinga liziera Rezervatiei Muntele Domogled, parasim poteca devenita lata care merge in directia est si o apucam la stinga pe o poteca care continua prin rezervatie pina la un izvoras situat pe un afluent pe dreapta al Vaii Feregari. Urmind mai departe poteca in directia nord ajungem dupa vreo 700 m la inseuarea dintre Virful Domogled si Virful Soimului. De aici poteca devine din ce in ce mai greu de urmarit, ocoleste pe la obirsie valea suspendata de la nord de Virful Soimului si dupa vreo 500 m ajungem la Padina Soronistei. Sintem deasupra unui abrupt orientat cu fata spre sudvest, inalt de vreo 10 m, in baza caruia se deschide Pestera Mare de la Soroniste (192 m lungime totala). De la inaltime putem admira in voie Baile Herculane. Spre nord-est, la circa 1,5 km, pe o vale afluenta a Ogasului Jelarau se afla Avenul din Dosu Stiubeiului (-87 m). Revenind la Fabrica de var urmam drumul care ne duce la Pecinisca. Din capatul satului urcam pe o poteca de pe malul drept al Vaii Salistea circa 1,5 km pina in chei, la resurgenta piriului. De aici suim printre stinci pe versantul drept al cheilor la circa 45 m inaltime de talveg, unde se afla Gaura Ungurului (196 m lungime). Daca mai urcam de la resurgenta amintita vreo 350 m pe vale dam de insurgenta piriului, cunoscuta ca Pestera de la Ponoru Peciniscai; ea este accesibila numai vreo 20 m. Ajunsi la capatul traseului, ne intoarcem la Pecinisca iar de aici la Baile Herculane.

Traseul 2. Circuitul Adam (Culmea Mehadiei) (fig. 105)

Baile Herculane - Pestera cu Aburi (1 - 1 1/2 ore pe poteca, urmind marcajul triunghi albastru). Pestera cu Aburi - Pestera lui Adam - Pestera Hotilor (3/4-1 ora coboris pe o panta inclinata cu arboret sau grohotis). Pestera Hotilor - Pestera de la Despicatura - Baile Herculane (circa. 600 m pe poteca cu marcaj cruce albastra si pe strada Uzinei pina la Piata Hercule; 1/4 ora). Evident circuitul se poate face si invers, dar in acest sens se evita urcusul prea abrupt dintre Pestera Hotilor si Pestera lui Adam.

Pornind din piata cu statuia lui Hercule (ridicata in 1847) urcam scarile de linga biserica romano-catolica si dam in Aleea Liliacului. Aici prindem marcajul triunghi albastru care ne duce pe serpentinele unei poteci, prin padure, pina la chioscul de pe Virful Ciorici. Coborind putin pe sub el ajungem la Pestera cu Aburi (14 m lungime), unde printr-o despicatura in stinca ies cu zgomot infundat aburi foarte calzi (52°C). Mai departe coborim printre doua cleanturi o panta foarte inclinata si plina de grohotis pina la Pestera lui Adam (169 m lungime). Dupa ce escaladam un virf de cleant, continuam sa mergem in acelasi sens de-a dreptul spre Cerna, pe panta abrupta cu arboret si pe alocuri cu grohotis, pina dam de scarile de la intrarea Pesterii Hotilor (143 m lungime). Coborind apoi treptele si poteca pina la drum (str. Uzinei) ne indreptam spre oras pe malul Cernei. In dreapta drumului, in preajma "Bailor Romane', exista Pestera Hygeea (18 m lungime) si doua pesteri cu apa termala: Pestera de la Izvoru Hercule I (12 m, explorare neterminata) si Pestera de la Despicatura (105 m). In sfirsit, trecind de Piata Hercule si continuind drumul pe acelasi mal ajungem, dupa primul pod, la Izvoru Diana captat in pestera cu acelasi nume (24 m, din care 14 m galerie artificiala).