BAZINUL MINISULUI

Aceasta zona cuprinde carstul din bazinul riului Minis (intre izvoarele sale si Poneasca) si cel din bazinul riului Lapusnic, ambele riuri fiind afluentii pe dreapta ai Nerei in depresiunea Almaj. Pe stinga Minisului sint situate podisurile Tarc si Uteris si, mai la est, intre Valea Steier si Valea Poneasca, 141e48b un alt podis carstic (alt. 700 - 750 m). Pe dreapta Minisului se afla Culmea Plesiva, cu versantul estic foarte abrupt, care ajunge la sud pina in Cheile Nerei si are cele mai inalte virfuri din Muntii Aninei.

Dintre formele sapate de apa la suprafata impresioneaza cimpurile de lapiezuri de pe Virful Teiului (linga Poneasca) care fac parte dintr-un podis mai intins. Atit suprafata acestui podis cit si a podisurilor Tarc si Uteris sint ciuruite de doline, unele enorme (largi de citeva sute de metri si adinci de pina la 40 m), multe aflate in inima padurilor de fag si brad; ele formeaza pe alocuri uvale. Pe dreapta Minisului dolinele sint de asemenea bine reprezentate si se insira in lungul unor vai seci. Dar cele mai impresionante forme exocarstice sint Cheile Minisului, care se intind pe 14 km, de la Cantonul CFF Crivina si pina la Bigar (sau Coronini). Riul Minis taie calcarele urgoniene, sapind chei de o frumusete particulara, intrerupte pe alocuri. El curge printr-o vale strimta, cu numeroase rupturi de panta si cu pereti foarte inalti (300 m in aval de Izvoru Calugaru).

Golurile subterane sapate de apa se prezinta sub forma de pesteri (in buna parte explorate si indicate pe parcursul traseelor care urmeaza) si avene (majoritatea neexplorate).

Traseul 2. Circuitul Ponor - Plopa (fig. 82).

Steierdorf (localitate inglobata in orasul Anina) - Cantonul silvic Iudina (4,3 km sosea auto modernizata; 1 ora cu piciorul). Cantonul silvic Iudina - Intrarea Plopa a Pesterii Ponor-Plopa (circa 2 km pe poteca ce insoteste terasamentul C.F.R. ¹₂ ora cu piciorul). Intrarea Plopa - Pestera Ponor Uscata - Cantonul C.F.F. Crivina (circa¹₂ ora urcus cu piciorul pe o poteca prin padure). Cantonul Crivina - Intrarea Ponor a Pesterii Po-nor-Plopa - Putul Carbonifer nr. 5 - Steierdorf (circa 7 km drum forestier si sosea; 2 ore cu piciorul). Nu exista marcaje.

Coborind de la Steierdorf serpentinele soselei Bozoviciului, in lungul piriului Steier, prin padure, ajungem la intrarea in Pestera Grota Morii (340 m); accesul se face printr-un put prevazut cu scara metalica. La Cantonul silvic Iudina parasim soseaua si urcam pe Valea Minisului urmarind terasamentul C.F.F. care se strecoara pe versantul sting, trecind pe alocuri prin tunele. Sintem in primul sector de chei ale Minisului alcatuit din "cirsii' partial impadurite cu fag, ai caror pereti inalti strimteaza valea si reduc albia riului pina la 3 - 4 m. Dupa 2 km de la Iudina, la o bucla a terasamentului prin care acesta se departeaza de chei ajungem in punctul numit Plopa. De aici, dupa o coborire foarte anevoioasa la stinga, peste blocuri rasturnate si busteni imensi, ajungem la intrarea cu acelasi nume a Pesterii Ponor-Plopa (710 m), aflata in fundul unei vagauni intunecate de arbori, foarte aproape de albia Minisului. Din acelasi punct, urcind versantul impadurit pe o poteca din dreapta terasamentului, ajungem pe Podisul Uteris, de asemenea impadurit si plin de doline. Fara a ne abate de pe poteca dam de o dolina adinca, in al carei perete se deschide gura Pesterii Ponor Uscata (265 m), iar in vecinatate de o mica pestera, Pestera cu Abri. Amindoua se afla in imediata apropiere a unei poieni ce separa padurile Crivina si Plopa si care este strabatuta de drumul Anina - Crivina. Mergind pe acest drum la stinga, dupa circa 250 m vedem Cantonul C.F.R. Crivina. De aici putem continua drumul catre Cantonul forestier Crivina si mai departe la Pestera de la Cotu Porcului (100 m). Pentru a ne urma insa traseul, de la Cantonul C.F.F. Crivina inaintam pe drumul care se desface la dreapta inginind linia C.F.F. spre nord, pina la Cantonul silvic Poiana Cerbului, apoi la Putul carbonifer nr. 5. De aici, intrind in soseaua Oravita - Anina, o luam la dreapta si curind ajungem din nou la Steierdorf. Daca dorim sa includem in traseu Intrarea Ponor a Pesterii Ponor-Plopa, dupa circa 200 m de la Cantonul C.F.F. Crivina coborim la dreapta pina in fundul Vaii Ponor si apoi la vale pina la peretele de calcar care o bareaza; in baza peretelui piriul dispare printr-o crapatura orizontala joasa, adesea infundata de busteni.

Traseul 3. Cheile Minisului (fig. 82)

Steierdorf (Anina) - Cantonul silvic Iudina (4,3 km pe sosea auto; 1 ora cu piciorul). Cantonul silvic Iudina - Gura Golimbului (8 km pe sosea auto; 2 - 2¹/₂ ore cu piciorul). Gura Golimbului - Gaurile lui Miloi (0,6 km pe sosea auto). Gaurile lui Miloi - Gura Poneasca (3,1 km pe sosea auto; circa 3/4 ora cu piciorul). Gura Poneasca - Cheile Bigarului - Bozovici (15,5 km pe sosea auto, circa 4 ore cu piciorul). Nu exista marcaje. Din Bozovici se poate lua autobuzul spre Orsova. Soseaua Anina - Steierdorf - Bozovici - Orsova este modernizata. Pentru etapa Steierdorf - Cantonul silvic Iudina, vezi traseul 2. In aval de Iudina, la km 5,5 pe soseaua ce vine de la Steierdorf, Minisul primeste ca afluent pe dreapta Izvorul Calugaru si tot pe dreapta se desface un drum forestier care urca la Cantonul silvic Pauleasca (750 m alt.); in apropierea acestuia se afla Avenul Pauleasca (in care s-au gasit oase fosile de ren si de bizon european), precum si o pestera mica foarte rece, La Hotu. In aval de Izvorul Calugaru (intre km 6 - 7) intilnim al doilea sector de chei ale Minisului, in care peretii se inalta pina la 300 in deasupra riului. Mai departe peisajul se domoleste, valea devine larga, Minisul primeste pe stinga Ogasul Babei (km 10), unde se afla Colonia forestiera Valea Minisului, apoi la km 12,3, pe dreapta linga niste salase, primeste Ogasul Golimbului. Imediat in aval incepe cel de al treilea sector de chei, foarte cotit, care tine 3,5 km si in care se afla Gaurile lui Miloi - o pestera mai mare (132 m) sapata in versantul drept si una mai mica (33 m) in directa ei prelungire in versantul sting, chiar sub sosea. Dupa acest sector, intre km 15,8 - 16,8, valea se lateste, primind pe stinga principalul sau afluent, Poneasca. O sosea forestiera pleaca de la Gura Poneasca in amonte pe afluent, strabate Cheile Bologii in care se afla mici pesteri si dupa 4 km intra in satul Poneasca. O ora de urcus pe o "poteca de vinatoare' ne duce de la vilele taberei de pionieri pe un podis calcaros, in apropierea dealului Zabal, de unde putem cuprinde cu privirea imprejurimile impadurite sau golase, cu lapiezuri, doline si stinci, si intra eventual in Pestera Izvoru infundat (38 m). In aval de Gura Poneasca incepe sectorul final al Cheilor Minisului, cunoscut sub numele de Bigar sau Coronini; desi scurt (0,7 km) este cel mai ingust si mai salbatic, cu inaltimi de peste 200 m. Versantul sting se numeste Zagrade din cauza aspectului de cetate, iar cel drept, mai inalt, Gozna. Acesta din urma este spintecat la mijloc de Valea Valeasca, pe care vin in cascade apele puternicei exsurgente carstice Bigar (Coronini), care ies de sub un perete inalt de peste 50 m. Deasupra exurgentei un mic aven conduce la cursul subteran al Pesterii cu Apa de la Bigar. La km 17,5 cheile iau sfirsit, iar soseaua asfaltata ne duce la Bozovici.

Traseul 4. Steierdorf - Pestera de la Valee - Bozovici (fig. 82)

Steierdorf (Anina) - Cantonul silvic Iudina - Gura Golimbului (12,3 km pe sosea auto; 3 - 3^x/₂ ore cu piciorul). Gura Golimbului - Poiana Scocului- Pestera de la Valee - Lapusnicu Mare (7 - 8 ore cu piciorul pe drumuri de carute si poteci). Lapusnicu Mare - Bozovici (6 km drum auto; l¹^ ore cu piciorul). Nu exista marcaje.

Pentru etapa Steierdorf - Cantonul silvic Iudina - Gura Golimbului, vezi traseele 2 si 3. De la Gura Golimbului urcam pe "Drumul Curecichia', care ne duce sus, pe platoul calcaros al Leurdisului, la poalele versantilor abrupti ai muntilor care formeaza Culmea Plesiva (sau Liciovacea). Drumul urca foarte lin printr-o padure de fag amestecat cu brad, printre doline si cimpuri de lapiez pina la Poiana Brezovacea, iar de aici la Poiana Liciovacea. inainte de aceasta poiana se afla un mic izvor sub stinca. O poteca continua drumul la peste 700 m altitudine prin Poiana Liciovacea, Poiana Scocului si Poiana Cuces care se tin lant. Tot timpul avem in dreapta abrupturile albe ale culmii Plesiva. Din Poiana Cuces putem cobori spre Lapusnicul Mare pe doua drumuri de caruta: fie pe cel de culme, ce se desface nu departe din intinsa Poiana a Roschilor, trecind pe linga poiana cu Pestera de la Valee (177 m lungime), fie pe cel de vale, care coboara de la Cuces la obirsia Lapusnicului urmind valea acestuia pina in comuna.