BAZINUL PADIS - CETATILE PONORULUI

Dupa cum am amintit si in prezentarea generala a Muntilor Bihor, in centrul acestora se afla un bazin hidrografic inchis care este inconjurat de bazinele vailor Somesului Cald, Ariesului si Crisului Negru, carora nu 525e43f le apartine insa morfologic, fiind limitat de creste separatoare. Este bazinul Padis - Cetatile Ponorului, cu o suprafata de 36 km², care adaposteste numeroase obiective carstice de prima valoare, reprezentind, de fapt, centrul turistic al Bihorului.

Bazinul Padis - Cetatile Ponorului este limitat de culmi ce ating inaltimi de peste 1400 m si nu coboara sub 1200 m. Ele delimiteaza o zona depresionara care, la rindul ei, se subimparte in mici bazine hidrografice dispuse etajat, de la 1200 m pina la 980 m. Numeroase marcaje turistice strabat majoritatea acestor bazine si conduc la diversele pesteri (fig. 28).

Platoul Padis ocupa partea nordica a zonei. El este o mare depresiune aluvionara situata la 1200 m altitudine, ciuruita de doline si in care vin sa se piarda, la contactul cu calcarele, piraiele nascute pe rocile impermeabile ale muntelui Magura Vinata. Aici se afla Cabana turistica Padis care deserveste intreaga regiune si de unde pleaca toate marcajele. In Bazinul Padis domina dolinele si ponoarele. In Padis, cu anexa sa nordica Varasoaia, se gasesc in total 13 ponoare de o mare varietate de forme. Apele care se pierd aici sint drenate aproape toate in unitatea morfologica situata mai la sud, Poiana Ponor, iar apele mai vestice, in Valea Bulzului.

In Padis nu exista decit o pestera cunoscuta, Pestera din Padis, putin interesanta, iar pe creasta dinspre Valea Bulzului, Pestera Sura Boghii de 150 m lungime.

Poiana Ponor este un mic bazin situat la sud de Padis, mai jos ca altitudine, care reprezinta o adevarata polie, singura din tara noastra. Ea este drenata de o apa subterana, apa ponoarelor din Padis, care iese dintr-o pestera cu nume paradoxal, Izbucul Ponor, explorata doar pe primii 20 m cu scafandru autonom, caci mai departe se afla un sifon de 15 m adincime, netrecut inca.

Bazinul Izvorul Ursului - Piriul Sec se gaseste la sud de precedentul si la o treapta altimetrica mai coborita. Dupa cum arata si numele, este constituit din doua vai care prind intre ele un platou carstic impadurit de o mare salbaticie, Platoul Lumea Pierduta, in care se gasesc trei avene ce apartin unui singur sistem hidrologic subteran: Pestera Gemanata, Avenul Negru si Avenul Acoperit, din care primele doua vor fi descrise mai jos (nr. 20). Apa care dreneaza subteran platoul iese la zi intr-un puternic izbuc, Fintina Rece, si apoi se pierde, odata cu terminarea vaii, intr-o pestera-ponor, Pestera de la Caput (nr. 21).

Bazinul Balaleasa - Cetatile Ponorului se prezinta ca o vale alungita, cu un segment independent, Poiana Balaleasa, nedrenata de apa, si o vale adincita, partial cu apa, Valea Cetatilor, care se termina brusc in imensele incinte de piatra de la Cetatile Ponorului, cel mai grandios fenomen carstic de la noi din tara si remarcabil si la scara europeana. Pe linga cele trei depresiuni de la exterior, la Cetati se gaseste si un important riu subteran (nr. 22), care aduna apele pierdute in sorburile din Poiana Ponor si din Pestera Caput. Practic, Cetatile aduna astfel intreaga apa, incepind de la Padis, pe care o dreneaza in final, pe sub creasta care delimiteaza ca relief bazinul inchis, spre Valea Crisului Negru. In felul acesta Bazinul Padis- Cetatile Ponorului este inchis numai morfologic, nu si hidrologic, caci din acest punct de vedere apartine Bazinului Crisului Negru. Pe creasta separatoare se afla un aven cu gheata, Ghetarul de la Bortig.

Groapa de la Barsa este un alt mic bazin inchis, de 2 km lungime si 1 km latime, care adaposteste o multitudine de fenomene carstice interesante, cum ar fi doline, arcade naturale, ponoare, un lac de dolina si patru pesteri mari: Pestera Neagra (nr. 23) Ghetarul de la Barsa (nr. 24), Pestera de la Zapodie (nr. 25), cea mai mare, si Ponorul de la Zapodie (nr. 26).

Fig. 28. Schita zonei Padis - Cetatile Ponorului.

Apa din reteaua subterana a Gropii de la Barsa iese prin mici izvoare mai la vest, in Poiana Florilor. Pe creasta care margineste acest bazin de bazinul Vaii Galbena se gaseste o alta pestera interesanta, Ghetarul de la Focul Viu (nr. 27), al doilea ghetar din tara ca marime, dupa Scarisoara.

Cai de acces. Centrul intregii zone il constituie Padisul, unde se afla o cabana turistica, tabara organizata de B.T.T. anual si alte posibilitati de cazare la cantonul silvic. De la cabana Padis pleaca marcaje spre toate obiectivele mai importante. La Padis se poate ajunge din orice directie, gratie unei retele de marcaje si a doua drumuri carosabile. Posibilitatile de acces sint urmatoarele:

- Dinspre soseaua nationala nr. 1 (Cluj-Napoca-Oradea) de la Huedin, pe soseaua Huedin - Calata - Margau - Rachitele (28 km de la Huedin), apoi in continuare pe soseaua forestiera Rachitele - Ic Ponor - Padis (inca 32 km).

- Din soseaua nationala nr. 76 (Oradea-Deva) la Sudrigiu pe soseaua comunala Sudrigiu-Pietroasa (12 km), apoi pe soseaua forestiera Pietroasa-Bulz-Padis (16 km). Drumul de la Pietroasa la Padis este marcat cu cruce albastra.

- Dinspre Stina de Vale poteca marcata cu banda rosie, 6 ore de mers.

- Dinspre Scarisoara poteca marcata cu banda albastra, 7 ore de mers.

- Dinspre Arieseni, poteca marcata triunghi rosu, 6 ore de mers.