Obcinele Bucovinei constituie una dintre cele mai populate regiuni montane ale äürii, având o densitate medie de 45 locuitori pe km? (cu variaäii între 50 - 150 locuitori /km?) pe vüile principale äi 10-30 locuitori / km ? în zona culmilor muntoase.
q industria de încüläüminte öi marochinürie "Durabil" S.R.L, "Marelbo" S.R.L. din Suceava;
q industria textilü de C.M.M. "Zorile Bucovinene" Comp, "Loc Ind" S.A., "Socom Dacia" din Rüdüuäi, "Socom Moda Lux" din Suceava;
q industria producütoare de covoare Cooperativa "Arta" din Rüdüuäi;
Püdurile constituie bogüäia de bazü ("aurul verde") al regiunii, iar exploaterea öi industrializarea lemnului este o preocupare de bazü a locuitorilor. Püdurea oferü öi o cantitate importantü de fructe de püdure (zmeurü, fragi, mure, meriöoare) öi ciuperci ce sunt colectate öi trimise spre valorificare în unitüäile industriei alimentare din äarü, în special cele de la Fülticeni öi Suceava.
Rüöina, cetina, conurile de brad sunt valorificate în industria coloranäilor, în industria farmaceuticü sau sunt livrate la export.
Pajiötile au favorizat creöterea animalelor, activitate în care este antrenatü o mare parte a populaäiei locale.
Datoritü condiäiilor climaterice necorespunzütoare, cultura plantelor nu este prea dezvoltatü. Cu excepäia cartofului, celelalte produse sunt insuficiente pentru consumul local. Se cultivü cu precüdere cartoful, plantele furajere (trifoi, lucerna) öi discontinuu pe vüile largi secara, orzul, porumbul, grâul.
Pomii fructiferi pütrund öi mai adânc pe vüile obcinelor (mai ales mürul öi prunul), dar numai în interiorul öi vecinütatea aöezürilor.
Întinderea öi repartizarea fondului forestier al zonei, condiäiile naturale favorabile faunei cinegetice asigurü cel mai valoros fond de vânat din äarü, ce constituie totodatü o bogüäie naturalü de interes naäional. Animalele sülbatice sunt valorificate în industria alimentarü, în industria încüläümintei öi marochinüriei sau ca piese de muzeu.
Drumurile publice din zonü totalizeazü 2150 km öi sunt formate din drumuri naäionale öi internaäionale (460 km), drumuri modernizate (620 km), drumuri judeäene comunale (1070 km).
Reäeaua feroviarü are o lungime de peste 500 km, fiind formatü din linii de cale feratü normalü öi îngustü.
Cele mai importante cüi ferate se aflü pe Valea Moldovei öi fac legütura între Moldova öi Transilvania. Calea feratü îngustü pütrunde în munte pânü la Putna öi Moldoviäa.
O linie aerianü leagü zona cu capitala äürii, beneficiind de un aeroport amplasat în comuna Salcia de lângü Suceava.
În ceea ce priveöte telecomunicaäiile ele sunt asigurate de un sistem modern de poötü, telegraf, telefon, radio öi televiziune.
Reäeaua unitüäilor sanitare aparäinând sectorului public este reprezentatü prin 9 spitale, 150 dispensare medicale, 16 farmacii, 10 policlinici, 3 centre de sünütate.
Sectorului privat aparäin 82 cabinete medicale, 1 policlinicü, 56 cabinete stomatologice, 18 cabinete de tehnicü dentarü, 90 farmacii, 2 depozite farmaceutice öi 3 laboratoare medicale.
Protecäia socialü se realizeazü printr-o reäea diversificatü de unitüäi, înfiinäate în diferite localitüäi
Astfel, pentru copii funcäioneazü 12 creöe, 8 unitüäi de ocrotire din care un leagün de copii, 4 case de copii, 3 öcoli ajutütoare, 7 centre de plasament, un centru de primire al minorilor.
Pentru aduläi funcäioneazü 7 unitüäi de ocrotire (cümine de bürüni öi 5 cantine de ajutor social).
Reäeaua öcolarü din zonü cuprinde peste 250 unitüäi preöcolare, 356 öcoli generale, 33 licee teoretice öi de specialitate, un seminar teologic, 21 öcoli profesionale, 5 unitüäi de învüäümünt postliceal, o instituäie de învüäümünt superior (Universitatea "Ötefan cel Mare" din Suceava).
Activitatea sportivü se desfüöoarü în 8 cluburi sportive, cea mai modernü salü de sport se aflü la Gura Humorului.
Sistemul bancar este organizat pe douü nivele, serviciile bancare desfüöurându-se prin Banca Naäionalü Românü - sucursala Suceava öi prin unitüäi ale büncilor cu statut de unitüäi comerciale, respectiv bünci cu capital de stat (Banca Comercialü Românü S.A., Banca Românâ de Dezvoltare S.A. , Banc Post S.A) cu capital mixt (Banca Agricolü S.A.) öi alte bünci cu capital privat (Banca Comercialü "Ion Äiriac", Banca "Renaöterea Creditului Românesc" S.A.).
Aceste unitüäi sunt destinate pe lângü activitatea de bazü pe care o desfüöoarü, sü ofere öi alte tipuri de prestaäii de care sü beneficieze participanäii la diferite forme de turism (turiötii români sau strüini), schimb valutar, servicii bancare, servicii de asigurüri, püstrarea obiectelor de valoare, facilitüäi de platü sau de altü naturü, menite sü stimuleze activitatea turisticü (reduceri de tarife, posibilitatea achitürii costulului sejurului în rate, vânzarea anticipatü cu reducere a unor servicii pe bazü de abonament, simplificarea formalitüäilor vamale).
Un tip de prestaäie suplimentarü, utilizat pe scarü largü în turismul internaäional este plata ulterioarü a serviciilor öi mürfurilor cumpürate prin sistemul cüräilor de credit.
Cultura bucovineanü are mari valori patrimoniale
o etnografice püstrate în Muzeele Etnografice din Vatra Dornei öi Gura Humorului;
o tehnice (Muzeul Tehnicilor Populare din Bucovina de la Rüdüuäi);
o artistice (Muzeul de Artü a Lemnului din Câmpulung Moldovenesc);
o colecäia etnograficü "Ion Grümadü";
o colecäia de "linguri öi ötergare" a profesorului Ion Äugui;
o colecäia de picturü "George Cotos" de la Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului;
terminând cu colecäiile de artü medievalü (broderii, manuscrise, miniaturi, argintürii, icoane, sculpturi în lemn öi piatrü) de la münüstirea Putna öi Moldoviäa.
|
