CÂMPIA DE VEST
- limite: - N, NE: M.Oas si Gutâi
- S, SV - gr. cu
- E: D.V., C.Occ (M.Zarand, M. Poiana Rusca, M.Banat)
- V: gr. cu Ung
- Geneza: vezi tabelul cu EVOLUTIA TERITORIULUI ROMANIEI
- coresp. lat. E. a câmpiei joase a Tisei, parte din vasta câmpie a Dun. de mijloc.
- asez. în V tarii
- campie aluvionara, alung. pe dir. N-S, având o lat. de 20-60 Km.
- patr. sub forma de golfuri în D. V. si chiar în interiorul muntelui, în lungul vailor (C.Lugojului).
- altit. 80-180 m
- înclinare f. mica de la E la V.
- râurile au cursuri sovaielnice, cu albiile abia schitate, putând iesi din matca la cele mai mici cresteri (fapt pt. care au fost îndiguite).
- impreuna cu D.V. alc. a 2-a reg. agr. a tarii dupa C.Rom.
- rezerve de petrol si ape termale.
- rocile: argile, nisipuri lacustre, pietrisuri, nisipuri eoliene, loess asez. pe un fundam. crist.
- rel. maj. se comp. din 2 feluri de câmpii:
a) c. înalte - 100-180 m altit
- acop. cu loess
- ramân ferite de inund.
- se gas. fie lânga dealuri, fie spre granita.
- piemontane: - C.Barcau - între D.Crasnei la N si D. Oradei la S.
- strab. de Barcau.
- C. Miersig - delim. de Crisul Repede la N si Crisul Negru la S
- aici se gas.
Baile 1
- C.Cernei - între Crisul Negru la N si Crisul Alb la S
- res. de petrol, z. agr.
- C.Lugoj - patr. spre E, printre D.Lipovei la N si D.Buziasului la S, sub forma
unui golf ce se alungeste pe Timis si Bega.
- C.Gâtâiei - în dreptul D.Tirolului.
- strab. de vaile largi ale râurilor Poganis si Bârzava.
- C.Vingai - e cea mai înalta, aspect colinar, altit. max. 174 m.
- între Mures la N si Bega la S.
- s-a form. la poalele D.Lipovei si face parte din C.Banatului.
- bog. în petrol, gaze nat.
- tabulare: - C.Carei - aproape de gr. tarii cu Ung
- altit de peste 140 m
- dune de nisip ce se suprapun peste depoz. de loess
- ample cult. pomi-viticole.
- C. Aradului - sit. la N de Mures pâna intra în cont. cu C.Crisurilor,
- e delim. de M. Zar. printr-un abrupt coresp. unei rupturi tectonice.
- 112 m altit.
- acop. de loess peste nisip si pietris.
- la cont. cu M. Zar. se dezv. cele m. mari podgorii ale Aradului
b) c.joase - 80-100 m.altitudine
- erau z.mlast. cu ape ratacitoare, divagante dat. fenom. de subsid.
- râurile îsi ieseau usor din matca (ex Crasna)
- au fost îndiguite, desecate, transf. în ter. agr. sau acolo unde apa balteste în permanenta
- au fost constr. bazine piscicole (ex Cefa în C.Cris)
- C. Som - lim: - NE: M.vulc. Oas- Gutâi
- SE: Dealul Codru si D. Salajului (Silvaniei).
- se prelung. sub forma unor golfuri pe V.Turului (spre Ţ.Oasului) si pe V.Som. spre Depr. Baia Mare.
- C. Ierului - are forma unui culoar orient N-S
- strab. de Barcau la S.
- lim: C. Carei la V. si C. Barcau la E
- funct. ca zona de leg. între C.Cris si C.Som.
- C. Crisurilor - cupr. toata reg. drenata de Crisuri;
- lim: - N: C.Carei, C.Ierului
- S: C.Arad.
- câmpie tipica de subsid., cu albii suspend. deasupra câmpului dat. aluviun. bog. cu terase joase, mlast. cu nivel freatic la suprafata
- C.Timis - sub 90 m altitudine
- repeta caracteristicile C.Cris., pe întreaga sa desfasurare
- face parte din C. Ban.
- strab. de Bega, Timis, Bârzava.
|
